Page 24 - 1897-12

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. __ _____________i'Nr. 271—1897.

mas în vigâre legea din 1862. In despre emanciparea femeilor, după care vor că cel dintâia luase o atitudine aşa, că nu ligiunea gr. cat. cari vor putâ documenta,
Londra învăţătorii comunali au 1300 urma alte prelegeri în fiă-care Duminecă mai mergea întru tâte ou oonservatorii. De că au purtare bună morală şi sunt di­
fi. salar, cei confesionali însă 1500 pănă l-a Crăciun, încăpând îototdâuna la aci, în nrma unui articul în oare a criticat ligenţi în purtarea măestriei lor.
pană la 1600 fl. Aşa se vede, că orele 3Y d. a. Intrarea va fi 20 or. — pe d-1 Filipescu, s’a năsout duelul, care s’a Măiestri, ce se vor stabili cu locuinţa
2
confesiunile susţin lupta cu şcălele Atragem din nou atenţiunea domnilor şi f'ăout ou spada şi oare din nenorocire s’a aci, vor fi îndreptăţiţi a reflecta şi la aju-
statului fără caracter confesional, se domnelor din Braşov asupra acestei lăuda­ sfîrşit c’o grea rănire a lui Lahovari, oe a torele, ce se împart în fiă-care an din fon­
îngrijesc se aibă învăţători harnici, bile iniţiative şi i îndemnăm să cerceteze adus ou sine imediat mortea lui. Gasul a dul meseriaşilor din acestă comună.
pe cari apoi îi plătesc bine. învăţă­ aceste prelegeri în număr oât mai mare. produs mare întristare în tâte părţile, căol Spre orientarea celor interesaţi se
torii diriginţi au salar cam de 3200 Trebue să arătăm interes faţă ou ase­ Lahovari se bucura de generale simpatii, mai adauge şi aceea, că comuna Şoimuş,
fl. Invăţătoresele peste tot au salare meni porniri lăudabile nu numai pentru oa un caracter blând şi cjiarist capabil. deşi mică, dâr încungiurată fiind de tote
mai mici. învăţătorii de regulă iau înouragiarea conferenţiarilor, oi şi pentru Duelul 3’a petrecut după t6te regulele. Se părţile de pieţe apropiate, măestrii ce se
în căsătoriă învăţătorese. însufleţirea împrumutată a nostră a tuturor, face cercetare la tribunal. vor stabili aci, pot să-şi desfacă mărfurile
Peste tot starea şcolelor şi în căci o însufleţire, a căreia lipsă de-altmiu- Se spune, că înainte de duel, Laho­ lor cu multă uşurinţă, âr condiţiunile de
genere instrucţiunea poporală e fârte trelea este atât da simţită, numai întore- vari a dispus, ca în cas de mârtea lui, fra­ trăit faţă cu alte, ţinuturi aci sunt cu mult
desvoltată şi progresul încă e fârte sâudu-ne de tâte întreprinderile folositore tele său Alexandru Em. Lahovari, ambasa­ mai înlesniciose.
mare, de aceea poporul engles e din mijlocul nostru se pdte desvolta. dor român la Roma, sâ facă sâ se adminis­ Doritorii de a se stabili în acâstă
unul dintre cele mai culte popără treze singură numita fâiă, âr venitele — comună prin colonisare, au de a-şl îndrepta
Gendarmeria concentrată. Aflăm din
^ i
ale pământului. „Prostia e cel mai Sibiiu, oă în cjiua de Msrţl, când era să după-oe vechii şi devotaţii 4 ldru u vor fi cererile lor pănă la 15 Ianuar 1898 la
u
scump lucru în ţerâ , cţice Englesul şi bine retribuiţi — să se dea pentru opere D-1 preot loan Baciu, preşedintele Tovă­
se întrunescâ adunarea alegătorilor români,
chiar pentru aceea jertfesce sute de de binefacere. Familia răposatului a hotă- răşiei agricole din Şoimuş (p. u. Nagy-
despre care vorbim în revistă, a foat ooa*
miliâne, pentru causa instrucţiunei centrată în număr fârte mare gendarmeria. rît, oa la înmormântarea lui să nu se ros- I Sajâ, din comitatul Bistriţa-Năsâud.)
poporului. Are totă dreptatea. La Se vede, oă oei dela guvern s’au temut, tâ3că niol un discurs, oa astfel să se evite Direcţiunea.
>
noi ţăranul mai mult perde seu plă- ea nu oum-va Românii să se opună cu forţa orl-ce strigăte de indignare, căci familia - ■ ■■ --..........- \
tesce din causa prostiei sale, decât nu nutresoe nici un sentiment de ură.
ordinulu' de oprire a adunării. Acâsta însă Mulţămita publică.
dâcă ar cheltui şi jerfi spre scopuri nu s’a întâmplat. Cei întruniţi, după-oe au
culturale cjecî de fiorini pe fiă- Ajutâre pentrn învăţăcei meseriaşi. Braşov, 10 Deo. n. 1897.
subsemnet un protest în oontra volnioei La comitetul Asooi&ţiunei pentru sprijinirea
care an.
opriri, s’au depărtat în linişte. învăţăceilor şi sodalilor români se află li­ In urma apelului no9tru, ni-au trimis
— Sianlo. — bere 4 ajutore de câte 20 fl. pentru elevi spre a se împărţi între ucenicii săraci dela
Proiectul despre maghiarisarea nume­
aşecjaţl la meserii aiol în Braşov. Oei-ce meserii ; d-1 jude Petru Fop, un roo, d-
lor de comune şi localităţi s’a pus tuf 1 s P
ra
doresc a fi împărtăşiţi dm aceste ajutore comeroiant Ştefan Chicomban 2 rocuri, două
Politica maghiarisării violente desbatere în Camera magnaţilor. Proieotul pardesiurl şi o vestă. Aduoem binevoitori­
ee
44
şi tendinţa Maghiarilor de-a nimici acesta — (fl Naplo — a fost au să-şi înainteze rugările, pănă la 31 lor donatori mulţămirile nostre, asigurân-
naţiunile nemaghiare din acestă ţâră desbătut şi în oomisiunea legisiaiivă a aces­ Deoemvre a. o. - du-i, că darurile făcute au stors lacrimi de
a pus pe griji chiar şi pe Nemţii tei oamere, oare a făcut o modificare la Teatru german. In operebta de erl buoariă din ochii celor ajutoraţi, âr de pe
din marea împărăţiă germană. In § 5. Comiamnea a aflat, oă acest paragraf Der Obersteiger mai toţi au fost bine la buzele lor binecuvântări nesfârşite.
a
v
şedinţa dela 14 Decemvre a adună­ este un amestec în viaţa internă a biseri- vooe. Corurile esacte şi destul de puter­ Comitetul Asooiaţiunei pentru spriji­
rii imperiului în Berlin doi deputaţi celor, şi da aoeea a modificat proiectul nice. Decorul şi costumele bine nemerUe,’ nirea învet. şi sod. r. din Braşov:
germani şi-au ridica tglasul contra astfel, ca în el să se valoreze principiul Puternicul sopran al d-rsi Lisopp aşa de N. P. Petrcscu, Pompiliu Dan,
Maghiarilor şi maghiarisărei. Deputa­ neamestecului, şi numai în ooraspondenţa tot bine în relief şi susţinea întreg ansam­ preş. secretar.
tul Zimmermann (fise, că din causa oflcidsă dintre autorităţile bisericesc! şi lu- blul. Momente frumose ne oferi duetele
asuprirei la care sunt espuşî Germanii mesol-politiee să se foiosâseâ numirile ofi- terţetele şi qaartetele în oare operetta e
din Ungaria, nu se pot stabili rapor­ oiose maghiare. destul de bogată. După cum aflăm drama maiEHA.
turi bune între Germania şi Austro- „Faust“ de Goethe oe se va juca Sâmbătă
f Dr. Aurel Brote. Din Sibiiu se anunţă
Ungaria. Un alt deputat, baronul e la perfeoţiă studiată şi ast-fal se speră a
mortea direotoruiui societăţii de asigurare
80
Hodenburg (fl , 0a mai al dela vi- „Transilvania , Dr. Aurel Brote, oe a urmat avâ o strălucită reuşită. D-l Albiri va juoa 0 boia a ţăranilor.
08
44
sita împăratului Wilhelm la Buda­ n roiul lui Faust. De Dr. I. Neagoe.
pesta, Ungurii şi-au eşit din fire. Ei după o lungă şi grea b6!ă. Răposatul a
fost forte aotiv pe teren eeouomio şi nu 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au (Urmare.)
primejduesc pacea dintre popore,
de mult a publioat o luorare fârte folosi­ ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz
de dre-ce asupresc pe cele-lalte na­ Regulamentând clădirea caselor ru­
44
tore privitâre la sistemul „Reififaisen . — ale lui Moli cel mai bun remediu priu efec­
ţionalităţi şi nu le lasă a°se desvolta Adresăm familiei sale sincere condoienţe! tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl. rale, mai ales în câte-va decenii, vom avea
liber pe basa egalităţii de drept — ş’a- se pdte căpăta dilnic prin poşte de cătră far­ comune frumose, împodobita cu case higie-
poi sciut este, că Austro Ungaria Renegatul Alexics — profesor de uni­ macistul A. Moli lifei autul curţii din Viena. nice, âr casele vor fi şi mai împodobite,
Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să să căci vor scuti în ele pe Românul devenit
numai atunci pdte fi racflm sigur versitate. „Magyar Hirlap aduce soirea,
44
câră preparatul lui Moli provăclut cu marcă şi
pentru Germania, când poporele ei pot oâ faimosul renegat Alexics Gyorgy a fost voinic şi sănătos, mai destoinic la luptă şi
ssubscriere.
se se desvâlte în libertate. Despre dieta numit de ministrul ungureso de oulte şi in­ la muncă, ca multe nemuri mari din lume.
dm Budapeşta cflse, că e compusă pe strucţiune publică profesor privat la cate­ Aci este favorul posiţiei nostre ac­
absa celui mai ticălos sistem electoral. dra de limba şi literatura română dela uni­ Afk tuale faţă de alţii, adecă comunele nostre
sunt nevoite a se preînoi prin clădirea de
versitatea dm Budapeşta. — Ast-fel soie
pentru plugarii şi măestrii români.
44
guvernul ungureso, să „împace şi „îofrâ- case nouă. Buna regulamentare a olădirei
S C i e i L E O B L E I » ţâsoă pe Români cu Ungurii! Tovărăşia agricolă din Şoimuş, comi­ este un adevărat ajutor, ce părintâsca ad­
44
tatul Bistriţa-Năsăud, dispunând de mai ministraţie trebue să dea ţăranului fără în-
— 5 (17 j Decemvre Un duel cu trist sfîrşit. Sâmbăta tre* multe moşii constătătore din pământuri ară- târdiere. Resultatele unei astfel de regula­
Prelegeri publice în Braşov. La în­ outâ s’a întâmplat în Buouresol un duel târe, fânaţe, drepturi de păşunat şi pă- mentar! sunt una din binefacerile cele mai
demnul „Reuniunei femeilor române pentru între d-nii Nioolae Filipescu şi Al. Em. durit, casă, grădină etc. a decis ,în inte­ mari, pe care o bună adminisiraţie le pâte
ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi Sâ- Lahovari, doi bărbaţi de frunte ai partidu­ resul înpoporării aoestei comune curat ro­ da obştei.
oele se va începe Dumineoa viitore un nou lui conservator. Al. Em. Lahovari, direc­ mânesc! de a colonisa pe aceste moşii plu­ 10. Beuturile spirtose de orî-ce cali­
tt
44
1
şir de prelegeri publice în sa a festivă a torul diarul „L’Independanoe Roumaine a gari şi măestrii români pe lângă unele tate, adecă: vin, rachiă, bere, ţuică, etc.
;
gimnasiului român din loo. Prima prelegere avut în t mpul din urmă multe dispute ou condiţiunt de tot favorabile coloniştilor. etc. vor fi supuse unei aspre controlări şi
14
o va ţniâ d-1 profesor Dr. losif Blaga vorbind „Epoca , (fierul d-lui Eilipesou, din oausă, Preferiţi vor fi măestri românljde re- contravenţiile aspru pedepsite.
aceea <fl cătră fecior: Nu te nă­ beu cocişul şi er veni. La altă crîş­ asta sunt dela mine de-acasă, o leacă tuşă-sa din vedere. S’o fi înnecat, se
80
căji nimic, nepâte; stăi tu acasă mă âr îi dădu, la alta eră, pănă îl de mâncare nu mi-ai dat pana te-am gândia mătuşă-sa şi verişoră-sa. Apoi
la moşia ta şi la binele tău, că pe­ îmbătâ ca tunul, apoi îl pu3e în şi- lăsat se-mî scoţi un ochiu, dâr cu începură a vorbi:
trec eu pe nepâta până unde-i e reglă se se culce în fen şi mână beutură nu me îmbil nici ca ’n bat­
osînda. Stau eu şi un an şi doi cu caii fata ei, adecă verişâra miresei. jocură. Orî doră vrei, ca şi pentru De ce adecă se nu fi tu împă-
ea, că de agonisita mea îi purta tu Odată (flce mirâsa: Mătuşă, aşa o linguriţă de beutură se-mî ceri un rătâsă? De ce se nu fiu eu sâcra
grijă. Duc şi pe fata mea cu noi şi, mi-e de fome, scâte ceva din desagi ochiu ? de împărat? Vădu-o şperlă, de ârbă,
se o ved! Vom spune, că tu eşti
de-i va fi împărţită să-i fiă osînda se mâncăm. — Scot, draga mătuşii, — Ai chiar gâcit, nepoţică
p'acolo, nici nu mai abatem în- de mă laşi se-ţî scot un ochiu! dragă. miresa şi eu ţi-s mătuşă! Intr’un
câce; tot ce avem, ţie-ţî rămâne, că Miresa se uită lung la mătu-şa — Atunci hai de-1 scote şi-mî târefiu se deşteptă cocişul din şire-
glă şi luă hăţurile se mâne el caii.
mai cu sâmă, dela tine şi dela so- şi prinse a plânge. Şi cum începu dă un pahar de vin din plosca mea
ru-ta şi avem ce avem. ea a plânge, se înnorâ şi începu a şi apoi c’o cale me şi aruncă într’o Dâr i-se păru, că avusese pe căruţă
două fete şi numai o babă şi acum
Feciorul se bucură, că mătu- trăsni şi a fulgera, de te miri cum prăpastiă!
şâ-sa se învoesce se petrâcă pe so- de n’a trăsnit pe scrofa de mătu­ — Aşa se fiă, nepoţică! e numai baba şi o fată. Deci în­
ru-sa, dec! gătâ cele de lipsă şi-i şă-sa. Dâr ea nu se miră. Mânca cu Şi se puse hăranca de mătu- trebă: mătuşă, 6re n’a mai fost o
porni cu trei căruţe. Pe căruţa dina­ fata ei plăcintă din desagă şi mire­ şâ-sa şi-i scâse şi celalalt ochiu al tata cu noi în căruţă? ]£r hăranca
inte şedeau solii împăratului, pe că­ sei nu i-a dat nici un miez, pănă se miresei apoi îi dedu o jumătate de de babă îi răspunse: O, bată-te no­
ruţa din mijloc era zestrea fetei: lăsă de-i scâse un ochiu. păhar de vin şi-i rupse dela gru- rocul, să te bată! Dâră ni-a petre­
bani, scumpeturî, haine, de sta se se După ce mâncâ, o lovi o sete macjî o cruciuliţă de aur, apoi o cut o lâcă şi fata mea, dâr am tri-
rupă osiile; pe căruţa dinapoi era de gândiai, că s’a topi. Mătuşă-s’a tăvăli din căruţă jos, când erau pe mis’o înapoi să aibă grijă de casă,
ce să caute ea la curţile împăra­
mirâsa cu mătuşă-sa şi cu vărucă-sa, cu verişârâ-sa beu la vin vechiu din un pod, de căcju într’un rîu afund.
tului ?
adecă cu fata mătuşă-sa. Aşa au ploscă, âr ei nici apă nu i-au dat Der minunea, minunilor! Rîul era
rners ei ca o jumătate de (fl* Când să şî moie buzele şi se-şî potolescă afund şi repede şi ea nu se cufundă Şi cocişul crecju. Şi s’au dus
a fost pe la crîşmă, mătuşa dete setea cât de cât. Vexând, că pe ea de loc, ci şedea pe valuri, cum ai pănă la împăratul acasă şi feciorul
80
bani coeişului dela căruţa lor să nu o îmbie nime se bee, (fl plân­ şedea pe o perină şi o ducea apa împăiatului s’a cununat cu fata ba-
mârgă se bee o leacă de vinars. Şi gând: Mătuşă, mâncarea şi beutura lin legănându-o, pănă o pierdu mă- bii, şi baba era socră la feciorul im-