Page 22 - 1897-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 271—1897.

Subscrişii credem, oă fâia nâstră a lejerilor naţionale dispar din cji în c}i tot tate astmatică asupra întregei no9tre vieţi modestele nâstre puteri în serviciul aeele
corâspuns după puterile sale aoestui spirit mai mult, 6r sentimentul de desperare în publice. In adevăr, în întrâga nâstrâ viâţă oause, oăre'a, preoum de altmintrelea soiţi,
şi acestei direcţiuni. aceeaşi măsură cuprinde spiritele Drin stra­ politioă şi socială nu esistă parte, care să ne-aic dedicat viâţa.
Nioî-odată însă în tot restimpul dala turi tot mai largi ale poporului: atunoi, nu fiă atinsă de aoeste contracte, nu teren, Timişâra, 12 Deoemvre n. 1897.
restabilirea constituţionalismului, acest su­ stimaţi oetitori, aşa credem, — veţi fi şi unde reaoţiunile daunâse ale acestora să
blim scop de bunăînţelegere pae’nică a D-V6strS cu noi de aoord, că oontinuarea nu fiă simţite, Aoeste ooutraste sunt ace­ Ales. Mocsonyi, Eugeniu Mocsonyi, Zono
pooorelor Ungariei, n’a fost atât de de­ unui organ ou steaua oonducătore a oon- lea, cari subminâză în ţâră sentimentul de Mocsonyi, Tine. Babeş, Titu ltatieg, Yiu-
parte de realisarea lui, oa astăcjl. Nicî-o- oordiei între popdre, apare, — cel puţin — respeot oătră legi, corump spiritul consti­ cenţiu Pap, Emanuil Utigurian, Iuon Len-
geni, Dr. (x. Tuia, Corioian Bredicean,
dată, în tot periodul acesta, drepturile şi nepotrivită timpului. tuţionalismului genuin şi împing viâţa con­
libertăţile constituţionale ale oetăţsnilor Ba înoă, — a voi să propagăm ideia stituţională a Ungariei din ce în ce tot mai Ion Budinţian, Yaleriu Poo, Dr. Aurelia
peste tot, âr ale Românilor îndeosebi, n’au ooncordiei între popdre atunoi, când fac­ muit pe oăile unui formalism lipsit de fond. Oprea, Dr. Aurel Cosma, Dr. St. Petrovicî,
fost atât de făţiş desconsiderate, atât de tori deoicjătorî ai statului, ou său fără voiă Căci cine ar putâ se mai nege astăzi, că Dr. Tr. Putieî. Alesandru Creciunescu,
violent vătămate, ba ohiar şi drepturi fun­ lucră din răsputeri la discordia artifioială spiritul publio în Ungaria nicî-eând n’ar fi Ţegle, Ya8iliu Vaianţiu, Dr. Dobrin, P.
damentale constituţionale, ca dreptul de a popdrelor, — ar fi o profanare a acelei decăzut la acest grad, dâcă oontrastele na­ Rotar, Dr. Isidcr Pop, Dr. Ion Nodelcu.
reuniune şi întrunire, n’au fost cu atâta idei sublime. ţionale n'ar es'sta?! Şi oine ar putâ să
neoruţare oonfiscate — dâr nici smărăoiu- Regretăm fdrte sistarea foiei „Drep­
nege aoâsta decadenţă, asuora căreia astăcjT
nea poporului român asupra acestei înoă- tatea", deplângem însă şi mai mult starea deja în ţâra întregă răsună plângeri atât
tuşărî politioe, n’a fost aşa da adâncă şi lucrurilor, oare ne-a adus la acesta. Şi de­
de puternice?! Actele de volnicie şi prigonire
generală, oa astădî. plângem situaţiuuea acâsta nu numai din săvârşite de stăpânirea ungurâscă
Este deci de mirat, dâoă vocea de punct de vedere particular româneso, de Aceste profunde şi neoomplanate con­ împotriva nâatră a Românilor, se
împăoiuire se perde ca în pustie ?! dâcă altmintrelea destul cunoscut, ci şi din punot traste sunt, oarl în mod artificial ţin astădî
organul ou ţinta de a complana diferin- de vedere al patriei nostre. Noi suntem desbinate poporale Ungariei, oarl în timp ţin lanţ. Adunarea din Sibiiu a fost
Oprită. Seim, că adunarea acesta a
ţele naţionale, n’a putut sfla la poporul pătrunşi pănă în adenoul sufletului nostru de paoe împedeoâ la tot pasul consolidarea
internă şi desvoltarea sănătâsă a statului, fost convocată pe Marţi 14 Dec. n.
român nici răsunetul dorit, nici sprijinul de convingerea, că pentru Ungaria nu esistă
âr în timpuri critice, grele, oot să devină Erau chiămaţ! toţi alegătorii români
reoerut?! o oestiune mai importantă, decât oestiunea
fatale ohiar pentru esistinţa Ungariei. din cercurile electorale ale comita­
Şi orl-oât de greu are S9 ne cadă o naţ’onalităţilor. Tot asemenea ţinem, că tului Sibiiu, ca se protesteze în po­
astfel de mărturisire, fundatorii foiei „Drep­ Gestiunea acâsta nu este causa a unui seu Stând astfel luorurile, — şi nu ora- triva celui mai nou atentat de ma-
tatea" au considerat de postulat al ooreo- a altui popor, oi este oausa oomună a tu­ dem, oă oele <jise s’ar putâ serios contesta gbiarisare, care tinde a-ne răpi, prin
tităţii politioe, a constata pe faţă aoest turor popârelor, causa patriei comune. — întrebăm: es’stă ore pentru Ungaria o lege, numele vechi ale comunelor şi
fapt, şi a trage din el consecinţele praotioe. Sunt profunde contrastele de prin­ problemă mai importantă şi mai urgentă, localităţilor nâstre. Poporul şi căr­
de cât aceea: a pune la oale o oomplanare
Adunarea fundatorilor, condusă de cipii şi interese, ce le ouprinde în sine turarii adunaţi au protestat contra
paoînioă a acestor contraste fatale?!
aoâstă oonsider&ţiune politică, a decis pen­ acâstă. oestiune, căci contrastele principiale acestei opriri volnice printr’o de-
întrebăm: n’avem âre să deplângem,
tru acuma: sistarea foiei „Dreptatea" şi a nu ating nimio mai nuţin, decât însa-şî claraţiune-protest iscălită de vre-o
„Fâiei de Duminecă" ou finea aoestui an. ideia de stat a Ungariei, âr oontrastele de oă bărbaţii de stat conducători ai Ungariei, 120 alegători rGmânî, care s’a pu­
Noi, oei-oe ne-am grupat în jurul foiei interese nimic mai puţin , deoât însa-şî panendu-se într’un contrast bizar ou însem­ blicat în foile nostre.
„Dreptatea", ne numărăm şi de aoi încolo esistenţa naţională a popdrelor Ungariei. nătatea şi importanţa cestiunei, înoă şi as-
între cei mai pronunţaţi şi deoişi aderenţi Ore se pdte şi ore trebue, ca Ungaria fcădî proclamă teoria, că aoâsta oestiune de ❖
ai ideii unei oomplanărl paoînioe a difenn- poliglotă prin contopirea artificială a rasse- viâţă a Ungariei „nu este de cât numai Nu numai poporul, ci şi căpe­
ţelor naţionale; der tocmai, ca atarl, avem lor să fiă transformată înfcr’un stat curat opera unor agitatori de profesiune"?! teniile nostre bisericesc!, Consisforiile
sentimentul, că am păcătui în contra se- naţional, şi astfel esistinţa naţională a ce­ S’ar pute âre închipui o greşâlă mai şi archiereii încă vor protesta contra
riorisităţii şi sfinţeniei causei, dâoă chiar lorlalte popore sacrificată aoestei idei de fatală în politica de stat a Ungariei, decât nouelor încercări de maghiarisare. Con­
şi în faţa presantei situaţiunl lipsite de stat? Seu: aoeea, de oare s’ar face culpabili aceşti sistorial din Sibiiu a hotărît în şe­
orl-oe prospeot de suooes pentru acâstă Ore se p6te şi 6rs trebue, ca unita­ bărbaţi de stat, dâcă teoria ce o proclamă, dinţa sa plenară de Luni, se adre­
ideiă, am persista în pornirea de a faoa şi tea de stat a Ungariei să fiă sacrificată ei înşişi ar şi crede-o serios?! seze o representaţiune contra noului
mai departe propagandă pubiioistieă pen­ ideii de stat a federalismului naţional? Seu, Şi, ore s’ar putâ înohipui un joo mai proiect de lege prin care se vatămă
tru ea. în fine: frivol cu cele mai înalte interese ale sta­ adenc drepturile autonomiei biseri-
Când vedem cum dela locurile com­ Ore să pote şl ore trebue, ca acea tului, decât în oaşul, când aceşti bărbaţi cescî-scolastice. Se sperâză şi aştâptă,
petente se solioiteză tot mai mult înăspri­ ideiă de stat să fiă dusă la învingere, care, n’8r orede nici ei înşişi, ceea oe proclamă ? ! ca tote Consistoriile nostre se facă
rea intransigenţei inţepemte. — dâoă avem mijiooind între aoeste două estreme, unesce OrI-eum să fiă însă, noi privim, !a tot asemenea, âr archiereii celor două
înaintea ochilor, oă o oomplanare paolnieă intim şi armonic postulatele unităţai de stat oaşul, aoâstă intransigenţă împetrită de o biserici românesc! să-ş! ridice gla­
a contrastelor nsţionale nu se pâte în­ ale Ungariei cu oondiţiunile de esistinţă nefericire şi de un pericol pentru patria sul în camera magnaţilor în potriva
ohipui decât pe teren constituţional şi în naţională ale popârelor sale? — acestea nostră. acestei leg!.
forme constituţionale, — şi când apoi ve­ sunt aoele msrl şi afund tâietore contro­ O oestiune, care ouprinde în sine con­ *
dem, oum aoeiaşî factori, precum la fiă- verse, cari oonstitueso simburele aoestei traste atât de profunde, atmge interese In potriva acestui neruşinat aten­
cnre ocasiune cu mare emfasă accentuâză oestiunî. atât de 'nalte, — o astfel de oestiune îm­ tat Românii din comitatul Hunedorei
aoâsta singur adevărată şi necontestabilâ Primâscă-se aouma orl-oare din atin­ pinge cu putere iresistibilă spre o oompla­ au purtat o luptă bravă şi resolută
tesă fundamentală a unei sănătose politice sele idei de stat, între politioii serioşi des­ nare natura'ă a ooDtrasfcelor sale ; a închide în congregaţia comitateusă ţinută
naţionale, tot atunci însă, în flagrantă pre aceea nu pote încaoe diferinţă de pă­ în mod măestrit oalea acestei desvoltărl în Deva la 13 Decemvre. Membrii
06
oontratji ^ ou acest principiu, despâie de reri, că o cestinne, care ouprinde în sine naturale, însâmnă a o împinge oe cărările român! de faţă, în număr de 27, an
esenţa lor de-arendul tâte instituţiunile astfel de controverse, constitue pentru Un­ şanselor nepreoaloulabile: o politică de stat făcut prin rostul d-lui Francisc Hossu-
constituţionale ale ţârii, confiscă în mod garia, în sensul cel mai strict al cuvântului, însă, care înoepe a lua alurele unui joo de Longin, propunerea, ca congregaţia
sistematio t6te drepturile şi libertăţile con­ o oestiune de viâţă, deâreoe de la direc­ hasard, o putem numi cu drept cuvânt o comitatului se aştârnă la ministrul
stituţionale ale cetăţenilor, de a subtrage ţiunea adevărată seu greşită, ce se ia în nefericire şi un period pentru ţâră. de interne o representaţiune prin
ăst-mod oomplanării paoinioe d ja din ca­ oestiune, depinde nu numai desvoltarea' Dâr orl-cum se vor desvolta luorurile, care se ceră revocarea proiectului
u
pul locului tot terenul de sub pioiâre, — pacînioă şi eănătosă, oi eventual şi esistinţa | puteţi fi convinşi, st. oetitori, oă noi între de maghiarisare a numelor de comune
când, în fine, vedem, cum, ca oonsecinţâ Ungariei. tâte împrejurările yom ţinâ nealterat la şi localităţi Di Fr. H. Longin şi-a
a acestora, credinţa şi speranţa pentru o Nu e de mirat deci, dâoă contraste priuoipiile credeolui nostru politio şi oă, motivat propunerea prin arugumenfce
oomplanare paolnieă şi echitabilă a neînţe- atât de mari şi neoomplanate apasă ou greu­ preoum în trecut, aşa şi în viitor vom pune fârte temeinice şi de înalte senti-

nâstră din Glascow, fiind obligaţi a crimale. .. „El a răspuns pentru mine, trăesce, atunci el e voiagerul acesta, puse suma, pentru care fusese în­
ne opri într’un orăşel, observam din dise el, nenorocitul copil s’a însăr­ care ’ţ! v o r b e s c e . . — „Da, eu sunt, chis: în momentul acela chiar, tînă-
ferâstra hotelului pe omenii, car! tre­ cinat să’mî plătâscă datoriile, dâr nu strigă voiagerul, aruncându-se în bra­ rul fu liberat. Pe urmă tâtă acâstă
ceau. Eram în faţă cu închisorea. — le-a putut achita, şi este în închi- ţele bătrânului, care iritat de tot, familiă se duse la hotelul, unde d’a-
Vecjurăm un om călare îmbrăcat sore"... La istorisirea acâsta voia- voind să vorbescă şi în plâns încur- bia putnră întră din causa publicu­
simplu, der elegant; el descălecâ în giorul să ’ntorse câţî-va paşî, şi ră­ cându-se, nu’şî putea relua simţirile, lui infinit, care să adunase şi-l stri­
hotelul nostru, şi predând calul seu mase cât-va timp cu mânile pe faţă, când o ferneiă bătrână, îmbrăcată veau, aşa diceftfi* pe bietul William,
birtaşului, se duse spre un bătrân, pe urmă, venind âr lângă bătrânul, forte cum se cade, eşi dintr’o casă din iubirea cea mare, ce o aveau
care era ocupat cu pavatul stradei. iţise: „Şi acel mare, acel fiu stricat, ruinată, strigând: „Unde e der cătră densul, şi care el o răspundea
După ce-1 salută, luă ciocanul şi acel căpitan, nu ţî a trimis aşa dâr unde eşti tu, scumpul meu Wil- tuturor cu cordialitate.
bătu de câte-va or! cu el pe pavagiu, nimic pentru a te scâte din mise- liam? Vino şi îmbrăţişâză pe ma- îndată ce începurăm conversa-
cficend bătrânului, care era uimit de riă?" — „Ah, nu ’l numi stricat, mă-ta!“ Căpitanul n’o vecjuse întâiu rea ne dis© căpitanul: „Astădî simţ
cele ce vedeau ochii săi: ['„Munca strigă bătrânul, fiul meu e unul din­ şi lăsând pe tatăl său, să duse a se în totă întinderea lor favorurile pro­
acesta mi-să pare tare grea pentru tre cei mai bun! omeni; el m!-a tri­ arunca la gâtul scumpei sale mame. videnţei, căreia îi datorez tot. Eşind
bătrâneţele d-tale; n’ai nicî un co­ mis destui banî, mult mai mulţî — Pe urmă ne scoborîrăm. Unul din copilăriă, mă ’nrolai la trupele
pil, care te-ar putâ scuti de un lu­ chiar decât ar fi trebuit, dâr am din noi, răsbătând mulţimea ce se destinate a servi în India.
cru atât de greu?" — „Ertă-mă, avut nenorocirea de a perde toţ! adunase împrejurul familiei fericite, N’am fost înşelat în speranţele
domnule, răspunse bătrânul, am do- banii, garantând pentru un om de dise: „Căpitane, vă cerem favorul mele; avui norocul de a fi remar­
feciorî, car! ’mî dederă cele mai onore, care căcjend în nenorocire, de a ne asocia cu Dvostră. Am fi cat din partea guvernorului posesiu­
mar! speranţe; der sărmanii mei co­ nu mai era în stare să plătâscă; făcut cu plăcere 100 de poşte, pen­ nilor englese din India. Zelul meu
pii nu mai sunt acum aici, ca să m! au luat tot, nu m!-a rămas ni­ tru a putâ fi martor! la o scenă atât pentru serviciu îi inspiră bunătate
pâtă da ajutor tatălui lor..." — Şi mic, şi mî-am reluat meseria, cea de mişcătore. Veniţi, voi şi ai voştri, de inimă pentru mine; graţiă protec-
unde sunt ei?" — „Cel mare a avan­ vechia de p a v e r . V o r b i n d el aşa, vă rugăm să prâDdiţî cu noi în ho­ ţiunei lui, mă urcai din grad în grad
sat la gradul de căpitan în India un om tînăr scoţând capul printre telul acesta". Căpitanul primi Invi­ deveni! căpitan, şi obţinui în acelaşi
orientală". — „Şi al 2-lea?", întrebă zăbrelele închisârei vecine, unde era tarea, der ne spuse, că n’ar putâ timp, ca şi alţi câţî-va camaradî ai
pripit străinul. La întrebarea acâsta încuiat, începu se strige: „Tată, mânca şi nicî bâ, pănă ce fratele mei, permisiunea de a lua parte la
bunul bătrân nu ’şî putu reţină la­ tată, dâcă tratele meu William mai său nu va fi liberat. Să duse şi de­ câte va afaceri de comerţ. Tot m!-a