Page 3 - 1897-12
P. 3

Nr. 267—1897.                                                  GAZETA TRANSILVANIEI                                                                                 Pagina 8

              D-l  Ferechiăe  regretă,  oă  Mortun  nu  decursul  conversaţiei,  împăratul  amintind  uugar  din  Oraiova  feoe  ounosout.  oă  linia  mai  mult  în  direcţia  asta,  oăol  4'  de  4^
                                                                                ae
        respeotâză  libertatea  cuvântului.  Deolară  de visita lui la Budapesta 4’ »      l’& sur­  parţială  Piteşti  —  Argeş  a  căii  ferate,  oare  au  prilej  de  a  vedea  şi  au4i  poporul
         din  nou,  oă  guvernul  u’a  putut  împedeoa  prins  ffirte  mult  însufleţirea  Maghiarilor,  de  lâgă  Buouresoii  peste  CălimănescI  (în  le­  manifestându-şî  gândirile  şi  oredinţele,  oul-
         duelul  aoesta.  Sunt  legi  impuse  de  sooietate,   oa^e  tot-dâuna  îşi  aduce  aminte  ou  drag.—  gătură  ou  linia  —  Râmnic  —  Vîloea  —  Rîu-  tivându-şî cu sfinţenie datinele strămo-
         prin  ele  însă  nu  se  pot  împedeoa  neno­  „Situaţia  Maghiarilor  este  ffirte  favorabilă  Vadului)  cu  Turnul  roşu.  e  deja  gata,  dâr  Ş68Cl.
         rocirile.                                    aoum  în  monarohiă,  (fise  mai  departe  Wil-  oă  din  oausa  lipsei  de  clădiri  şi  magazine   Dâoă  e  daol,  oa  să  avem  ooleoţii  oom*
                                                      helm.  Ei  să-şi  dea  silinţa  a  şi-o  pă«tra  cu  la  staţiuni  nu  se  va  pute  deschide,  d  e  o  f t    plete  de  folklor,  numai  cu  ajutorul  preo­
                                                      moderaţiune.  Aud,  oă  şi  în  parlamentul  un­  în vara viitfire.                         ţilor  şi  învăţătorilor  putem  avâ,  —  oo-
            S C 9 H I L E   K J I L E L               gar  va  fi  obstruoţinne.  Aoâsta  ar  fi  paş
                                                                                                         0  espediţiă  măcelărită.  Din  Afrioa  so­  leotii,  oarl  să  le  punem  pe  urmă  la  dis-
                                                                             11
                                                      greşit.  A-ţl  perde  mult!   —  Foile  unguresc!                                           posiţia  învăţaţilor  noştri  spre  înţelâptă
                                 — 1 (13) Decemvre v.                                               sesoe  soirea,  oă  espediţiă  franoesă  de  pe
                                                      guvernamentale  fao  oapital  din  aoâstă  enun-                                            apreoiare.
              Prelegeri  publice  în  Braşov.  Aflăm,  oă                                           ţermurii  Nilului,  condusă  de  majorul  Mar-
                                                                                   1
                                                      oiaţiune  a  „iubitului  împărat *  şi  o  toloseso                                              Rugăm  deci  pe  harnicii  noştri  preoţi  şi
         la  iniţiativa  Comitetului  „Reuoiunei  femei­                                            ohant,  a  foair  atacată  de  indigeni  şi  măoe-
                                                      drept armă ooutra kossuthiştilor.                                                           învăţători,  să  aibă  în  vedere  acăstă  împreju­
         lor  române  pentru  ajntorarea  văduvelor  să-                                            lăritâ.  Nouă  ofioerl,  9  subofioerl  şi  la  vre-o
                                                            Elevii  şi  profesorii  din  oraşele  Româ­                                           rare,  să  grăbăscă  a  desvolta  o  activitate  ze-
         raoe  din  Braşov  şt  Săoele   se  va  ţină  în                                           400  de  Negri  au  oă4ut  jertfă.  Dâoă  şi
                                    tt
                                                      niei.  După  o  luorare  fâoută  de  biuroul  sta-                                          lăsă  şi  în direcţia acăsta, a constitui astfel la
         viitfirele  Dumineol  ale  aoestui  post  o  nouă                                          Marehaut  a  fost  omorît,  Snoă  nu  se  soie
                                                      tistio  al  ministerului  de  instruoţie  publioă,                                          desăvârşirea  literaturei  năstre  şi.  ce  e  mai
         serie  de  prelegeri  publioe,  al  oăror  venit                                           sigur.
                                                      s’a constatat, oă reoeusemâatul şoolar al anu­                                              vresus a apăra comâra năşiră naţională.
         va  fi  destinat  pentru  fondul  amintitei  reu­                                               Gununiă.  ErI  s’a  săvîrşit  la  Călăraşi
                                                      lui  acestuia  a  dat  103,764  copii  în  oraşele                                               Avem  însă  o  rugare  specială  oătră
        niuni  şi  pentru  cumpărarea  unui  steg  pen­
                                                      din  ţâră,  în  verstă  de  a  freouenta  şoolile.   cununia  d-lui  Constantin  Dudescu  ou  d-ra   preoţii şt învăţătorii noştri.
         tru  studenţii  români  din  loo.  Seria  prelege­
                                                      Din  aoeştia  s’au  înscris  68,951  în  şoolile   Bena Demetrescu. — Felicitările nfistre!      Vă  este  pfite  ounosout,  oă  distinsul
         rilor  o  va  înoepe  Dumineca  viitfire  d-l  pro­
                                                      din  t6te  oraşele  României!  In  Bucuresol  au                                            literat  român  şi  laureat  al  Aoademiei  din
         fesor  Dr.  Iosif  Blaga,  vorbind  despre:  „Ces■
                                                      fost  în  cursul  aoestui  an  13,852  de  copii    NECROLOG,  lacob  Calian,  proprietar   Buoureso*,  d-l  Tnliu  Zanue  a  soos  de  ourând
         tiunea emancipării femeilor, privită prin legile
                                                      în  verstă  de  a  visita  şofila.  Dia  aoeştia  au  în  Şeulia  de  Câmpiă,  după  sourte  suferinţe   de  sub  tipar  monumentala  sa  operă  „Pro­
         biologiei,  fisiologiei şi  psihologiei*. Prelegerile
                                                      freouentat  şoolile  11.002  oopii;  âr  restul  a  răposat  în  6  Deoemvre  n.  o.  în  anul  al   verbele  Românilor*.  Opera  aoâsta  însă  este
         se  vor  ţină  în  sala  festivă  a  g'mnasiului
                                                      şi-a  motivat  absenţa  invooând  lipsa  de  îm­  59-lea  al  etăţii.  ’L  jăleaoe  întristata-i  soţiă   numai  un  început,  tractând  numai  proverbe
         român  din  loo,  înoepând  în  tot-dâuna  la
                                                      brăcăminte  şi  cele  trebuit6re  pentru  a  visita   Ana  n.  Romonţian  ou  trei  fii  şi  trei  fiioe   de  dinoolo  de  Caroaţî.  D-l  Zaune,  după
         firele  3y   d.  a.  In  aoest  post  se  vor  ţină
                 2                                    şofila.  Repartisându-se  numărul  profesorilor  ale  sale,  preoum  şi  alte  numărfise  rudenii.—
         trei  prelegeri.  —  Nu  ne  îndoim,  oă  pu­                                                                                            oum  suntem  informaţi,  are  intenţia  a-şl  în­
                                                      pe  numărul  elevilor,  s’a  oonstatat,  că  din  Dumne4eu să-l odihnesoă în paoe 1         tinde  studiul  său  şi  asupra  proverbelor  nfis­
         blicul  român  din  Braşov  va  soi  şi  de  astă-
                                                      t6te  şoolile,  oele  din  Buouresol  au  cel                                               tre  din  Transilvania  si  Ungaria,  e9te  însă
         dată  să  aprecieze  după  merit  aoâstă  nobilă
                                                      mai  restrîns  număr  de  profesori  proporţio­                                             împedeoat  în  luorarea  sa  prin  faptul,  oă-i
                                                                                                                                           11
        iniţiativă  şi  se  va  grăbi  a  oeroeta  în  număr                                        Dela Societatea „Petru Maior .
                                                      nal  ou  numărul  elevilor.  In  momentul  da                                               lipseso ooleoţii de proverbe de pe la noi.
         oât  mai  mare  viitfirele  prelegeri,  ohiămate
                                                      faţă  sunt  în  Buouresol  95  de  institutori  pri­                                             Sooietatee  aoademioă  „Petru  Maior *  a
                                                                                                                                                                                          1
         a-i  prooura  momente  de  distraoţiă  plăoută                                                                     e  l
                                                      mari  şi  144  institutfire.  In  total  239  profe­                                        tinerimei  române  din  B.-Pesta  a  hotărît  în
         şi folositfire.                                                                                  cătră preoţii şi învăţătorii români.
                                                      sori  la  11.002  elevi.  Ia  afară  de  Buouresol                                          şedinţa  sa  din  4  Deoem.  a  faoilita  luorarea
              Aniversarea  luărei  Plevnei.  In  zorii   mai  sunt  încă  19  oraşe  în  România,  cari  au   Ne  adresăm  preoţilor  si  învăţătorilor   aoestui  literat  român,  dându-t  tot  oonour-
         di'ei  de  28  Noemvre  v.  21  tunuri  au  anun­  număr  insuficient  de  institutori  şi  insti­  români  în  o  afaoere  de  importanţă  pentru   8ul  posibil.  Pentru  a-i  putâ  deol  da  ajuto­
         ţat  capitalei  României  împlinirea  a  20  de   tutfire.                                 evoluţiunea nfistră culturală.                rul  nostru,  f-ioem  apel  la  preoţii  şi  învăţă­
         ani,  de  când  vitejii  soldaţi  români  au  cu­                                                Preoţii şi învăţătorii români, cari trăeso   torii  români,  la  ounosouta  dragoste  oe  o
                                                            Redeschiderea şcolelor în Bucurescî.    în  nemijlocită  atingere  ou  poporul  român,
         cerit  în  şanţurile  Plevnei  idependenţa  ţării.                                                                                       au  şi  trebue  să  aibă  faţă  de  orî-oe  între­
                                                      Consiliul  san’tar  superior  s’a  întrunit  şi  a
         La  6rele  8  oapitala  era  frumos  pavoazată.                                            cari  înălţătfire  menire  au  de  a’l  povătui  şi   prindere  literară  românâsoă,  şi  îi  rugăm  ou
                                                      desbătut  oestiunea  redesohiderei  şofilelor.
         T6te  magazinele  au  arborat  drapele.  Deta­                                             conduoe  şi  a-i  croi  oalea  spre  progres  şi   tfită  oăldura,  oa  să  ne  sprijinâsoă  trimiţân-
                                                                   00
                                                      Consiliul,  cj'   „Drapeiul“,  a  hotârît  redes­
         şamente  din  trupele  oapitalei  trec  spre  bi-                                          deşteptare  culturală,  —  s’au  oonvius  la  t6tâ   du-ne  nonă,  la  adresa  societăţii  „Petru
                                                      chiderea  tuturor  şofilelor  pe  c^ina  de  Luni
         serioa  Spirea-Veohe,  din  Dâlu-Spirei,  unde                                             întâmplarea  de  oolosalul  oapital  spiritual     1
                                                      8  Decembre.  In  acelaşi  timp  se  vor  lua                                               Maior *  (Budapesta  molnâr-nteza  Nr.  20)
         se  ofioieză  Tedeum-ul.  La  6rele  10y   Re­                                             oe  ’l  are  asouus  în  sine  poporul  român,  oa
                                              2       măsuri  pentru  oa  şo61e!e  să  fie  aprOvisio-                                            ooleoţii  de  proverbe  românesol  din  tfite
         gele  Carol  însoţit  de  oasa  militară,  sosesoe                                         un  tesaur  lăsat  drept  soumpă  moştenire  de   satele, din t6ţe ţinuturile românesol.
                                                      nate  ou  filtre  sistematice,  âr  acolo  unde
         la  biserică,  unde  este  întîmpinat  de  Mitro­                                          protopărinţii noştrii.
                                                      şofilele  nu  vor  pută  să-şi  prooure  filtre,  apa                                            Aoei  prea  stimaţi  d-nî,  oarl  vor  da
         politul  Primat,  în  fruntea  înaltului  cler,  de                                              Adese-orî  aoest  tesaur  ne-a  fost  unica
                                                      servită elevilor să fie mai întâiu fiârtă.    nfistră oorotire, unioa nfistră pavăză.      .  ascultare  rugărei  nfistre,  să  binevoâsoă  a  ne
         miniştri,  de  ofioerii  generali  şi  superiori  eto.                                                                                   indigita  provincia,  satul  şi  înţelesul  prover­
                                                                                                          Ori  oât  de  negre  şi  de  orgolifise  au
         După  ofioiarea  serviciului  divin,  Suveranul    Febra  tifoidă.  Etă  mersul  febrei  tifoide                                         belor.  îndeosebi  atragem  atenţia  asupra
         urime8ce,  în  sunetele  musioei  militare,  defi­  pe  4'ua  de  28  Noemvre  în  Buouresol  :  To­  fost  vâcarile  pentru  noi,  orcanele  ori  oât   dioerilor  istorioe,  adecă  dioerî,  în  cari  se
                                                                                                    de  turbate,  ele  n’au  avut  forţă  de-a  ne
         larea  detaşamentelor  din  t6te  trupele  din  talul  bolnavilor  din  spitale  277.  Totalul                                           găseso  nume  de  fimenl,  localităţi  eto.  —  Ca
                                                                                                    despoia  de  aceste  sfinte  proprietăţi  puse  la
         garnizfină,  Săra,  la  6rele  7.  la  Palat  mare  bolnavilor  tifoi4l  din  Capitală,  la  un  loo                                     la  tot  oe  să  oulege  din  popor,  astfel  are  şi
                                                                                                    adăpostul geniului bun al nâmului nostru.
         prânz  de  gală,  la  oare  au  luat  parte:  d-nii  ou  cei  din  spitale  şi  oei  particulari,  este  dâr                             aoi  deosebită  importanţă  limba.  Rugăm  pe
                                                                                                          Datinele  şi  oredinţele,  frnmfisele  nfis-
         ofioerl  generali  şi  superiori,  precum  şi  ata­  de  408.  Numărul  bolnavilor  a  soă4ut  la                                        oei  ce  să  pun  în  servioiul  acestei  oause,  a
                                                                                                    tre  poveşti  şi  basme,  imensa  mare  de  poesii
         şaţii  militari  străini  aflaţi  în  Capitală;  în  jumătate  şi  caşurile  mortale  devin  tot                                         sorie  proverbele  în  chiar  graiul  poporului,  ou
                                                                                                    poporale,  de  laoriml  si  dureri  oristalisate,
         total  peste  70  persfine.  După  terminarea  mai rare.                                                                                 tfite  provinoialismele  şi  nuanţele  dialeotioe,
                                                                                                    baladele,  depositarele  tradiţiunilor,  prover­
         prânzului,  la  oare  a  luat  parte  şi  M.  S.
                                                            Universitarii  maghiari  şi  —  politica  cji-   bele  şi  oiumiliturile,  ou  .notele  lor  variate,   oarl de sine au însămnătatea lor.
         Regina,  Majestăţile  Lor  bine-voiră  a  oon-
                                                      lei.  Studenţii  universitari  maghiari  din  Bu­  —  cari  t6te  împreună  aloătueso  tesaurul   Coleoţiile  primite  noi  le  vom  trimite
         vorbi  ou  persfinele  învitate,  pănă  la  6rele
                                                      dapesta  au  înaintat  o  rugare  cătră  rectorul   amintit  „au  fost  fântâna  din  oare  şi  astă4l   d-lui  Zanue  spre  a-şl  putâ  oontinua  acea
         9  şi  jum.,  oând  s’au  retras  în  aparamen-
                                                      universităţii,  să  le  dea  o  sală  de  întrunire   înoă  sfirbem  duh  de  vieţâ  şi  de  conservare   operă de valfire pentru literatura română.
         tele Lor.
                                                      pentru  a  discuta  oestiunile  politioe  dela  or­  naţională *.                                Avem  nădejde  mare,  oă  aoest  apel  al
                                                                                                             1
                                                      dinea  4ilei.  Rectorul  însă  li-a  refusat  cere­                                         nostru  nu  va  rămâne  fără  favorabile  resul-
              Maghiarisărî  de  nume  în  massă.  Moni­                                                   Deşi  aoest  tesaur  niol  oâud  nu  va  dis-
                                                      rea.  In  nrma  aoâsta  ei  s’au  adresat  oătră                                            tate,  oăoî  preoţii  şi  învăţătorii  vor  soi
        torul  ofioial  ungnreso  publioă  de-odată  roa-                                           părâ,  deşi  va  rămânâ  veolnio  jeratic  de
                                                      căpitanul  poliţiei,  dâr  şi  aoesta  i-a  refusat                                         apreoia  ponderositatea  oestiunei  şi  îşi  vor
         ghiarisarea  a  110  de  nume  streine,  oe  le                                            înoăl4ire  în  vatra  poporului,  totuşi  —  vă-
                                                      şi i-a oprit de a-se aduna.                                                                 ţinâ  ohiar  de  dstorinţă  a-şl  da  concur­
         purtau  impiegaţii  dela  oficiul  statistic  un-                                          4§nd  oum  valurile  oivilisaţiunei,  preoum  şi
                                                                                                                                                  sul lor.
         gureso.  —  Inspeotorul  soolastio  din  comi­     Oficerii  bnlgarl  refugiaţi  în  Rusia  în­  alte  împrejurări,  oe  nu  atârnă  dela  noi,  ne
                                                                                                                                                       Inoheiăm  ou  observarea,  oă  ceea  oe
         tatul  StrigOniului,  a  adresat  un  apel  cătră  dată  după  atentatul  oomis  contra  vieţii  prin-  răpesc  câte  un  obioeiO,  ne  falsifică  oâte-o   va  faoe  fiă-oare  peutru  op°ra  urmărită  de
        toţi  învăţătorii,  să-şi  maghiariseze  numele.  oipelui  Alexandru  de  Battenberg,  vor  fi  credinţă,  ne  îngr6pă  proverbe:  trebue  să  ne
                                                                                                                                                  d-l  Zanue,  va  fi  făout  pentru  naţiunea  ro­
        Sunt  60  de  învăţători,  cari  pfirtă  nume  ne­  primiţi  âră-şl  în  armata  bulgară  în  rangul  ridicăm  glasul  într'o  apărare  a  acestor  pro­  mână.
         maghiare.  Inspectorul  li-a  servit  şi  o’o  listă   oare  le  compete,  adecă  li-se  consideră  şi  prietăţi.                             Budapesta,  din  şedinţa  oomisiei  literare
         de  nume  maghiare.  Inspeotorul  faoe  în  ape­  servioiul  din  armata  rnsâsoă.  Cei  40  de  ofi­  învăţaţii  neamului  nostru  au  înţeles   a  societăţii  aoademioe  „Petru  Maior**,  ţinută
        lul  său  propagandă  şi  pentru  întroduoerea   oerl  —  afară  de  Benderev  —  se  vor  reîn-   deja  de  mult  imensa  valfire  a  aoestui  oa­  în 7 Deoemvre 1897.
         limbei maghiare în servioiul divin.          târoe  âr  în  Bulgaria,  unde-i  aştâptă  po-  pital  spiritual,  au  pornit  de  timpuriu  a-i   Ilarie Cliendi,   Vasile Yirgil Moisil,
                                                      siţii şi raugurl însămuate.                   aduna  t6te  părţile  oonstitutive,  din  t6te   preş. comisiei lit.   refer. corn. lit.
              „România  Jană“,  sooietatea  academi­
                                                                                                    unghiurile  loouite  de  Români,  şi  le-au  tăl­
         cilor  români  din  Viena,  şi-a  constituit  noul   Felicitări  la  adresă  greşită.  Săptămâna   măcit  ou  multă  pricepere.  Cu  ajutorul  aces­
        ■oomitet  pe  Bnul  administrativ  1897/98  în  trecută  am  aDunţat  logodna  d-lui  Ioan                                                       ULTIME SOIRI.
                                                                                                    tor  învăţaţi  şi  în  deosebi  la  impulsul  fal­
         modul  următor:  Preşedinte:  Când.  med.  Stoian,  student  universitar  în  Buouresot,
                                                                                                    nicei  nfistre  „Academii  Române*,  oare  an  de   Deva,  1  (13)  Decemvre.  (Telegr.
         Alexandru  Crăciunescu;  Vioe-preşed  :  Stud.  ou  d-ra  Dido  Nemesou.  La  universitatea
                                                                                                    an  desgropâ  oâte-o  oomâră  de  aoâsta,  avem  part.  a  „Gaz.  Trans.**  In  congregaţia
        -forest.  Aurelian  Ţurcan;  Seoretar  I:  Stud.  din  Buouresol  însă,  pe  lângă  d-l  Ioan  Stoian,   astâ4l  o  foXkloristică  română,  ou  oare  din  de ac}i a comitatului, membrii români
         mech.  A.  Traian  Pascuţiu-,  Seoretar  II:  logodnioul,  oare  este  originar  din  Românis,
                                                                                                    tfite  punctele  de  vedere  ne  putem  mândri.  au  adus  în  discusiune  şi  au  luptat  CU
         Stud.  iur.  Mihaiu  Popovicî;  Ca9sar:  Stud.  o  mai  află  însoris  şi  d-l  Ioan  1.  Stoian,  stu­
                                                                                                    Avem  ooleoţii  de  folklor,  a  căror  valfire  multă  demnitate  în  contra  noului  pro­
        forest.   Aroadie   Procopovici;   Controlor:  dent  în  filosotiă,  de  nascere  din  Bran.  In
                                                                                                    din  punct  de  vedere  literar  soienţifio  şi  na­  iect  pentru  maghiarisarea  numelor  co­
         Stud.  med.  Iuliu  Malinasiu;  Bibliotecar:  urma  anunţului  publioat  în  „Gaz.  Trans.“,
                                                                                                    ţional  este  ffirte  mare.  Insă  de  desăvârşire  munelor.  Votarea  a  fost  nominală.
        forest.  Teofil  Ivanovicî;  Econom:  Stud.  med   d-l  Ioan  I.  Stoian,  fiind  luat  drept  logod-   suntem  departe  încă.  Nu  sunt  esploatate  încă  Membrii  români  au  remas  în  mino­
        Ilie  Ganea.  Comisia  literară:  Stud.  forest   nio,  a  şi  fost  surprins  ou  felicitări  din  par­
                                                                                                    tfite  păturile  poporului,  nu  snnt  adunate  ritate,  cum  nici  nu  se  putea  altfel
        Aurelian  Ţurcan,  Stud.  iog.  Gheorge  Vodă,  tea  mai  multor  amici  ai  d-sale  din  Ardâl.
                                                                                                    înoă  tfite  petrioelele  oele  soumpe  depuse  în  caşul  de  faţa,  dâr  nici  un  moment
        Stud.  teeh.  A.  Traian  Pâscuţiu,  Stud.  iuris.  Din  nenorocire  însă,  felicitările  fiind  la
                                                                                                    îu aceste pături.                             descuragiaţî.
        Mihaiu  Popovicî,  Stud.  med.  Cornel  Crăciu­  adresă  greşită,  d-l  Ioan  I.  Stoian  ne  r6gă
                                                                                                         Astă4î  oând  loziuoa  vieţei  nfistre  cul­  Cracovia,  12  Decemvre.  Astăcjl
        nescu.                                        a  constata,  că  d-sa  se  buourâ  numai  de   turale  este:  „să  păstrăm  ce  avem*,  cuvine-se  s’a  ţinut  aici  o  mare  întrunire,  în
                                                      nume  identio  cu  logodnicul,  nu  şi  de  feri-
              împăratul Wilhelin despre Maghiari.                                                   oa  să  ne  îndreptăm  atenţia  nfistră  şi  asu­  care  s’a  serbat  frăţietatea  ceho-po-
                                                      oirea  densului.  Amioii  d-sale  să-şi  reserve
        împăratul  Germaniei  a  primit  dilele  treoute                                            pra  aoestor  mărgăritare  şi  să  ne  nisuim  a-le  lonă.  întrunirea  s’a  pronunţat  pentru
                                                      deci  felicitările  oeva-şl  pe  mai  târ4iU|  oâcî
        pe  oontele  Eugen  Zichy,  oare  i-a  oferit  un                                           strînge  din  loourile  oele  mai  ascunse  şi  a  egala  îndreptăţirea  a  naţionalităţilor
                                                      de-ooamdată nu-i logodnioă oa ’n palmă.
        volum  din  cartea  sa  despre  călătorule,  oe                                             oompleota  astfel  oununa,  podfiba  literaturei  slave.  Socialiştii  făcură  demonstra-
        le-a  făcut  prin  Asia.  Wi'helm  a  primit  afa­  Joncţiune  de  drum  de  fier  între  Ro­  nfistre.                                   ţiunî, der fură împrăştiaţi de miliţiă.
        bil pe Ziohy şi l’a invitat şi ia masă. Iu    mânia şi Transilvania. Yioe-consulnl austro-       Preoţii şi învăţătorii noştri pot presta
   1   2   3   4   5   6   7   8