Page 21 - 1897-12
P. 21
i\ Wjxi&î AteameaiB peatri Ansi
’2$mr. jteţ» am Wt. 53. Pe tui an 12 fi., pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fi,
PfaSFA’.-l *kV•:■«"»?»* rs
jaliiiaissi, — tt<ni';r,wav, asa N-rii de Dumlneoâ 2 II. pe an.
Pentru lomânia si străinătate:
l*8SKttTE ae pr,icnesc la Aă«l- Pe nn an 40 îranol, pe ţ6se
uistt'nţiKiiaîn iiruţov p. Ă* so- luni 20 fr., pe trei luni 10 ir.
&a.5tărele Birouri da «ntxwttsfl: 2T-rii de Duminecă 8 franoi.
în Viatia: If. Suta, J&ter.ik
fleJ*alvk, R-udotf Kosti, A. CopshlK Se prenumără la t6te oficieio
Kaohfolgor; htidtt OţpUă, J. poptalo din întru ai din otavă
Damcbcr, in jîudapesta: A. V, si io dd. oolectori.
Solnbtri/crg, fM.iitin Sţfnatf în D^amiirai mntn Btasor
Buwirosoi: .P.j/or»ct Smm, Suc* administraţiunea, piaţa maro,
aumaie do Bioumama; în ano?- tSrgul Inului Nr. 30 etagiu
burs,: fiaroiyt & Liebmanr., I.: pe un an 10 fi., pe şese
Preţul lnaerţlut>llor: o eoriă luni 5 JjUijPe trei luni 2 fl. 50 or.
ifarmond po 0 colonâ fc ar. şi Cu dusd^fa| tt ,oa8â: Pe un au
Pilor, timbru pentru o pubii- (^Tio-n^CLer d_e JD-CLZXLlzi-ecă, -£=0) 12 fl., pe 6 l3îfl3&fi., pe trei luni
aweo. PubiioăJd mai daso după 8 fl. Un o8omjiisr.,6 or. v. a.
taxiiă şi Învoială. său 15 bani. Atât abonamen
Reclam© pe paginii a 3-a o tele oftt şi iuserţiunite '-sunt
sorin 10 ei. său 80 bani. a se plăti înainte.
Hr. 271.—Anul LX.
Din causa s-tei sărbători (Ilarul nn va lalţî deputaţi rămaşi încă în partida şi unii deputaţi saşi pbte nu ar eşi făşurate pe larg în declararea, pe
apără până Luni săra.
guvernului cererea tot mai generală, din partidă, alţii ar eşi mai cu voia, care o publicăm mai jos în întregul ei.
r
să facă şi ei ca colegii lor braşo mai far’ de voiă, şi de aci s’a nasce Căsim întrânsa aceleaşi vederi
veni. Pănă şi (ţiarul de căpeteniă c-ma^e încurcătură. De aceea este
Amărăciunea Saşilor. -aPSaşilor, care mai mult a sprijinit de părere, ca Saşii se stea pe loc. înalte politice şi acelaş spirit de
în anii din urmă politica de-a se da Ne îndoim, că de astă-dată va conciliaţiune, ce l’am aflat de repe-
E sciut, că Saşii au făcut tot ţiţe ori în enunciaţiunile eşite din
după păr, stărue acum, în numărul
numai ce au putut, ba mult mai său de Joi, ca comitetele săsesci să mai fi ascultat glasul lui Dr. Wolff. până d-lui Alexandru Mocsonyi, âr mai
mult decât s’a putut uni chiar cu Mişcarea odată pornită, e greu de-a în urmă, înainte cu câţi-va ani, în
provdce pe deputaţii saşi de a eşi
interesele lor de desvoltare şi esis- cu toţii diu partida lui Banffy. o mai opri, mai ales atunci, când articulul său, pe atunci mult remar
tenţă naţională, numai ca se se pună Acesta a fost întru cât-va sur- cea mai mare amărîciune a cuprins cat, despre „Solidaritate".
mai bine cu stăpânirea şi astfel se prinejetor. „E posibil", — cjice „Sie- tdte păturile poporului săsesc, atât De astă-dată enunciaţiunea din
bă mai scutiţi de măsurile de ma- benburgisch D. Tageblat" — „că de de pacînic şi blăjin, în urma noue- cestiune constată tocmai imposibili
gbiarisare. lor lovituri ale trufaşilor şi nesoco-
vom lucra astfel (părăsind adecă par tiţilor maghiarisatorî. tatea de-a se mai susţine în momen
Politica acâsta seim, că a dus tida guvernului) vor veni vremuri tele de faţă firul conciliării diferin-
pe deputaţii saşi în tabera lui Banffy. grele peste noi, că mai ales admi De aici putem să învăţăm şi noi ţelor naţionale dintre Români şi Un
Aici însă li-s’a acrit viâţa în tot chi nistraţia, cu tot aparatul ei de pu două lucruri: întâiu, că a trecut vre guri. Şi tocmai de aceea constată
pul, căci, cum recunosc acuma foile tere, va căuta să ne înfrice şi să ne mea, când mai prindeau încă pro rile, ce le fac fundatorii cjiarului
săsesci, ei au fost acolo numai măr- slăbescă. Vom suporta-o însă şi ne misiunile gdle şi comediile de înfră „Dreptatea" din Timişăra, au o deo
ua
turiă la un şir de lovituri din cele vom apăra, şi nu ne vom descuraja... ţire, cu cari nici pănă în c}i de sebită importanţă. Ele sunt chiar ni-
mai aspre, date naţiunei lor de că- Sârele în apunere, sub al căruia astăcjî n’au încetat de-a umbla con micităre pentru politica stăpânitori-
tră maghiarisatorî. Ba mai mult, prin semn stăm a<ji, trebue se se ridice trarii noştri; al doilea, că numai lor de acjî, care se distinge prin fă
aceea, că deputaţii saşi făceau parte ârăşi şi să vină odată un timp, când luptând cu toţii umăr la umăr pen ţişa desconsiderare şi violenta vătă-
din partida guvernului, dedeau nu din nou va răsuna aici glasul drep tru dreptul nostru şi apărarea lim- tămare a drepturilor poporului ro
mai prilegiu maghiarisatorilor să dică, tăţii. Voim să luptăm pentru ea. bei şi a neamului nostru, putem să mân.
că acesta este o dovadă, că Saşii Spiritul părinţilor noştri să ne con mai sperăm, că erăşi se va ridica
sunt mulţămiţi cu starea lucrurilor ducă". şi pentru naţiunile nemaghiare sâ- Etă declaraţia fraţilor noştri bă
şi că numai câţiva sunt cei ce strigă Aşa a vorbit fâia numită şi toţi rele dreptăţii, ce este adî în apu năţeni :
şi agită. nere.
credeau, că ceea ce scrie este scris
Când s’a adus înainte noul pro în înţelegere strînsă cu însu şi con Cătră cetitori!
iect de maghiarisare a numelor tu ducătorul Saşilor, Dr, Cari Wolff.
turor comunelor, văilor, munţilor, Acum însă, în numărul de astăcjî, Declaraţia fundatorilor „Dreptăţii". Pe basa oocolusulni luat astâcfl de
cerându-se ca şi în cărţile de scâlă „Sieb. D. Tageblatt" publică o de fundatorii fdiei „Dreptatea", uoi, membrii
săsesci, românesc! etc. acestea să fiă clarare a acestuia, din care se vede, Estetotdăuna dureros de a pierde comitetului de supraveghiere ai acestei -foi,
numai unguresce scrise, li-s’a făcut că articulul din cestiune nu s’a pu un soţ de luptă. Cu atât mai mult ne luăm voiă a VS aduce următârele la
grozâ Saşilor, şi aşa a urmat mişca blicat cu învoirea lui. El c}i de trebue să resimţim pierderea lui în ounosoinţă:
ce
rea şi protestarea lor prin adunări clararea sa, că nu stă aşa aprdpe momentele grele de faţă, când nă „Nu desbinarea oompletă şi neîmpâ-
de alegători în contra nouei încer de foia sibiiană, cum se crede; cjice, vala, ce o dau asupră-ne adversarii caveră ci bunăînţelegerea basată pe dreptatea
cări de maghiarisare cu forţa. că el pune cel mai mare preţ pe limbei şi ai naţionalităţii nâstreeste şi înorederea reciprocă a popdrelor de sub
De-odată cu acăstă protestare unanimitatea-, cu care s’a făcut pro atât de turbată. Corona St. Ştefan formeză steaua condu-
s’a făcut şi o mişcare însemnată în testarea din partea Saşilor în contra O astfel de pierdere ni-se anunţă cStore, „sub al oărei semn, fundatorii dela
sînul Saşilor cu lozinca, că decă se maghiarisărei numelor localităţilor, acjî din Timişdra prin declaraţia, ce „Dreptatea" au înfiinţat aici în Timişăra,
va primi noua lege de maghiarisare, că Saşii trebue să ţină măsură şi să o vedem publicată în fruntea nu înainte ou patru ani, acest organ naţional,
deputaţii saşi să lase din partida lui se mulţămâscă de-ocamdată cu atât. mărului de Joi al cjiarului „Dreptatea", a oărui misiune, în vederea aoestui soop
Banffy. La Braşov au cerut alegă „Să nu mergem mai departe, decât din partea fundatorilor ei. sublim, a fost: a representa pe basa pro
torii saşi pe faţă, ca deputaţii lor ajunge puterea şi unitatea nostră". Aceştia anunţă, eă au decis a gramului dela 1881 şi sub devisa solida
din ţâra Bârsei să iase, şi doi dintre Cererea, ca deputaţii saşi să iase din sista cu finea anului curent fâia rităţii naţionale, legitimele aspiraţiunl na
ei, Dr. Cari Schmidt şi Hintz, au şi partida guvernului, ar produce, cjice, „Dreptatea“ şi „Foia de Duminecă". ţionale ou mijlooe striot legale, îu spirit
urmat dorinţei alegătorilor. cea mai mare neînţelegere între Saşi. Motivele, ce i-au condus în adevărat constituţional şi ou seriositataa
Acum se îndreptă şi faţă cu cei- Unele cercuri nu ar cere eşirea lor acăstă hotărîre neaşteptată, sunt des- impusă de demnitatea causei".
EOiLETONIJL „GAZ. TRANiS.* mai frumosă era iubirea înfocată şi să plece în contra inimicilor săi, nu Ferdinand totuşi îşi execută propu
O veneraţiunea nemărginită ce o arăta 3ă depărta nicî-odată din palatul nerea sa. Când îl zări Alfonso, sări
4
Din „Morala Practică * el la tot prilegiul cătră părinţii săi. său, fără a să duce la tatăl său şi de pe cal şi alergă în braţele ta
Mama ’î murise de timpuriu; mai a-i cere binecuvântarea; şi când se tălui său. Apoi regele urma pe jos
cu ‘precepte şi esemple culese din litera era în vieţă numai tatăl său, un întorcea, lucrul cel dintâiu era, să după lectica*) lui Ferdinand Za
turile feluritelor popore vechi şi moderne, bătrân de 80 de ani. Pentru el trăia mârgă la iubitul său tată. Viaţa sa darnică fu tătă opintirea tatălui a-1
acum More. Nedeslipit era el de era jertfită o parte pentru ţâră, eră îndupleca să mârgă călare,
de loan Popea.
densul, ori când afacerile oficidse cea-leltă parte pentru tatăl său. Când că nu se cuvine ca regele singur se
Nu este privelişte mai frumosă şi ale statului ’i permiteau puţin timp nu era lângă densul, era tot dăuna mârgă pe jos, şi tâtă suita sa că
mai înălţătore de suflet, decât când de răpaos. Nici odată nu se ducea la ou prevedere şi lăsa pe lângă el lare. „Aceştia nu sunt fiii tei", răs
vedem pe un venerabil betrân ple- cancelaria sa fără a săruta mai întâiu ămeni cu zel şi credinţă, pe cari ’î punse Alfonso şi merse mai departe
mâna tatălui său şi d-i cere binecuvân cunoscea de aprdpe. Adeseori să pe jos. După ce ajunseră la palat,
cându-şi capul seu cărunt şi sărutând
cu sfântă evlaviă mâna scumpilor tarea sa. Eră când se afla la o adu scula năptea, să vadă de dorme tatăl luă el însuşi pe tatăl său în braţe
sei părinţi. nare, seu la o petrecere cu densul, îi da său, seu că e neliniscit în somnul şi-l duse în odaea lui.
totăeuna lui locul de frunte. său prin o împrejurare ore care. In
Toma ftficre. presenţa tatălui său nu şedea nici Cum resplăitesce adese-orî dumnede-
Iubirea răsplătită cu iubire. irea iubirea şi devotamentul unui
Unul dintre bărbaţii cei mai odată decât numai fiind provocat
adev&rat fiu!
vrednici ai Engliterei a fost de si Ferdinand II, care pe la mij de densul.
gur cancelarul Toma More său Mo- locul secolului al XII stăpânea re Când Alfonso câştigă o viotoriă William Brown.
rus a doua persână după regele, un gatul Leon, acum o provinciă în .strălucită asupra Maurilor, Ferdinand
Un Engles, autorul unui voiagiu
bărbat iubit şi preţuit de poporul Spania, iubia pe fiul seu aşa de ardea de dorinţă, a-i împărtăşi ură în Scoţia, istorisesce următorea în
Engliterei pentru strălucitele lui ta tare, că să da jos de pe tron şi fără rile sale şi, deşi era fărte slăbit, tâmplare :
lente şi mai ales pentru virtuţile cu voia fiului său, îl punea pe el în voia să-l întâmpine în drumul său. Piua următore după plecarea
cari era impodobit nobilul său ca locul seu. Alfonso merita acâsta iu Deşi servitorii săi, voind să asculte
racter. bire: căci el trăia aşa eficând, numai de ordinul regelui, îl feriau de tot
*) Un fel de pat, în care în timpurile vechi
Der dintre tote virtuţile lui, cea pentru tatăl său. Când se vedea silit ce i ar fi putut vătăma sănătatea, erau purtate personele de dinstineţiune.
