Page 2 - 1897-12
P. 2

Padina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 267—1897.


          tnl  îşî  împlinesce  o  soumpă  datorie  astăzi,  însă  spun,  că  purtarea  guvernului  faţă  cu   „Magyarorszâg“  dela  11  Deoemvre  vor­  lupta  pentru  teritor  vamal  independent  —
         trimiţându-i  în  depărtare  salutările  lui  res-  agitaţiunea  anti-semită  a  studenţilor  a  fost  bind  despre  aoesta  şi  arătând,  oă  între   4ioe  —  a  doua  4i  e’a  putut  oeti  în  foile
         peotuâse  şi  espres'unea  sinceră  a  iubirei  şi  oausa  demisiunei  d-!ui  Maiorescu.  S’asigură  partida  appooyistă  şi  oea  guvernamentală  s’a   guvernamentale:  „După  oum  ni-se  sorie
          devotamentului lui.                          oă  au  contribuit  la  aoâsta  mult  şi  cuvintele  făout  un  oompromis  în  favorul  proieotului   din  Neoplanta,  Serbii  s’au  mişcat"  eto.
                                                       rostite  de  ministrul  de  interne  Fereohideîn  pe  basa  modificărilor  lui  Apponyi,  des-
                  Sire!                                                                                                                            „  Aoeste  sunt  mişoărî  făcute,  despre  oarl  nu
                                                       corpurile  leguitâre,  în  afaosrea  turburărilor  minte  tâte  faimele  oolportate  de  pressa   soie  nimeni,  decât  pressa  guvernului,  oare
               Ţâra  a  aucjit  ou  o  vie  satisfaoţiă,  că
                                                       de  erl  săptămâna,  în  cari  reotorul  vede  o  guvernamentală  despre  un  oompromis,  oe   este  destul  de  neoonsoienţiâsă  a  se  folosi
          relaţiile  nâstre  ou  t6te  puterile  suDt  din
                                                       înouragiare  pe  faţă  a  mişoărei  anti-semite  s’ar  fi  înoeroat  şi  între  partida  kossuthistă   îndată  da  sprijinul  naţionalităţilor  oontra
          oele mai cordiale.
                                                       a tinerimei.                                  şi  oea  guvernamentală  privitor  la  proieotul   unei  lupte  începute  pentru  dreptul  na-
               Acâstă  farioită  situaţia  a  relaţiilor
                                                                                                     din  oestiune.  Cele  două  grupuri,  oarl  com­  ţiunei".
         nâstre  esteriâre  se  datoresoe  politicei  pru­
                                                                                                     pun  partida  estremă  —  flioe  „Magyaror-
          dente  şi  prevă^tore,  urmate  ou  stăruinţă
                                                             Ce  fac  deputaţii  saşi?  Se  soie,  că  szâg"  —  se  ra4tmă  pe  următorul  punct  de   Duelul    Filipescu    —     Lăhovary.
          de  tâte  guvernele  Maiestăţii  Yâstre.  Acâstă
                                                       s’a  făout  în  sinul  Saşilor  o  agitaţiă  însem­  vedere:                                Mare  sensaţiă  a  făout  în  Buouresol  duelul
          politioă  este  în  prefeot  acord  cu  silinţele
                                                       nată  ou  soop  de-a  îndemna  pe  deputaţii       1)  Espirând  oonvenţia  vamală  din­    dintre  d-1  Nicolae  Filipesou  şi  Gheorghe
          constante  oe-şl  dau  marile  puteri  de  a  în­
                                                       saşi  să  iese  din  partida  guvernului  folosin-  tre  oele  două  state,  a  înoetat  de-a  mai   Em.  Lahovary,  oare  pentru  oel  din  urmă  a
          lătura  conflictele  şi  de-a  asigura  lumei  bine­
                                                       du-se  de  incidentul  primirei  noului  proeot  esiste,  în  virtutea  disposiţianilor  dare  ale   avut  un  sfârşit  tragio.  Etă  oe  oetim  în  pri­
         facerile unei păol durabile.
                                                       de  maghiarisare.  In  Braşov  alegătorii  saşi  legii, teritorul vamal comun.              vinţa  aoâsta  în  Ziarul  d  lui  Filipesou,
               Senatul  nu  pâte  deoât  să  esprime  şi
                                                       au  cerut  oategorio,  oa  deputaţii  lor  să  iase   2)  Nu  se  pâte  înoheia  un  nou  paot,  „Epooa" de Dumineoă:
          ou  acâstă  ooasiă  dorinţa,  ca  guvernul  Ma-
                                                       din  tabăra  lui  Banffy.  Pănă  acum  însă  se  fiind-oă  în  înţelesul  legei  dela  67,  „¥ngaria   „In  urma  unui  artiool  apărut  în  „l’In-
          iestăţei  Yâstre  să  persevereze  pe  aoâstă
                                                       scie  sigur  numai,  oă  deputatul  Dr.  Schmidt  nu  pâte  întră  în  raport  oomun  de  înţele­  dependanoe  Roumaine",  artiool  atingător
          oale.
                                                       după  oe  a  vorbit  oontra  proiectului  în  oa-  gere  deoât  numai  ou  representanţa  constitu­  pentru  d-1  Filipescu,  oare  nu  sorisese  ni­
               Senatul  împărtăşesoe  mulţămirea  Ma-
                                                       meră,  a  eşit  în  aceeaşi  4b  10  1.  o.,  ţională  a  ţărilor  Austriei".  —  Acea  repre-  mio  în  oontra  d-lui  G.  Em,  Lahovary,  a
         jestăţei  Yâstre  pentru  primirea  străluoită
                                                       din  partida  guvernului.  Deputatul  bra­    sentanţă însă n’a voit se încheie pactul.     fost  un  sohimb  de  martori  între  direotOrul
          ce  Yi  s’a  făout  în  oapitala  Ungariei  de   şovean  Hinte  încă  a  făout  asemenea  după   3)  Teritorul  vamal  independent  pen­  „Independenţei"  şi  d-1  Filipesou.  întâlnirea
          Augustul  Yostru  Amio,  împăratul  şi  Rege
                                                        oe  a  primit  resoluţiunea  adunărei  eleo-  tru  Ungaria  n’a  obvenit  numai  în  virtutea  a  avut  loo  a4l  (Sâmbătă)  diminâţa,  cu
          Franoisc  Iosif.  Nu  mai  puţin  rămâne  sim­
                                                       torale   din   Braşov.   Despre   al   treilea  legii,  oi  şi  din  punot  de  vedere  al  nimicirii  spada.  D-1  Gaorge  Em.  Lahovary  a  fost
          ţitor  la  delicata  atenţie  a  Ţarului  tuturor
                                                       deputat  de  aici,  Brennerberg,  preoum  şi  agriculturii trebue să se valoreze pe deplin.  rănit  la  abdomen  şi  peste  oâte-va  momente
          Ruşilor  de  a  Yă  fi  felioitat  printr’un  trimis
                                                       despre  ceilalţi  deputaţi  saşi  nu  se  soie  şi   „Magyarorszâg“  declară,  oă  din  oausa  rana  a  pricinuit  mârtea.  Deplângem  diu
          extraordinar în a doua capitală a ţărei.     nu se aude însă nimio în privinţa aoâsta.     aoâsta  partida  independentă  nu  va  mai  în­
               Am  oonstatat  asemenea  ou  buourie,                                                                                               adânoul  inimei  aoest  fatal  desnodâment,  la
                                                                                                     cerca  nioî  un  paot,  oi  pretinde  înfiinţarea  care nimeni nu se putea aştepta
          oă  raporturile  de  bună  vecinătate  ou  Bul­
                                                                                                     prin  lege  a  teritorului  vamal  deosebit.  Toţi   Duelul  s’a  petrecut  în  sala  de  arme
          garia  s’au  manifestat  prin  visita  ce  Prin­  Guvernul si kossufhisiii.                membri  partidei  vor  lua  parte  cu  oea  mai
          cipele  Ferdinand  a  făout  Majestăţei  Vâstre                 s                s                                                       a  societăţii  de  tir.  Martorii  d-lui  Lahovary
                                                              — Proiectul provisoriului. —           mare  putere  în  lupta  pentru  aoeste  preten-   au  fost  d-1  Drossu  şi  O.  Isvoranu,  âr  mar­
          în anul aoesta.
                                                                                                     siunl  şi  oondamnă  acea  prooedere  a  parti­  torii  d-lui  Filipesou  au  -.fost  d  nii  Viotor
                  Sire!                                      Proiectul  de  lege  al  guvernului  un-   delor  din  67,  care  oaloă  legile  toomai  atunoî,
                                                       gureso  despre  regularea  independentă  a  ra­                                             Ionesou  şi  Al.  Săulesou.  Duelul  s’a  făout  ou
               Traotatul  de  oomeroiu,  încheiat  de                                                oând  din  ele  se  văd  espres  drepturile  na-   spada.
                                                       porturilor  vamale  şi  finanoiare  dintre  Aus­
          guvernul  Maiestăţei  Yâstre  ou  imperiul                                                 ţiunei.                                                            *
                                                       tria  şi  Ungaria,  s’a  desbătut  alaltăerl  în
          Otoman,  menit  a  desvolta  raporturile  eco-                                                   Organul   kosButhist-ugronist  deolară       In  şedinţa  de  Sâmbătă  a  oamerei  de­
                                                       oomisiunea  fiuanoiară  a  .dietei,  în  oare  au
          nomioe  ale  ţărei  ou  Turcia,  va  face  obiec­                                          mai  departe,  oă  nioî  unul  dintre  membri  putatul  sooialist  Morţun  a  întrebat  pe  gu­
                                                       luat  parte  membri  din  tâte  partidele.  Pro­
          tul primelor nâstre luorărl.                                                               partidei  n’a  păşit  în  atingere  ou  nimeni,  vern,  oe  măsuri  a  luat  poliţia  pentru  a
                                                       iectul  a  fost  primit,  votând  contra  lui  nu­
               Yom  lua  asemenea  în  de-aprâpe  oer-                                               oa  să  îuoheie  compromis  ou  partida  gu­  împedeoa  aoest  duel  nenorocit,  vestit  ou
                                                       mai deputaţii din stânga estremă.                                                                         m
          ceroetare  proieotele,  oe  guvernul  Maiestăţii                                           vernamentală.  Partida  independentă  consi­  oâte-va  (JH®  &i  nainte?  El  a  oritioat  vio­
          Yâstre  va  supune  deliberărei  Corpurilor        In  aoest  proiect  s’a  făout  şi  o  modi-  deră  de  călcare  a  legei,  dâoă  teritorul  va­  lent  duelul.  D-1  I.  Grădişteanu  protestâză
          legiuitâre,  spre  a  se  aduoe  cuvenita  îmbu­  fioare,  propusă  de  oontele  Apponyi,  în  nu­  mal  oomun  se  va  susţinâ  pănă  la  31  De­  în  oontra  ouvântului  „assasinat"  aruncat
          nătăţire  diferitelor  ramuri  ale  administra­  mele  partidei  aşa  numite  „naţionale".  Soim,  oemvre.  Deolară  mai  departe,  că  cei  60  de  de  d-1  Morţun  şi  spune,  oă  duelul  a  fost
          ţiei publioe.                                oă  §.  3  al  proiectului,  dă  guvernului  împu­  deputaţi  ai  stângei  estreme  vor  lupta  sta­  perfeot  leal;  se  asociază  la  dureraa  împărtă­
                                                       ternicirea  şi  dreptul,  a  faoe  pregătiri  pe  tornic  pentru  principiile  lor  în  aoâstă  oes­  şită de oameră.
               încrederea  reoiprooă  dintre  guvern  şi
                                                       cale  de  ordinaţiunt,  oa  raportul  eoonomio  şi  tiune.                                         Dobrescu  -  Prahova  oere  ministrului
          Senat  este  o  ehezăşiă,  că  sesiunea  actuală
                                                       finaDoiar  dintre  Ungaria  şi  Austria  să  se     Dâr  afară  de  faimele  despre  compro­  să  modifioe  oodul  penal  în  oe  privesoe
          va  fi  spornică  in  luorărl  folositâre  binelui
                                                       reguleze  independent,  la  oas  oând  în  Aus­  misuri  —■  oontinuă  „Magyarorszâg"  —  gu­  duelul,  sporind  pedepsele  D  l  Georgescu  sus­
          obşteso.
               Să trăiţi, Sire, ani mulţi fericiţi!    tria  nu  se  vor  lua  măsuri  pănă  la  finea  vernul  îşi  mai  lâgă  oapul  şi  ou  alte  luorurl.  ţine,  oă  poliţia  nu  putea  să  împedece  duelul.
                                                       anului  1897,  prin  cari  să  se  prelungâsoă  Erăşî  ne  ispitesoe  ou  darurile  regelui.  Yor  D-1  Djuvara,  ministrul  de  justiţia,  oere  oa­
               Trăiască  Majestatea  Sa  prea  graţiâsa
                                                       înoă  pe  un  an  status  quo.  In  paragraful  fi  în  Buda  oâţI*va  funcţionari  maghiari,  merei  să  nu  se  amesbesoe,  oăol  justiţia  îşi
          nâstră Regină!
                                                       aoesta  nu  se  determină  deci  timpul,  oând  olasiâoaţl  drept  „ourte  maghiară".  Regele,  va face datoria.
               Trăiasoă Dinastia!
                                                       să  se  publice  ordinaţiuaile  din  oestiune.  4'o  guvernamentalii,  va  looui  aiol  mai  mult   Morţun  cere  din  nou  desluşiri  dela
                             Raportor, M. E. SJcina.
                                                       Partida  lui  Apponyi  a  propus  deci  mo-  timp  în  an.  Tâte  aoeste  sunt  luorurl  fru-  ministru  de  interne.  D  1  Ferechide,  ministru
                                                       difioarea  paragrafului  în  sensul,  ca  or-  mâse,  va  fi  şi  buouriă  în  Ungaria.  Dâr  de  interne,  afirmă  oă  moravurile  sunt  mai
               JDimisiunea      rectorului    Univer­  dinatiunile  să  se  aştârnă  dietei  în  timp  pânea,  pânea,  şi  asta  e  oeva!  Insă  Ungaria  tari  decât  legile.  Regretă,  oă  moravurile
          sităţii  din  Bucurescî.  Nu  puţin  svon  a  de  lâ  (ţile,  dâoă  ea  e  adunată  ,  âr  nu  vrâ  să  se  nimioâsoă  materialioesoe  de  pressei  în  loo  să  mioşoreze  răul,  pe  4i  o®
          făout  soirea,  oe  s’a  lăţit  Yinerl  săra  în  Bu-  dâoă  nu  i  adunată,  atunoî  îndată-ce  se  dragul  statuai  lui  Hentzi,  şi  nu  vrâ  să  se  merge  îl  agravâză  Crede,  oă  nenorocirea
          ouresol,  că  reotorul  Universităţii,  jd-1  Titu  va  întruni.  Mai  departe  aoeste  ordina-  mai lase despoiată de Austria.          de  a4î  va  faoe  oa  pressa  pe  viitor  să  stă-
          Maiorescu,  n’au  dat  dimisiunea.  Se  asigură  ţiunl  să  nu  aibă  valâre,  decât  pănă  la  ţinea   Yorbind  apoi  de  mijlâoele,  ou  oarl  pânâsoă condeiul.
          oă  d-sa  şi-a  dat  dimisiunea  motivată,  ou  tâte  anului  1898.  Partida  guvernului  a  aooeptat  guvernul  înspăimântă  ţâra  şi  „naţiunea",  —   D-1  Morţun  întrerupe  picând,  oă  aoeste
          aoestea  s’a  publioat  '.motivele,  pentru  cari  modifioârile  şi  proiectul  s’a  primit  în  ge­  „Magyarorszâg"  înşiră  între  aoeste  şi  „miş­  ouvinte  oonstitue  o  ruşine.  Dimitrescu  -  laşi
                                                                                                                         11
          s’a retras. Foile ooosiţionale de dinoolo    neral de oomisiunea financiară.               carea naţionalităţilor . Iudată-ce s’a înoeput  protâstâză asemenea oontra lor.


               FOILETONUL „GAZ. TRANS."                pite  şi  asouţite,  despre  liniile  vertioale  şi  de  nou  şi  bate  în  palme,  ceea  oe  pentru  seriositatea  de  erl,  nioî  o  urmă  despre  apa­
                                                       orisontale.  Trebue  să  ounoscă  raportul  în­  mine  era  oam  neesplicabil,  dâr  speram,  că  tia de erl.
                                                       tre  suprafeţele  cercului,  globului  şi  ale  ci­  în ourând voi putâ fi luminat.              Eu  făoeam  tâte  semnele  întrebării,
                    Direcţiunea ferestrii.             lindrului,  în  sfîrşit  soiinţa  matemetioă  des­  Eram  de  altfel  fârte  ferioit  şi  nu  do­  mirării,  supărării  şi  mâniei,  gesticulam  ca
              — Traducere liberă după Saphir. —        pre  lumină  şi  vedere,  natura  ra4elor  drepte,  ream  deoât  să  o  pot  odată  întâlni  şi  să-i   un  telegraf,  ea  rîdea,  rîdea  mereu  şi  bătea
               Era  o  blondină.  Bucle  lungi,  fărte  frânte şi refraotive, teoria umbrei eto.     vorbesc.                                      în pălml.
          lungi,  moi  ca  mătasea,  cădeau  pe  ambii  ei   Oele  două  postulate  ale  ooohetărei       Odată  se  arătâ  la  ferâstră  ou  pălăria   Lucrul  îmi  deveni  prea  pliotisitor.
          obraz!,  oa  şi  când  ar  voi  să  soutâsoă  ro­  matematioe sunt:                        pe  oap,  gata  de  a  pleca,  făofi  oâte-va  semne,  Toomai  voiam  să  fao  un  semn  ameninţător
          şele  de  pe  alba-i  faţă  de  radele  sârelui  şi   I-   a. Ori oe damă se pâte oonstrînge   rÎBe  radios  şi  pleeâ  închi4end  ferâstră.  Am  —  oând  de-odată  răsunâ  dela  o  ferâstră  de
          de  orî-oe  privire  linguşităre.  Un  rîs  dra­  a  oooheta,  afară  de  oaşul  oând  ar  fi  ohiâră  înţeles  semnul  şi  numai  deoât  mi-am  luat  lângă  mine,  unde  loouia  un  student  vial,
          matic  se  ivea  oând  şi  când  pe  buzele  sale   sâu  ohiar  ârbă,  în  oare  oas  sunt  şi  esoep-   pălăria  şi  am  eşit.  Am  Bşteptat  vr’o  oâte-  un  rîs  ou  hohot.  Mă  uit  împrejur,  atunoî
          bine  formate  şi  întrăgă  espresiunea  feţii   ţiunl.                                    va  minute  şi  sosi  şi  ea  răpitârea.  Acum  mai  aud  şi  din  ferâatra  de  vis-â-vis,  ase­
          arăta oaraoter şi o voinţă statornioă.             II-      a Să ooohetezl aşa, oa respeotiva  i-am  vă4ut  întrâga  statară  şi  am  rămas  sur­  menea  un  rîs  sgomotos.  Am  rămas  oa  trăs­
               Locuia  peste  uliţă  dela  mine  oeva   persână  să  fiă  sigură,  oă  pe  ea  o  privesce,   prins.  O  statură  junonioă,  plină  de  graţia  şi  nit.  Aprâpe  din  tâte  ferestrele  din  veoină-
          oam  pied'ş,  în  al  4-lea  etagiu,  âr  eu  în  al   oăol altfel te fad de rîs.          perfeotă  în  formă.  Dâr  oe  spaimă?  Era  în­  tate au4iam rîsete saroastice.
          2-lea.                                             După  multă  muncă  de  coohetărie,  o  soţită  de  o  bătrână,  nu  soiu  mamă,  ori      Ce-a fost?
               De  regulă  se  arăta  la  ferâstră  cam   văd în fine, oă rîde odată de tot graţios.  bunică, oe i-o fi fost?                           Am  fost  un  prost.  Cochetăria  mea
          oâtră  sără.  ’Ml  era  ueesplioabil,  cum  de  nu   Buouria  oe  o  am  simţit  atunoî,  nu  se   Nioî  o  privire  nu-mî  arunoâ.  Nioî  un   matematioă o greşisem ou o liniă.
          mă  zăresoe,  deşi  stăm  la  ferâstră  în  po-   pâte  compara,  decât  pâte  ou  a  lui  Columb,  semn  nu  dovedea,  oă  m’a  observat,  sâu  oă   Drept  d’asupra  oapului  meu  în  sta­
          siţie cât se păte de evidentă.               oând  a  au4it  pentru  prima  oră  ouventul  m’a aşteptat.                                 giul  al  3-lea,  unde  loouiam  eu,  mai  era  o
               Am  întrebuinţat  tâtă  arta  ooohetărei,  „pământ".                                       M’am  luat  după  dânsa.  Nioî  un  semn,  ferâstră  şi  în  aoea  ferâstră  se  afla  o  prie­
          de  oare  dispuneam.  Căci  ooohatăria  e  un      De  atunci  venea  în  tote  filele  la  fe­  nioî  o  mişoare,  nimio.  Mânios  m’am  întors  tină  a  frumâsei  mele.  Ei  îi  erau  adresate
          studiu;  arta  de  a  oooheta  este  o  matema­  râstră,  privirile  ei  erau  tot  mai  espresive  aoasă.                              tâte  semnele,  rîsul,  plecarea  de  aoasă  de
          tică,  se  razimă  pe  „evidenţe",  şi  oonolusiu-  şi  în  fine  inoepu  a  rîde,  a’şl  pleoa  drăgă­  A  doua  4i  apăru  ârăşl  la  ferâstră.  Şi   erl, bătaia în pălml eto.
          nile ei sunt ueînşelătâre.                   laşul  oap,  a  face  semne,  a  descrie  unghiuri  era  ârăşl  veselă,  zimbitâre,  drăgălaşe,  făcea   Am  închis  ferâstră  repede,  ruşinat  şi
               Basa  ooohetâriei  e  geometria  şi  trigo-  ou  mâna,  pe  cari  de  altfel  nu  le  prea  înţe­  semne,  olătina  din  oap,  bătea  în  palme,   mânios.
          nometria.  Trebue  oine-va  să  aibă  ounos-  legeam,  dâr  totuşi  din  parte’ml  făceam  tâte  soria  litere  pe  ferâstră,  săruta  oanarul  din
          cinţă  esaote  despre  unghiurile  drepte,  tîm-  gestioulaţiunile  analoge  situaţiunei.  Ea  rîde  colivie  eto.  Nioî  un  semn  despre  răoâla  şi
   1   2   3   4   5   6   7