Page 23 - 1897-12

(
Nr. 271—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

mente românesc! naţionale. Numai Eu, dâcă astădi pot să muncesc aşa noi astădi, s’au introdus tocmai aşa ţat. După doi anî numărul lor s’a
morţi ne vom da! 4' vorbitorul în mult, mulţămesc ântâiu de tote sistemului de anovoiă în bucătăriile nâstre, sporit forte, aşa încât neînvingând
se
aplausele Românilor. Pentru pro­ vegetalian, care l’am. adoptat şi îl ţin cu cum se întroduce mâncarea carnei singur cu ei, a ales dintre băeţii
punere au votat toţi Românii. Majo­ mare stricteţă !.de 3 ani de <4ile, împreună de cal, care deşi bună şi mai dulce mai înaintaţi şi i-a pus ca să intsru-
ritatea însă fiind contra propunerei, cu un fiu al meu de 5 ani. decât cea de vită, nu află încă pri­ eze pe cei mai mici, pe începători.
acesta a căcjut, înse pe cum con­ Eu întot-deuna la ori-ce morbos re­ mire nici în bucătăriile săracilor Metoda acâsta a lui Lancaster încă
stată corespondentul nostru, a fost comand abstinenţă dela carne forte mult, Români. cu mult mai ’nainte a fost cugetată
numai o cădere la cifră, dâr o ho- care este causa tuturor morburilor. Am publicat scrisorea D-nului de medicul Bell în India, de aeeea
tărîtă învingere morală a Românilor. Am avut fericirea a Vă cunosce în Elefterescu, şi din motivul, d6ră se se numesce: Metoda Bell-Lancaster în
personă anul asta cu ocasia Asociaţiunei vor afla la cine-va dintre noi 3 ga­ istoria pedagogică. Metoda acesta a
*
Proiectul acesta de lege a tre­ Transilvane la Mediaş, dăr vă spun, că am zete, după a căror cunoscinţă însă- fost privită ca fdrte bună; s’au for­
cut deja prin camera deputaţilor din admirat agerimea Dv. la etatea în care tâză sufletul cel bun şi cu mare zel mat apoi mai multe reuniuni pen­
Peşta şi la desbaterea specială (pe Vă aflaţi, mi-a plăcut forte mult disertaţia românesc al seu. Eu am avut „Hi­ tru fondarea, ajutorarea şi lăţirea ăs*
paragraf]) singur numai deputaţii Dv. despre făina de grâu. giena şi Şcâla“ de Dr. Yasiciu şi tor fel de şcdle.
saşi au fost contra lui. O modificare In anul 1895 în Noemvre a-ţi publi­ „Sionul“ de Dr. Silaşi, dâr trăind la Cea mai însemnată reuniune e:
s’a făcut la § 5. S’a primit propu­ cat un articul cu privire la postul Crăciu­ sat în mijlocul multor săraci cu du- „The British and Foreign School
nerea, ca în cărţile de şcolă se se nului, şi la pagina primă din „Gazetă," în chul şi doritori de-a ceti şi ei câte Society". In a. 1839 confesiunea
pună în parantesă şi numele vechi ale oolona a 3-a faceţi menţiune despre opul ceva, le-am dat împrumut ca să nu metodiştilor încă înfiinţeză şcdle po­
a
comunelor. Camera înse a făcut în „Hiegiena şi Şcola de Dr. Vasiciu, ce apă­ le văd mai mult. Rog dâr atât pe porale. In an. 1843 înfiinţeză şcdle
acelaşi timp o înăsprire în el. Anume: rea în Gherla; eu am umblat mult după amicii şi cunoscuţii, cărora le-am şi reuniunea confesionalilor. In a.
în actele oficiose bisericescî si în mape, acel op, am scris şi D-lui Maior, dâr a dat eu „Higiena" şi „SionuP, ca să 1844, pentru educaţiunea şi instruc­
se nu se folosescă decât nume maghiare. fost în zadar, căci nu l’am putut afla. Vă mi-le retrimită; cât şi toţi cetitorii ţiunea copiilor aflaţi, părăsiţi se în-
— Proiectul vine acum în desbate­ rog, prea Venerabile Domnule, ca decă „Gazetei" şi pe cei ce vor afla de fiinţeză „Ragged school union" (So­
rea camerei magnaţilor. aveţi parte din acel op, să binevoiţi a mi’l dorinţa D-nului Elefterescu să tri­ cietatea şcolei sdrănţoşilor).
împrumuta pentru cât-va timp, şi în urmă mită seu la adresa d-sale seu la a In a. 1833 şi statul începe a
vi’l voiîi înapoia cu mare mulţămită, cu­ mea cele 3 foi, asigurându-i pe pa­ ajuta din visteria sa şcdlele. Şcdlele
„Germanii şi MaghiariiSub tit­ noscând, că dâcă îl cer să-l consult, apoi rola mea, că viu seu mort le voiu catolice se împărtăşesc de ajutor dela
lul aoesta publică „National Zeitung" din aceea o fac tot spre binele poporului, căci retrimite magna cum gratia, âr de vor stat începând din a. 1846. In a. 1839
Berlin un articul, în cure face atenţi pe eu nu voesc a muri, ca să nu descoper cea fi unii necredincioşi şi se vor îndoi statul îşi începuse dreptul a supra-
Maghiari, se încunjure tot de ar puţi vătema ce eu sciu. de esactitatea procedurei nâetre, bi- veghia asupra şcdlelor poporale. In
simţământul naţional al Germanilor. Tocmai Vă rog, ca decă îl aveţi, binevoiţi a nevoăscă a-le trimite cu rambursă, a, 1856 se regulâză trdba instruc-
acum, când Slavii din Austria s’au ridicat mi-1 trimite pe spesele mele la adresa mea, său a cere preţul pentru ele şi, de ţiunei poporului, se alege un vicepre­
contra Germanilor şi când Slavii din Un­ şi îl voiîi înapoia în starea în care l’am nu va fi esagerat, îl vor primi. şedinte în „Senatul secret", care apoi
garia încep să se misee, Ungurii trebue primit cu vii mulţămirî. representa în parlament causa edu-
Braşov, 11 Dec. n. 189 .
7
să-şi gâudesaâ, că ei au acelaşi interes, ca Asemenea dâcă aveţi din „ Preotul Ro­ caţiunei şi a instrucţiunei poporale.
şi Germanii din Austria şi din imperiul mân“ ce apărea tot în Gherla sub redacţia I. Axentie Severa. In a. 1863 s’a făcut legea de instruc­
german, de-a nu-se supăra unii pe alţii.. lui Negruţiu, anii 1880, .1881, 1886 şi 1887, ţiune, er mai târ4iu peste patru ani,
F6ia berlineză condamnă politica lui Kos- având a consulta nisce artieuli, cari ase­ învăţătorii poporali în Anglia. s’a adus o altă lege strictă faţă de
suth, despre oare fliee, că n’are nici un menea vi-i voiîi înapoia cu mari mulţămirî. b) Şcola popoi’ală. cercetarea şcolei şi obligamentul de
rost. Asemenea dâcă aveţi „Sionul Românesc“ de a nu se putâ subtrage nimenea dela
Dr. Silaşi, ce apărea în Viena la 1965. înainte de secuiul al 181ea în cercetarea şcolei. In a. 1870 s’a adus
Mă scusaţî Iubite şi Venerabile Dom­ Anglia nu erau şcăle pentru popor. altă lege faţă de şcdlele poporale.
Bucatele de post şi bucatele nule, de molestarea ce vi-o fac, şi tot­ Icî-colea se aflau şcdle, ce e drept, Acesta lege numai acele şcdle le con­
de dulce. odată Vă rog a primi cele mai respectuose dâr acelea erau din iniţiativa con­ sideră ca publice, cari nu aparţin
salutări din partea celui-ce te respectă ca fesiunilor, cari le susţineau pentru nici unei contesiunî. Religiunea se
Dela d-1 profesor din Bucurescî pe părintele său. instrucţiunea poporului credincios în propune după drele regulate. Părin­
Dr. Em. Elefterescu am primit urmă- Prof. Dr. Eiefterescn, cele religiose. Fundamentul şcdlelor ţilor însă le stă în liberă voiă a-şî
târea scrisore: Doctor în Medicină şi Teologie poporale s’a pus numai cătră finea subtrage copiii dela învăţarea reli-
Strada Fundătura Berzei Nr. 80 soclului al 18-lea. Iu a. 1780 Ro- giunii. Din a. 1891 instrucţiunea în
Prea Venerabile D-le Axentie Severa!
în Bucurescî.
Cu o deosebită atenţiune citesc întot-dâuna bert Raikes a înfiinţat pentru copiii tdte şcdlele e gratuită, statul plă-
folositdrele D-v. art'cole cu privire la post. Punând la o parte modestia, lucrătorilor cursul de Duminecă. tesce didactrul pentru elevi.
Veţi sci Iubite Venerabile Domnule, că eu am publicat acâstă epistolă fără a Acest început a fost bine-primit şi Acesta e pe scurt istoricul şcd­
sunt unul din cei mai mari inimici ai ali­ cere consensul autorului, care bun părtinit de societate. Peste 5 ani lelor poporale în Anglia. Şcola po­
mentelor de carne, cu tote că sunt Doc­ şi zelos Român fiind, nu mă va con­ s’au înfiinţat mai multe societăţi în porală e împărţită în 6 clase. Obi­
tor în Medicină şi Medicina nostră asta damna. Am pubiicat’o parte ca se Londra, cari ajutorau în privinţa in- ectele de învăţământ sunt: scrisul,
este forte greşită în principiul de a îm­ va4ă lectorii „ G a z e t e i c ă afara de telectuală-morală, cât şi în cea ma­ cetitul, gramatica, calculul, geogra­
buiba pe om cu carne. Alimentul său na­ fericitul Dr. Yasiciu mai sunt şi terială pe copii, că aşa mai iute şi fia, istoria patriei, cantul şi lucrul
tural pe care ’i l’a dictat natura nu este alţi medici şi D-nl români, cărora mai uşor să pdtă progresa şi să pdtă de mână. Obiectele extraordinare:
carnea, că carnea nu este decât un focar ca şi mie pote se le placă carnea, cerceta aceste şcdle de Dumineca. Literatura anglesă, matematica, limba
de microbi, după teoria microologică, care nu o află absolut necesară pentru In a. 1799 s’au înfiinţat în Scoţia, latină, francesă, germană, mecbanica,
contribue la distrugerea vieţei omului; de alimentarea omului, ci o consideră er în a. 1809 în Irlanda tot spre zoologia, fisiologia, geografia, fisica,
ce astădi sunt atâtea morburi, de se în- numai ca un surogat al pânei şi le­ acest scop reuniuni de ajutorare. botanica şi economia casei.
grozesce omul numai audindu-le? De oe gumelor, cum le 4icem noi Arde­ După înfiinţarea şcdlelor de Du­ Sera se ţin prelegeri pentru co­
înainte cu 100 de ani nu erau atâtea morţi lenii în contrast cu zarzavatul Bul­ minecă, curând apare şi apostolul piii aplicaţi la măestrii, seu la alte
0
repentine şi morburi fiorose? din causă, garilor şi bulgăroilor. şcâlei poporale de tdte 4il®l - Un tî- lucruri 4il i -
n ce
după cum aţi cfi D-v., că âmenii noştri Multe sute şi mii de anî au năr de 17 anî cu numele Iosit Lan- Leafa învăţătorilor în calcul de
s
posteau şi mâncau carne numai la câte o trăit omenii pe pământ fără a mânca caster la a. 1796 în Londra a adu­ mijloc e dela 1000—1200 fi. Des­
4i mare. carne, şi cărnurile, cari le mâncăm nat la sine copii săraci şi i-a învă­ pre pensionarea învăţătorilor a ră-

succes. Ajuna posesorul unei averi Fata cu trei năravuri. cu ea. De aceea voiu vedâ să-ţi caut tuncl nu erau chiar îngeri, precum
suficiente, am părăsit serviciut pen­ mai întâiu ţie un bărbat vrednic. nu-s pănă ’n d> de adî-
ua
tru a reveni în sînul familiei mele. Pice că a fost odată un frate D’apoi, frate, decă cred! tu, că Destul dâră, că fratele hotă-
Am trimis de 3 ori sume destul de şi o soră, şi sora avea trei năravuri: aşa ar fi bine, atunci tu fă cum so- resce să mărite pe soru-sa după fe­
considerabile tatălui meu, der dân­ când rîdea era sdre şi vreme fru­ coţl, eu nu mă grăbesc la măritat, ciorul împăratului verde. Der el nu
sul n’a primit, decât pe cea dintâiu, mdsă, când plângea era vreme po­ der nici nu fug de el, decă mi-a fi venise cu capul lui a peţi, ci tri­
cea de a 2 a a că4ut în mânile unui somorită mestecată cu tunete şi ful­ scris şi împărţit. mise soli, cum am mai dis, şi solii
bancrotar. Pe cea de a 3-a am con­ gere; când se pieptăna pe partea Aşa feciorul făcu de soire pe la au spus, că decă lata vrâ să se mă­
fiat-o unui Scoţian, care a murit pe drâptă a capului curgeau din piep­ cele curţi mari crăescî şi .împără­ rite după el, să mârgă ea cu capul
drum.. tene tot taleri şi galbinî; când se tesc! despre năravurile surorii sale ei la curţile împăratului verde, unde
După masă, căpitanul predete pieptăna pe partea stângă curgeau şi îndată îi veniră soli din tote păr­ s’a cununa numai decât cu feciorul
tatălui său 100 de piese de aur pen­ tot pietrii scumpe şi mărgăritare. ţile, că să mărite pe soru-sa: ba aceluia. P’atuncI aşa era obiceiul
tru trebuinţele mai necesare. Făcu Fiind lucrul aşa, de bună sâmă, că după feciorul împăratului verde, că-i în lume. Dâr cine să-o petrâcă păn’
şi un act, prin care asigură părinţi­ frate-e’o se îmbogăţi fdrte tare, de numai singur la părinţi; ba după acolo? Că singură cu solii nu se
lor un venit anual de 2000 de franci, se făcu ca un grof de cei mai mari, feciorul împăratului roşu, că-i fru­ încumeta să plece, âr frate-s’o nu-şî
reversibil fratelui său mai mic, care cu tdte că rămase de tată-s’o sărac- mos ca sorele; ba după unul, ba putea lăsa casa şi agonisita fără pic
promise în acelaş timp, că să va lipit pământului. altul. Că vedeţi d-vdstră, o fată cu de om!
asocia la o manufactură pentru a da Acum veni vremea ca fata să năravuri ca acelea, şi adî, câţi pe­ Aveau ei o mătuşă bună, pe
ocupaţiune locuitorilor săraci ai ora­ se mărite şi feciorul să se însdre. ţitori ar ave? Der atunci, când ori care mult o ajutorase ei, de scăpă
şului. In fine, după ce împărţi 1200 Deci di fratele cătră soră.: Ia, so- cum, der era lumea mai prdstă?! de-asupra năcasului. Acea mătuşă
00
de franci la săraci, dădu o petrecere rucă, tu ai fi bună de măritat şi eu Hei, der numai pe unul putea avea numai o fată, chiar de-odată
fdrte frumdsă tuturor compatrioţi­ încă aşi fi bun de însurate, că, uite, alege! Deci ei aleseră pe feciorul cu fata asta cu trei năravuri şi p’o
lor săi. mi-au mijit musteţele; fără eu nu mă împăratului verde, că e singur la pă­ formă la stătură şi graiu şi la um­
însor pănă te sciu pe tine aşedată, rinţi, ba nici mamă n’are, şi aşa n’a blet, încât cu mare greu ar fi pu­
că cine scie ce-mî e scrisă şi împăr­ ave sdcră ’n casă, care s’o tot fră­ tut sci, care-i cea cu trei năravuri
ţită? De mi-e împărţită o muiere mânte cu vorba şi cu rând şi fără şi care nu? Numai după cele trei
bolundatică, tu-i ave numai pricină rând, că, bagsâma socrele nici p’a- năravuri le puteai cuuâsce. Mătuşa