Page 26 - 1897-12

Nr. 271—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6.

Prada în nutreţ*). Pe când, dăcă ar da nutreţul mes­ silie şi de copiii lui: părăsiţi de toţi ei ouştl, Kotter, prevâcjute ou oâte o învăli-
tecat, altcum ar fi vitele. păreau osândiţi să pâră fără nici o nă­ tore, Lattengitter, care îi pune la adăpostul
Mintea sănătăsă ne spune, că 6menii din ţările mai înaintate dejde de ojutor. Nu vrem să dăm ochii cu timpului rău. Aceste cuşti se numesc deoî,.
nutreţul să-l folosim aşa, ca se avem în învăţătură decât noi fac aşa, că mortea, răspundeau toţi câţi erau îndem­ în nemfesoe, LattengitterwetterJcoiter, âr kan-
folos de el. Decă nutreţul, ce-1 dăm turgenii de cucuruz îi taie mărunt naţi să dea vr’o îngrijire bieţilor bolnavi. gurul odată închis ia numele de Lattengxt-
vitelor, nu ne aduce folos, atunci cu maşinele ori cu toporaşul, îi să- Maica Meiania care locuia la monas- terweilerJcotterbeutelratte.
suntem în pierdere. Cu alte cuvinte: reză şi aşa-i dau la vite. Fenul mare tirea din vecinătate aflând despre acâstă Intr’o (ji sei arestâ un asasin Atten•
Decă vom socoti din tbmnă cât sunt încă-1 taie şi-l mestecă cu otavă, ca nenorocire, se duse la Bolintinul din deal toeter, care ucise o Hottentotă, Hottentoten-
vrednice vitele nbstre, şi cât ar fi nu odată să mănânce prea gras nu­ şi spuse primarului că vrea să dea celor mutter, mumă a doi copii tîmpl şi bâlbâiţi,
vrednic nutreţul ce-1 avem pentru treţ şi altă-dată prea slab. Paiele rămaşi din aceea familiă nenorocită aju- Strotte*trottel. Acâstă mamă, în limba ger­
iernarea lor, atunci ele, adecă vi­ încă le taie mărunt ca ovăsul şi le torele ce le lipsiseră din partea tuturor. mană, este arătată prin cuvântul următor;
tele, în primăveră trebue se fiă sin­ amestecă cu otavă, ori chiar cu ovăs. Primarul primi cu plăcere propunerea ei; Hottentotenstrottertrottelmutter.
gure vrednice atâta, cât era astă Napii îi taie şi-i amestecă cu plăvă, dâr se crecju dator să nu-i ascundă pe­ Uoigaşul fu înohis într’o ouşcă de han­
tdmnă cu nutreţ cu tot. Deoă cel turnumetă, sfârîmăturî de lucerna şi ricolul ce avea să întâmpine: Sciu ce mă guri, Beutelrattenlatengitterivetterkotter, din
puţin atâta nu sunt vrednice, atunci trifoiu, şi aşa-i dau. Apoi, înainte asceptă, răspunse ea; însă nu pot lăsa să oare, după câte-va cjile, a reuşit să evadeze»
nutreţul, ce ele l’au mâDcat, e dus în de adăpare dau vitelor tot-deuna peară cinci fiinţe, ast-fel părăsite: când Dâr, din ferioire, nu întârc}ie a reoădea îu
pradă. câte-o mânuţă din nutreţul cel mai servesce cine-va lui Dumnecleu şi sărma­ manele unui Hottentot, înverşunat a-! ur­
Cea mai mare pradă în nutreţ bun, er nutreţul mai puţin bun, cum nilor lui, nu se mai teme de mărte. Şi după mări, şi care se prssentâ fârte vesel prima­
o facem atunci, când ţinem cu el sunt turgenii de păpuşoiu, paiele de ce luâ cu sine sticlele cu oţetul, ismă şi rului din satul său: — am prins pe Beu­
un soiu prost de vite, un soiu de orz şi ovăs, le dau de cină, sera alte beuturl întăritore şi preservative, se dusă telratte, <fis el — Care? întreba primarele,
0
vite fără preţ. Vitele prăste nu aduc colo târcfiu, ca să aibă, ce mânca să se închidă în casa molipsită unde zăceau avem o mulţime de aceştia. Attentoeterlat-
atâta folos, cât vitele de soiu bun, de s’or scula peste ndpte. Apoi va­ grămădiţi Vasilie cu cei patru copii a lui. tengitterwetterkotterbeutelratte. De oare Atten-
der mănâncă ca şi acestea, deci nu­ cilor cu lapte trebue dat nutreţul Unul din copiii mari şi cuviosa călugăriţă t.oeter vorbesol ? De Hottentotenstroitertrottel-
treţul dat lor merge în pagubă, se cel mai bun, că ele din nutreţ au îl înmormânta chiar dânsa în fundul gră­ mutterattentoetcr. Atunci nu puteai să spui
pradă. Cine ţine vite proste, face ca să-şî ţină şi puterea şi au se facă şi dinii, singurul loc de care abia cuteza îndată că ai prins pe Hottentotenstrotlertrot-
şi acela, care vinde nutreţul sub lapte. cine-va să se apropie. In fine, prin îngri­ telmutterattentoeterlattengitterwetterkotterbeuteU
preţ, adecă mai ieftin de cum s’ar Aşa-dără, ca să nu se facă pradă jirile ei stăruitore, ajutate şi de puterea rat.te? a
căde. în nutreţ e de lipsă: unor doctorii, cumpărate dela BucurescI, Se afirmă, că Hottentotul fugi înspăi­
A doua pricină, din care se face 1) Să ţinem vite de soiu bun; avu fericirea de a scăpa dela o morte si­ mântat,
pradă cu nutreţul, este iernarea slabă gură pe Vasilie şi pe cei trei copii ce ’i *
a vitelor. Cine nu are vitele lui 2) Să le ţinem bine; mai râmaseră. Glume.
8) Să le facem grajduri bune
scbse în primăvară chiar aşa de căldurbse; Acâstă frumosă faptă nu fu singură In şcâlă. învăţătorul vorbind despre
grase şi de frumose, cum a fost astă- în viaţa maicii Meiania. Multe altele a mai însemnătatea apei): Apoi, iubiţilor şcolari,
tomnă, acela a prădat nutreţul. Se 4) Să dăm nutreţul mestecat şi îndeplinit, ,-cunoscute (însă numai de Du- să nu uitaţi, că dâoă n’am ave apă, n’am
dai vitei numai atâta cât se nu chiar cel mare tăiat. mnecjeu şi de nenorociţii pe care-i ajuta pută învăţa a înota şi atunol, ah! câţi
mdră de fdme, e o prostiă, care ne Dăcă vom face aşa, atunci în fiă în satele vecine, (fiă chiar în coprinsul omeni s’ar îneca!
aduce pagubă. Cercă numai a vinde vite vom dobendi tot-deuna şi pre­ monăstirei, căci timp de două-cjecl şi şepte
primăveră vite rău iernate, şi vei ţul nutreţului, deci nutreţul nu ne de ani ea nu înceta de-a se afierosi pentru POSTA REDACŢIUNEI.
vede, că nu-ţî dau atâta, cât ţi-ar va merge în pradă. binele săracilor şi celor aflaţi în vr’o su­ a
A
fi dat pe ele astă-tdmnă, când erau r. ferinţă. („Gaz. Ţăr.“) JDlui „e în tractul Almaşului. Bucu­
grase şi frumdse. Der apoi nutreţul, * ros am fi publicat, dâr atl venit prea târ­
ziu, câol altul v’a întrecut, âr două r&Dor-
ce l’au mâncat, şi munca ce avurăm O familie întregă de doctoi-î. turl despre acelaşi lucru nu putem publioa.
cu ele, -unde sunt? Acelea sunt duse jTE 81 DE TOATE.
în vent! La congresul internaţional al medi­
cilor ce s’a ţinut în vara anului acesta la Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
A treia pricină, din care se face
Maica Meiania. Moscova, printre membrii cari au luat
pradă cu nutreţul, este aceea, că vi­ Din 17 Decemvre st. n. 1897.
tele nu au peste iernă grajduiî bune, Despre maica Meiania, călugăriţă cu­ parte a fost o familie întregă medicală şi V aluta
destul de căldurdse. Dela vitele, car! cernică dela monăstirea SamurcâşescI sâu anume: dr. Perkins (dela New-York), fe Măsura C a l i t a t e a . austr,
sâu
00
tdtă ierna au tremurat de frig, cât Ciorogârla, (România) se pote (fi ceea-ce meia sa doctoroie, ambii lor fii doctori, greutatea fi. | c r .
numai n’au îngheţat, dela acele vite în alte ţări s’a cjis despre surorile de ca­ fiica şi ginerele lor doctori, aşa dâră toţi
nu aştepta folos! Pe cât este de ritate : au fost doctori.
* 1 H . L . Grâul cel mai frumos 9 10
adevărat, că decă iai unu din unu, Speranţa’i fu să potolescă Grâu mijlooiu . . 8 80
Şi lacrimi, şi suspinuri; J*
nu mai rămâne nimica, tot aşa de Un cuvânt de septe-decî si sese litere. J? Grâu mai slab . . 8 50
adevărat este, că nutreţul dat vite­ Er gloria’i se îndulcescă Grâu mestecat . . 5 80
Ale durerii chinuri. Deoă o personă cu limba deslegată 5 60
lor peste iărnă afară, or! în graj­ Săcară frumâsă . .
In primăvara anului 1867 în comuna ar pronunţa înaintea cuiva aoest vocabular 11 Săcară mijlooiă . . 5 20
duri frigurăse, abia decă le ţine de —
Bolintinul din deal, jud. Ilfov o bolă li euphonic: Hottentotenstottertrottelmutteratten- )•) Orz frumos . . . 4
căldură, der nu se p6te face din el Orz mijlociu . . . 50
piciosă semănând forte mult cu lingorea, toeterlattengitlerwetterlcotterbeutelratte, conso­ 11 3
nic! carne, nici lapte, nici grăsime. se încuibase în casa locuită de o biată fa­ nanta sa h&rmoniosă l’ar face să pncâpă 1) Ovăs frumos . . . 2 50
Dec! acel. nutreţ merge în pradă, ca 11 Ovăs mijlociu . . 2 30
milie de plugari, compusă din un-spre-cfece de îndată, că acesta este un cuvânt nem­ 3 50
şi când l’am arunca. J) Cucuruz . . . .
0
persdne. In timp numai de şese (fii ) mu * ţesc, şi în adevăr, căci este extras dintr’un 7 5 Mălaiu......................... 3 80
O altă pricină din care se face riseră bunica ji doi nepoţi. După o lună, cji&r german din Dresda, der Weidmann, pe Mazăre......................... 7 60
pradă în nutreţ, este nesciinţa. Din peri şi muma, apoi alţi doi din copii o românesoe Vînătorul. Der va avâ fără în­ Linte ........................... 11 —
nesciinţă vine, că unii econom! dau urmară într’un timp de şâpte-opt (fii®- doială mai mare greutate de a înţelege 11 Fasole........................... 5 70
un rend de nutreţ pănă e gata, apoi Numai Vasilie Iacob, capul nenorocitei fa­ sensul, că oi pentru acâsta trebue se înţe­ 11 Sămânţă de in . . 7 50
20
prind alt rend, şi aşa. mai departe. milii, rămăsese cu patru copii, şi câte-şl lege o esplioaţiă. Et’o: 11 Sămânţă de oânepă . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1 50
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
Cartofi.
.
.
.
.
.
.
.
.
î
j
cinci erau cuprinşi de răul ce isbise alte WeidffiHnn istorisesce, că la Hotentoţ.1, ■ > » Mâzăricbe . . . . — —
Păşune e rău dis, căci păşune e numai şese victime sub ochii lor. Hotlentoten, kangurii, Beutelratte, se găsesc 1 kilă Carne de vită . . . — 46
nutreţul, ce 1 pasce vita singură vara de SpăimântaţI de atâtea morţi, care se în forte mare număr. Mulţi râtăceso prin 11 Carne de porc . . . — 53
pe păşunat, er nu şi acela care-1 dăm din M Carne de berbece . . — 28
mână. Deci noi vom folosi pe tot locul cu­ urmaseră atât de iute, rudele, amicii şi ţâră, liberi şi respeotaţl; alţii, mai puţin 100 kil. Său de vită prâspăt 17 —
vântul nutreţ în loc de bucovineanul păşune. vecinii nu mai cutezau să se apropie de Va ferioiţl, sunt prinşi de vînătorl şi închişi în Său de vită topit 24 —
pietrii de cele vere}!, şi pe la pblă că la sâre te poţî uita o leacă, dăr la Şi s’a dus omul cu ea la curte Dumnecjeu să-ţî dăe bine şi sănă­
giur împregiur pune tot pietrii de aceea ba! şi ea a întrat înlăuntru cu haina şi tate !
aceste una lângă alta. Nic! nu cuteza nime să întrebe, peste o clipită a eşit la om cu o Şi luâ fata ochii şi şi-i puse la
Şi i-a făcut păcurăriţa precum cât cere pe ea? Grofii şi baronii se lăcriţă, în care erau ochii fetii, şi loc, şi numai decât prinse a vedă
a poftit. minunau şi spuneau, că aşa mân- cu o pungă mare de bani. ca mai ’nainte. Acum era voiosă şi
Acum după-ce a fost gata a cţis dreniă încă nu le zăriră ochii, dăr După ce plecă omul voios, ea mulţămia lui Dumnecjeu sfântul.
fata cătră păcurariu aşa: Bade, fă să întrebe cât ar fi preţul ei, nic! rămase acasă şi mai voiosă şi-şî îm- Cum prinse a fi voibsă, se înse­
bine şi ia dumniata haina asta cu ei nu îndrăsniau. pupuţă fata cu haina cea scumpă, nină cerul şi era cald şi frumos, că
dumniata şi te du în oraşul împăra­ Vestea merse pănă la curţile ca cu atâta să fiă mai dragă la băr­ pănă într’aceste tot înorat şi furtu­
tului verde cu ea, când va fi terg împăratului şi sbcra feciorului de bat, adecă la feciorul împăratului. nos fusese de când i-a scos rnătu-
de ţeră, şi o ridică în sus pe o bâtă împărat numai decât alergă cu un Der păcurariul încă merse vo­ şă-sa ochii.
lungă şi spune că-i de vencjare. Şi teanc de banî, să o cumpere. Lu- ios, că a căpătat ochî de om, d6ră Mai stătu ea câte-va 4^ l
a
e
orî-cine or! cu cât te-a îmbiape ea, mea-i dădea loc pănă ajunse lângă va pute da vedere la biata fată, care păstorii acei bun!; se mai pieptănă
spune că nu o dai numai pe doi omul cu haina cea scumpă în bâtă. îl făcuse în câte-va 4*1® om bogat, de câte-va ori, de şî umplură tbte
ochi de om, că ai acasă un copil Să minună şi ea de atâta mândre- din sărac ce tusese pănă ’ntr’aceea. găleţile şi bochinţele de taleri şi de
se
orb şi este la dumniata o babă meş­ nie şi întrebă pe om, ce cere pe Cum ajunse acasă, îl întrebă galbinî. Intr’o seră 4> cătră pecu-
teră care c}ice, că de are doi ochi haină? — N’o dau pe bani, jupâ- fata: adus’ai ochî de om, bade? răriţă: Lele, să mă laşî să dau eu
de om, îi pune la copilul d-tale şi-l nesă, numai pe ochî de om, că am Adus, draga badii; am dat haina odată de cină la cânî, că prea sunt
face cu vederi. un copil orb şi mi-a spus o babă, chiar la sdcra împăratului celui tî- buni şi ascultători, şi aşî vră să mă
Şi s’a dus păcurariul tocmai în ce-1 lecuesce, că de i-oiu duce doi năr şi ea cu mâna ei mi-a dat lă- cunăscă şi pe mine.
oiaşul împăratului verde cu haina ochî dela un om, mi-a face copilul criţa asta, cu doi ochi de om în — D’apoi tu dă-le, decă vrăi.
şi a ridicat’o de asupra capului în- cu vederî. ea. Cine şi putea să mî dee ochî de Şi luâ cina cânilor şi merse
tr’o bâtă lungă. Şi s'a adunat tot — Atuncî hai cu mine la curte, om, pentru o haină, decât sdcra îm­ afară de li-o dete. Apoi se înturnâ
tergul lângă el şi se minuna de cjise baba, care nu o nădăia, că hai- păratului ? odată peste cap şi atâta o mai vă-
scumpeturile ce erau pe haina aceea, na-i va mânca capul. — Bine că mi-ai adus bade, 4ură păstorii cei bum. Că ea se