Page 25 - 1897-12
P. 25
Pagina 5 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 271—1897.
Abusul, care se comite la noi cu falsifi pe aceeaşi brazdă, în fructele pomului ro A v 3 §. Predice. Atragem din nou atenţiunea
carea băuturilor este sp&imentător; âr pa ditor, în iârba luncei, să înveţe pomăritul cetitorilor, mai ales a d-lor preoţi asupra
Domnilor învăţători!
guba pe care întinderea acestui abus o cultura zarzavatului, a vitelor şi altor ani cărţii de: „Predici pe tâte Duminecile şi săr
îmi iau voe a aduce la cunoscinţa
produce asupra stărei sanitare publice, nu male de casă, niţel nespre procesul gene bătorilor de peste an de Em. Elefterescu,
publică a Domnilor învăţători, că a apă
numai în comunele rurale, ci şi în cele ur ral al nutriţiunei la vieţuitore şi la plante, dootor în medioină şi teologiâ, ounoscut
rut de sub tipar o ediţiune nouă din: „Is
bane, este ţâră pâreche în lumea anulată de higienă rurală şi altele, cari îl vor lumina atât de bine îo oercurile românesol din
toria patriei şi elemente din Istoria uni
cultură. Mai ales străinii au în mână acestă în a fi bun ţăran şi nu ca adî, — prost versală pentru şedlele poporale“ lucrată de numărâsele sale scrieri atât de mâduose,
afacere criminală, căcî este ucigătore de copist ori ispravnic de moşie, ori chiar şi subscrisul. Ediţiunea acâsta a apărut în instructive şi ou atâta gust cetite. E o
omeni. prost băiat de prăvălie. editura librăriei Heinrich Zeidner din loc carte mare, de 350 pag. Preţul 1 fi, 50 cr.
cu preţul de 25 cr. broş. Cei ce ar co
Eu îndrăsnesc a crede, că a sosit (4 lei). Se pote procura şi dela Tipografia
Prin unele din ţările în cari am fost manda la vre-o librărie esemplare din cartea
deja timpul ca România să nu mai trăescă vâra trecută, am vădut adunând învăţătorii acâsta şi li-s’ar trimite altele de alt autor „A. Mureş:anu“ din Braşov.
pentru astfel de străini, cari, ou scârbosa sătesc!, în timpul vacanţelor la un anumit sub diferite pretexte, sunt rugaţi respec
lor muncă, murdăresc numele de creştin şi tuos din parte-mi ca pe lângă refusarea
loc, unde li-se făcea cursul de pomărit, Drapelul României.
acela al neamului lor. comandei să binevoâscă tot-de-odată a mă
practic şi teoretic, precum şi de vierit şi încunosciinţa despre cas şi pe mine prin o Drapelul seu stindardul orî-că-
Liberalismul cultura şi toleranţa nu mătăsărit, ca apoi aceşti D-nl învăţători cartă poştală.
rei ţări este icâna ţărei aceleia, pe
stă în ocrotirea şarlatanilor, cari nu se spe la rândul lor să-şi înveţe elevii şcolari. In Tot la librăria H. Z e i d n e r se află
rie nici de crime când e vorba de câştig, giurul fiă-cărei şcoli rurale am vădut pepi în comisiune şi „Gramatica limbei româ- care o representă.
ci din contră în curăţirea atmosferei mo niera de altâie, precum şi grădinuţa de zar nesc!“ cursul II, lucrată tot de subscrisul, Drapelul României este drapelul
cu preţul de 30 cr. trei-color, roşu-galben şi albastru, în
rale şi sociale. zavat şi flori, lucruri cari la noi nu m’a
Pentru orl-care dintre aceste cărţi, tocmai ca şi drapelul nostru ardele
11) Deorece — după cum am vădut învrednicit Dumnecjeu nici măcar o singur
cei-ce comandă mai multe esemplare pri nesc. La mijloc, pe câmpul drape
din cele expuse deja — pelagra resultă din dată ca să le văd. Şi m’am convins une mesc un rabat corăspuncjător, după cum
nutriţiune insuficientă, âr acâsta din mise ori că învăţătorul sătesc şi la noi ar vrea s’a şi acordat deja cu sus numita librărie. lului României, se află zugrăvită
marca ţărei românesc!, care repre
ria ţăranului, care la noi durere, că este să’şl facă o ast fel de grădiniţă model, ba
Braşov, 22 Noemvre v. sentă un cap de zimbru (bou sălbatic),
de două feluri: materială şi intelectuală, a fâcut’o deja, der vitele satului cu învoi
Cu deosebită stimă colegială: un vultur cu crucea în cioc, un leu şi
să se purcâdâ cât mai grăbit la stîrpirea rea D-lui primar au călcat’o.
I. Dariu. doi delfini (pese! mari). Tâte acestea
acestor miserii. Vinderea moşiilor Statului în La Şerbănescî, în judeţul Oltului, am
mici lotuA este de neapărată trebuinţă; ase vădut o astfel de barbarie! Inconvenientul ULTIME SOIRI. îşî au însemnătatea lor. Aşa capul
menea şi regulamentar ea învoelilor agricole, acesta trebue curarisit. de zimbru reamintesee vânătârea fă
cari la, noi sunt şi mai aspre ca în Italia. Sibiiu, 17 Dec. Comitatul săsesc cută de Bogdan, cel dintâiu domn
Şcola bună este mormântul miseriei şi de cerc a provocat pe deputaţi se al Moldovei, care a descălecat în
Cu tote acestea arangiate fiind în fa isvorul puterei; cine o va sci face astfel, acela
iesă din partida guvernului. acâstă ţâră fiind atras de frumseţea
vorul ţăranului, miseria va persista, dâcă va întemeia puterea de vitalitate a naţiunei şi
Budapesta, 16 Decemvre. Astă<fî acestor locuri, în ai căror codrii
nu se va purcede la combaterea miseriei a Statului român. s’a început în dietă, din partea opo- pănă înainte de asta cu vre-o sută
intelectuale.
Eu nu desperez, că nu se va găsi siţiei, lupta pentru vama deosebită un- de an! se aflau mulţime de zimbri.
Şcola, cultura potrivită, este cel mai acel om. gurescâ, care se despărţâscă econo- După ce Bogdan îşî întemeiâ dom
puternic factor în contra miseriei comune, 12) In judeţele de munte, şi anume micesce Ungaria de Austria. Pe cum nia în Moldova, puse ca marcă a
chiar şi atunci când ai un sol ingrat şi în localităţile prea ’nalte, rău situate ori se vede, oposiţia maghiară e decisă acestei ţer! capul 4e zimbru, ca po
un raiă pământesc cum este România. înzestrate cu un pământ rău, şi mai ales a nu ceda nici decum guvernului şi menire a vânătârei, care l’a făcut
Şcola nostră rurală a fost rău alcătuită şi
cu totul nepotrivit pentru cultura porum majorităţii, şi a împiedeca astfel pri pe el să păşescă pentru întâia-6ră în
astfel produsul ei nu putea fie bun.
bului, care cere pământ gras şi căldură, au mirea nouălor proiecte de legi pri- acestă frumâsă şi bogată ţeră.
In studiu de patru clase primare se torităţile competente ar trebui să lumineze vitore la provisoriu, în decursul anu
Vulturul cu crucea în cioc reamin-
învaţă prea mult ca să rămâi ţăran, şi prea pe ţăran, abătându-1 dela nerentabila cul lui acestuia. tesce, că noi Românii suntem stră
puţin ca să fii un bun amploiat şi aseme tură a porumbului, a cărui recoltă în ast Berlin, 16 Decemvre. Presidiul nepoţii marelui şi vitâzului popor ro
nea în şcolele comunale. fel de localităţi este prea de multe-orl com „Schullverein“-uluigerman publică o man, fiind-că şi strămoşii noştri Ro
Instrucţiunea are o ţintă principală; promisă. proclamaţiă relativ la legea ungu- man! aveau pe drapelele lor vultu
ea ar suna, exprimată fiind în cuvinte: Compromiterea acâsta este un adevă râscă despre numele localităţilor cr rul. Crucea din ciocul vulturului este
„luminăm pe om în orizontul sferei sile anu rat isvor al miseriei, căci dai munca verei eând, că acestă lege îşi află păreehe semnul creştinătăţii. înainte de-a se
tt
mite , care va să dică: pe ţăran în ale în schimbul unei nădăjduirl înşelătore. numai în politica despotică a Rusiei, face unirea Moldovei cu Muntenia,
agriculturei mai ales, ca să nu ’l despăr- şi arată simpatiile „Schullverein“-ului vulturul cu crucea în cioc repre
In Italia de Sus, pe la Sondrio, Val’
ţescl de brazdă, ci din contră, să-l înveţi pentru lupta Saşilor ardeleni. Pro
Telin, etc., prin aplicarea astor fel de mij- sentă marca Munteniei, er capul de
cum s’o iubescă mai mult, muncind’o mai clamaţia e subscrisă şi de bătrânul zimbru representă marca Moldovei.
loce, pelagra s’a rărit fârte mult rărindu-se
bine. Dâcă este aşa, atunci şcâla rurală învăţat Mommsen. Unite fiind a4î aceste ţări, sunt
miseria. Mai ales înlocuirea porumbului
trebue să se ocupe cu mai puţină geogra unite şi mărcile lor, formând îm
prin cartofi au produs ambele efecte bine-
fia decât a pământului întreg, cu mai pu preună marca României.
făcătore. L i t e r a t u r ă .
ţină matematică decât equaţiunile cu două Leul este semnul puterei şi al
- Dâcă mai adaug, că suntem lipsiţi şi In editura librăriei H. Zeidner d’n
necunoscute şi multe alte minuni, cari adl
de o bună organisaţie şi lege sanitară, Braşov a «căruţ: „Tstoria patriei şi ele vitejiei. Semnul lui arată, că Româ
formezâ programul instrucţiunei nostre pri mente din Istoria universală, traotaiă după nii sunt un popor de dmenî voinic!,
mare. care ar putea corăspunde pe deplin che- metodul biografio, în două o,arsuri oonoen- după cum şi leul este mai voinic,
mărei sale, atunci în linii principale v’aşl
In locul acestor minuni, caid decla- trioe pentru goolele poporale române, de mai curagios şi mai puternic dintre
fi expus deja enumerarea măsurilor profi
;sâză pe băiatul de ţăran ce le-a învăţat, lân Dariu*. Cartea este aprobată stât din animale.
;şi în loc de bun agricultor îl ' face să de- lactice, adecă ale acelora ce lovesc răul la partea ministeriului, cât şi din partea oon-
rădăcină. Şi măsurile acestea nu lovesc nu sistorelor nâstre dela Sibiiu, Arad, Caran Cei doi pese! numiţi delfini re
viă un proletar intelectual; în locul lor ar
fi mai bine niţel botanică, teoretică şi prac mai în desvoltarea pelagrei, ci a tuturor sebeş eto. Preţul 25 cr. (prin poştă 28 or) presentă Basarabia, care e9te o ţâră
In tpx se află portretele a vre-o 45 de re
bolelor epidemice şi endemice, care va sâ fdrte bogată în pescăriă. Basarabia
tică şi numai atât cât cade în sfera eco genţi şi bărbaţi de stat. E tipărită forte le-
cţicâ ne sunt şi mai impuse spre grăbită a făcut parte odată din Moldova,
nomului; niţel noţiuni fundamentale, teore gibil şi curat. Cât pentru valârea internă
aplicare! a cărţii, vorbesoe credem îndeajuns, pe dela care a fost deslipită de cătră
tice cel puţin, despre chimia agricolă, ca
.să înţelegă ce este circulaţia elementelor (Va urmai lângă numele bine cunoscut al autorului, Rusia, der nu pe cale drâptă şi cin
şi împrejurarea, oă aoâsta este a patra stită.
chimice în lume, cum trec acestea din gu
ediţiune.
noiul pus pe brazdă în semănătura făcută
peratului şi cuscră cu împăratul spuse, oă-i o fată orbă săracă şi a sebite, nu ca alte fete, şi o cinstea şi der e scump, tot cotul şi galbinul;
verde şi trăia lume albă. smintit trecând peste un pod şi aşa mai tare. ai tu aţâţa bani?
Der se vedem, ce biată s’a ales a căcjut. Apoi se pieptănă fata pe par — Am un adimant, răspunse
■din fata cea cu trei năravuri? Sera povesti păcurariul, că a vă- tea stângă a capului şi ningea după feciorul; acela cred că-i vrednic
Ea s’a tot dus pe apă ’n jo3, cjut trei căruţe de cele scumpe tre pieptene tot pietrii scumpe mari şi atâta.
pănă a văcjut’o un copil de păcu- când pe drum cătră oraşul împăra mici de-ţî întunecau vederile ochi — En săi văd!
rariu, care era cu turma pe ţermu- tului verde; în una erau solii împă lor cu lumina lor cea mare. Şi scdse feciorul adimantul din
rele rîului. Şi cum o văcju, îndată ratului, în una era zestrea şi în Şi luă fata un adimant ca un şărpariu, şi neguţătorul şi-o pus pal
se aruncă în ruptul capului să-o una era miresa cu o babă lângă ea, ou de porumb şi-l dete copilului pă- mele la ochi, că are se-l orbescă,
s:
scătă să nu se înece. pâte că-i e mamă, ori ceva neam curariului şi-i 4^ se: cu strălucirea lui şi a 4i Me, bă-
Decă a scos’o afară văcju, că-i aprdpe. iate, pentru adimantul acesta îţî dau
ârba, şi o duse la stână, unde era Fata nu c|icea nimic. Du-te fătul meu, pănă în ora totă bolta cu tot ce-i în ea. Der fe
tată-s’o şi mumă-s’a şi le spuse cum Aşa stătu ea câte-va (file. Odată, şul cel mai de aprâpe şi te bagă în ciorul a 4i » ©ă nu 'i trebue numai
s
bolta cea mai mare şi-i dă la bol-
a scos pe biata ârbă din apă. (fise cătră păcurăriţă: taş adimantul acesta şi-i spune să-ţî 4ece coţi din postavul cel mai fru
„Ţi-a plăti Dumnecjeu, dragu mos de angliă.
mamii, bine c’ai putut’o scăte“, cjise Să faci bine să-mî dai un piep dee pe el postav de cel mai scump Şi i-a dat negustorul şi s’a dus
s
mă-sa. ten să mă Iau pe cap. de anglie,, de care numai împăraţii feciorul acasă. Fata cea orbă a 4>
— „Să i dai liăine uscate, tu mu Şi i-a dat păcurăriţă. Şi a prins cumpără, să-ţî dee 10 coţi, c’atâţa cătră păcurăriţă: lele, din postavul
iere, şi să-i faci un balmoş bun să a se pieptăna pe partea dreptă a trebue într’o haină de miresă. acesta fă dumniata bine şi fă o haină
mănânce, că ţi-a fi pomană“, (Ţ capului. Şi ningeau din pieptăn tot Şi s’a dus feciorul la bolta cea măsurată pe mine şi cosâ-o cu mă
80
9
păcurariul. taleri şi galbinî de se umplu stâna. mai alâsă din oraşul vecin şi a (Ţ tase şi cu fire de aur — cum a adus
ece
8
Şi-o îmbrăcă păcurăriţă în haine Şi 4> © cătră păcurariu: „toţi sunt ai cătră boltaş să i dee lui 4 coţî feciorul din boltă de-odată cu pos
uscate de ale ei şi-i făcu un balmoş voştri, pentru inima cea bună, cu de postav de anglie, din care-şî fac tavul, — şi în loc de bumb! pune
fiert în jintuâlă, să prindă o leacă care m'aţî primit la voi!“ —Atunci împărătesele haine. pietrii de aceste ce că4ură din părul
de putere. Apoi o întrebă cine-i şi văcju păcurariul, că la ei în stână — Mă, 4ice neguţătorul cătră meu când m’am pieptănat şi pe la
cum a căcjut în apă? Er fata îi este o fată curată şi cu daruri deo el, mă io-ţî pot da şi o sută de coţi, gruma4î şi pe la pumnaşî pune tot
