Page 29 - 1897-12
P. 29
MMmi iflKliOTm „Saîeîa“ iese îi Să-care di,
?! Sfe'îfflBi Abonamente peutra Aastro-Ongaria:
pfeţX ®»3 W&W. Pe un an 12 fl., po şese mul
6 ii., pe trei luni 3 il,
S^îfcoţ; auft’sjr.-TjAi} T,U Sa
ţja&sw**, <— «a ■";!» N-rii de Dumlneoâ 2 fl. pe an.
,;:srrâl*! Psatru România si străinătate:
isseKfiTf: *o ejnzawn ta Rîwi-. ?® un an ‘10 franot, po şdne
rflfitratiana in ikiHjav ţi ia «£- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ssî.'Wysi» Şleauri do khot&Îuvî: S-vii de Duminecă 8 franci.
ia. Visna; iii, Sum,. rimrn%
HokMA, Bwdoif «om, A. QvpiUi* Se prenumără la t6te ofioreio
S'a'JJifolffoi , ţ inimi Ojijiiiik, J. poştale din intru şi diu am.ro
fiiumsber, in Budapesta: i. T. şi 1b dd. «oieotori.
Suidiori/ere, Sckstsia Bernati în ilnassiitnl puin Btssdt
Suf.uvosoi: Aftm» Bmat, Sac* administraţiunea, piaţa mare,
saioaio d® KoTiinams: in Haai- târgul Inului Nr. 30 etanii
iMH'8,: Karoiyt <4 liobmoim, I.: pe un an 10 fl., pe şese
rifjţîii tasarţlsnilGr: o sesiă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
gaimocul p® » ooîx’mă 8 ®y. >ţi Cu dusul în casă: Pe un an
Hiat, 'timbra parura o pubii- (2nTuuoaer de ZD-ajnia.in.ece 4=0) 12 fl., pe 6 luni 6 li., pe trei luni
Mveo. Pnbiiottri mus deoB dn?ii 3 fl. Un esomplar 5 cr. v. a.
tarifă «i irwuală. său 15 bani. Atât abonamen
Heelamo pe pag-ica r. o tele oât şi inserţiunile sunt
ierin, 10 or. sin 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 271.—Anul LX. Braşov, Sâmbătă 0 (18) Decemvre 1897.
Din (iausa s-tei sărbători (lianţi nu va lalţi deputaţi rămaşi încă în partida şi unii deputaţi saşî pâte nu ar eşi făşurate pe larg în declararea, pe
apăr<5 pănă Luni săra. guvernului cererea tot mai generală, din partidă, alţii ar eşi mai cu voia, care o publicăm mai jos în întregul ei.
să facă şi ei ca colegii lor braşo mai far’ de voia, şi de aci s’ar nasce Gfăsim întrânsa aceleaşi vederi
veni. Pănă şi cjiarul de căpetenia o mai’e încurcătură. De aceea este
Amărăciunea Saşilor. al Saşilor, care mai mult a sprijinit de părere, ca Saşii să stea pe loc. înalte politice şi acelaş spirit de
în anii din urmă politica de-a se da Ne îndoim, că de astă-dată va conciliaţiune, ce l’am aflat de repe-
E serat, că Saşii au făcut tot după păr, stărue acum, în numărul ţiţe ori în enunciaţiunile eşite din
numai ce au putut, ba mult mai său de Joi, ca comitetele săsescî să mai fi. ascultat glasul lui Dr. Wolff. pena d-lui Alexandru Mocsonyi, âr mai
mult decât s’a putut uni chiar cu provoce pe deputaţii saşî de-a eşi Mişcarea odată pornită, e greu de-a în urmă, înainte cu câţî-va ani, în
interesele lor de desvoltare şi esis- cu toţii din partida lui Banffy. o mai opri, mai ales atuncî, când articulul său, pe atuncî mult remar
41
tenţă naţională, numai ca se se pună Acesta a fost întru cât-va sur- cea mai mare amărîciune a cuprins cat, despre „Solidaritate .
mai bine cu stăpânirea şi astfel se prin4ător. „E posibil", — cţice „Sie- tâte păturile poporului săsesc, atât De astă-dată enunciaţiunea din
hă mai scutiţi de măsurile de ma- benburgiscb D. Tageblat" — „că de de pacînic şi blăjin, în urma noue- cestiune constată tocmai imposibili
ghiarisare. lor lovituri ale trufaşilor şi nesoco
vom lucra astfel (părăsind adecă par tiţilor maghiarisatorî. tatea de-a se mai susţine în momen
Politica acesta seim, că a dus tida guvernului) vor veni vremuri tele de faţă firul conciliării diferin-
pe deputaţii saşî în tabera lui Banffy. grele peste noi, că mai ales admi De aici putem să învăţăm şi noi ţelor naţionale dintre Români şi Un
Aici însă li-s’a acrit viâţa în tot chi nistraţia, cu tot aparatul ei de pu două lucruri: întâiu, că a trecut vre guri. Şi tocmai de aceea constată
pul, căci, cum recunosc acuma foile tere, va căuta să ne înfrice şi să ne mea, când mai prindeau încă pro rile, ce le fac fundatorii 4i aru u
l i
săsesc!, ei au fost acolo numai măr- slăbescă. Vom suporta-o însă şi ne misiunile gâle şi comediile de înfră „Dreptatea" din Timişâra, au o deo
ua
turiă ia un şir de lovituri din cele vom apăra, şi nu ne vom descuraja... ţire, cu cari nici pănă în 4i de sebită importanţă. Ele sunt chiar ni-
mai aspre, date naţiunei lor de că- Sârele în apunere, sub al căruia astăcjî n’au încetat de-a umbla con micitâre pentru politica stăpânitori-
tră maghiarisatorî. Ba mai mult, prin semn stăm ac|î, trebue să se ridice trarii noştri; al doilea, că numai lor de a4î, care se distinge prin fă
aceea, că deputaţii saşî făceau parte erăşî şi să vină odată un timp, când luptând cu toţii umăr la umăr pen ţişa desconsiderare şi violenta vătă-
din partida guvernului, dedeau nu din nou va răsuna aici glasul drep tru dreptul nostru şi apărarea lim- tămare a drepturilor poporului ro
mai prilegiu magbiarisatorilor se dică, tăţii. Voim să luptăm pentru ea. bei şi a neamului nostru, putem să mân.
că acesta este o dovadă, că Saşii Spiritul părinţilor noştri să ne con mai sperăm, că erăşî se va ridica
sunt mulţămiţî cu starea lucrurilor ducă". şi pentru naţiunile nemaghiare sâ Etă declaraţia fraţilor noştri bă
şi că numai câţiva sunt cei ce strigă Aşa a vorbit fâia numită şi toţî rele dreptăţii, ce este acjî în apu năţeni :
şi agită. credeau, că ceea ce scrie este scris nere.
Când s’a adus înainte noul pro în înţelegere strînsă cu însuşî con Cătră cetitori!
iect de magbiarisare a numelor tu ducătorul Saşilor, Dr. Cari Wolff.
turor comunelor, văilor, munţilor, Acum însă, în numărul de astăc|î, Declaraţia fundatorilor ,,Dreptăţii". Pe basa oonclusulni luat astăzi de
1
cerendu-se ca şi în cărţile de scolă „Sieb. D. Tageblatt" publică o de fundatorii făiei „Dreptatea *, uoi, membrii
săsescî, românesc! etc. acestea se fiă clarare a acestuia, din care se vede, Estetotdâuna dureros de a pierde comitetului de supre veghi ere ai acestei foi,
numai unguresce scrise, li-s’a făcut că articulul din cestiune nu s’a pu un soţ de luptă. Cu atât mai mult ne luăm . voi& a Vă aduce urmâtârele la
grâză Saşilor, şi aşa a urmat mişca blicat cu învoirea lui. El 4i° în de trebue să resimţim pierderea lui in ounosoinţă:
e
rea şi protestarea lor prin adunări clararea sa, că nn stă aşa aprăpe momentele grele de faţă, când nă „Nu desbinarea completă şi neîmpă-
de alegător! în contra nouei încer de fâia sibiiană, cum se crede; cţice, vala, ce o dau asupră-ne adversarii oa'tferă oi bunăînţelegerea basată pe dreptatea
cări de magbiarisare cu forţa. că el pune cel mai mare preţ pe limbei şi ai naţionalităţii nâstreeste şi înorederea reciprocă a poporelor de sub
De-odată cu acăstă protestare unanimitatea, cu care s’a făcut pro atât de turbată. Oordna St. Ştefan formeză steaua oondu-
s’a făcut şi o mişcare însemnată în testarea din partea Saşilor în contra O astfel de pierdere ni-se anunţa oătore, „sub al oărei semn, fundatorii dela
sînul Saşilor cu lozinca, că decă se maghiarisărei numelor localităţilor, a(ţî din Timişora prin declaraţia, ce „Dreptatea" au înfiinţat aioî în Timişdra,
va primi noua lege de magbiarisare, că Saşii trebue să ţină măsură şi să o vedem publicată în fruntea nu înainte ou patru ani, aoest organ naţional,
deputaţii saşî să lase din partida lui se mulţămâscă de-ocamdată cu atât. mărului de Joi al clarului „Dreptatea*, a cărui misiune, în vederea acestui soOp
Banffy. La Braşov au cerut alegă „Se nu mergem mai departe, decât din partea fundatorilor ei. sublim, a fost: a representa pe basa pro
torii saşî pe faţă, ca deputaţii lor ajunge puterea şi unitatea nâstră". Aceştia anunţă, că au decis a gramului dela 1881 şi sub devisa solida
din ţâra Bârsei să iase, şi doi dintre Cererea, ca deputaţii saşî să iase din sista cu finea anului curent foia rităţii naţionale, legitimele aspiraţiunl na
ei, Dr. Cari Scbmidt şi Hintz, au şi partida guvernului, ar produce, cjice, „Dreptatea“ şi „Foia de Duminecă“. ţionale ou mij’ooe striot legale, îu spirit
urmat dorinţei alegătorilor. cea mai mare neînţelegere între Saşî. Motivele, ce i-au condus în adevărat constituţional şi ou seriositatea
Acum se îndreptă şi faţă cu cei Unele cercuri nu ar cere eşirea lor acăstă botărîre neaşteptată, sunt des impusă de demnitatea oausei“.
FOILETONUL „OAZ. TRANSA mai frumâsă era iubirea înfocată şi să plece în contra inimicilor săi, nu Ferdinand totuşi îşi execută propu
veneraţiunea nemărginită ce o arăta să depărta nicî-odată din palatul nerea sa. Când îl zări Alfonso, sări
Din „Corala Practică“ el la tot prilegiul cătră părinţii săi. său, fără a să duce la tatăl său şi de pe cal şi alergă în braţele ta
Mama ’î murise de timpuriu; mai a-i cere binecuvântarea; şi când se tălui său. Apoi regele urma pe jos
cu precepte şi esemple culese din litera era în viâţă numai tatăl său, uu întorcea, lucrul cel dintâiu era, să după lectica*) lui Ferdinand Za
turile feluritelor popore vechi şi moderne, bătrân de 80 de anî. Pentru el trăia mârgă la iubitul său tată. Viaţa sa darnică fu tâtă opintirea tatălui a-1
c
n
acum More. Nedeslipit era el de era jertfită o parte pentru ţâră, âră îndupleca să mârgă călare, 4i © d
de loan Popea.
densul, ori când afacerile oficiâse cea-leltă parte pentru tatăl său. Când că nu se cuvine ca regele singur să
Nu este privelişte mai frumâsă şi ale statului ’i permiteau puţin timp nu era lângă densul, era tot dâuna mârgă pe jos, şi tâtă suita sa că
mai înălţătore de suflet, decât când de răpaos. Nici odată nu se ducea la cu prevedere şi lăsa pe lângă el lare. „Aceştia nu sunt fiii tăi“, răs
cancelaria sa fără a săruta mai întâiu âmenî cu zel şi credinţă, pe cari ’î punse Alfonso şi merse mai departe
vedem pe un venerabil bătrân ple-
cându-şi capul seu cărunt şi sărutând mâna tatălui sâu şi a-% cere binecuvân cunoscea de aprâpe. Adeseori se pe jos. După ce ajunseră la palat,
cu sfântă evlaviă mâna scumpilor tarea sa. Eră când se afla la o adu scula nâptea, să vadă de dârme tatăl luă el însuşî pe tatăl său în braţe
săi părinţi. nare, seu la o 'petrecere cu densul, îi da său, sâu că e neliniscit în somnul şi-l duse în odaea lui.
totdeuna lui locul de frunte. său prin o împrejurare âre care. In
Toma Rlore. presenţa tatălui său nu şedea nici Cum resplătesce adese-orî dumnede-
Iubirea răsplătită cu iubire. irea iubirea şi devotamentul unui
Unul dintre bărbaţii cei mai odată decât numai fiind provocat
vrednici ai Engliterei a fost de si Ferdinand II, care pe la mij de densul. adevărat fiu !
gur cancelarul Toma More său Mo- locul secolului al XII stăpânea re Când Alfonso câştigă o victoriă William Brown.
rus a doua persână după regele, un gatul Leon, acum o provinciă în strălucită asupra Maurilor, Ferdinand Un Engles, autorul unui voiagiu
bărbat iubit şi preţuit de poporul Spania, iubia pe fiul său aşa de ardea de dorinţă, a-i împărtăşi ură în Scoţia, istoriseace următârea în
Engliterei pentru strălucitele lui ta tare, că să da jos de pe tron şi fără rile sale şi, deşi era fârte slăbit, tâmplare :
lente şi mai ales pentru virtuţile cu voia fiului său, îl punea pe el în voia să-l întâmpine în drumul său. Piua următâre după plecarea
cari era impodobit nobilul său ca locul său. Alfonso merita acâsta iu Deşi servitorii săi, voind să asculte
n
racter.' bire: căci el trăia aşa 4i°e d> numai de ordinul regelui, îl feriau de tot *) Un fel de pat, în care în timpurile vechi
Dâr dintre tâte virtuţile lui, cea pentru tatăl său. Când se vedea silit ce i-ar fi putut vătăma sănătatea, erau purtate personele de dinstincţiune.
