Page 31 - 1897-12

Nr. 271—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

mente românesc! naţionale. Numai Eu, decă astăclî pot să muncesc aşa noi astăzi, s’au introdus tocmai aşa ţat. După doi am numărul lor s’a
morţi ne vom da! 4' vorbitorul în mult, mulţămesc ântâiu de tdte sistemului de anovoiă în bucătăriile nâstre, sporit forte, aşa încât neînvingând
se
aplausele Românilor. Pentru pro­ vegetalian, care l’am adoptat şi îl ţin cu cum se introduce mâncarea carnei singur cu ei, a ales dintre băeţii
punere au votat toţi Românii. Majo­ mare stricteţă ;de 3 ani de dile, împreună de cal, care deşi bună şi mai dulce mai înaintaţi şi i-a pus casă intsru-
ritatea înse fiind contra propunerei, cu un fiu al meu de 5 ani. decât cea de vită, nu află încă pri­ eze pe cei mai mici, pe începători.
acesta a căcfut, înse pe cum con­ Eu întot-deuna la orl-ce morbos re­ mire nici în bucătăriile săracilor Metoda acâsta a lui Lancaster încă
stată corespondentul nostru, a fost comand abstinenţă dela carne forte mult, Român!. cu mult mai ’nainte a fost cugetată
numai o cădere la cifră, dâr o ho- care este causa tuturor morburilor. Am publicat scrisdrea D-nului de medicul Bell în India, de aeeea
tărîtă învingere morală a Românilor. Am avut fericirea a Vă cunosce în Elefterescu, şi din motivul, d6ră se se numesce: Metoda Bell-Lancaster în
personă anul asta cu ocasia Asociaţiunei vor afla la cine-va dintre noi 8 ga­ istoria pedagogică. Metoda acesta a
Proiectul acesta de lege a tre­ Transilvane la Mediaş, dăr vă spun, că am zete, după a căror cunoscinţă însă- fost privită ca fdrte bună; s’au for­
cut deja prin camera deputaţilor din admirat agerimea Dv. la etatea în care teză sufletul cel bun şi cu mare zel mat apoi mai multe reuniuni pen­
Peşta şi la desbaterea specială (pe Vă aflaţi, mi-a plăcut forte mult disertaţia românesc al seu. Eu am avut „Hi­ tru fondarea, ajutorarea şi lăţirea ăs-
u
paragraf!) singur numai deputaţii Dv. despre făina de grâu. giena şi Şcâla de Dr. Vasiciu şi tor fel de şcdle.
saşî au fost contra lui. O modificare In anul 189B în Noemvre a-ţî publi­ „Sionul“ de Dr. Silaşi, dâr trăind la Cea mai însemnată reuniune e:
s’a făcut la § 5. S’a primit propu­ cat un articul cu privire la postul Crăciu­ sat în mijlocul multor sărac! cu du- „The British and Foreign School
w
nerea, ca în cărţile de şcolă se se nului, şi la pagina primă din „Gazetă în chul şi doritor! de-a ceti şi ei câte Society". In a. 1839 confesiunea
pună în parantesă şi numele vechi ale colona a 3-a faceţi menţiune despre opul ceva, le-am dat împrumut ca se nu metodiştilor încă înfiinţâză şcdle po­
comunelor. Camera înse a făcut în „Hiegiena şi Şcola de Dr. Vasiciu, ce apă­ le văd mai mult. Rog dâr atât pe porale. In an. 1843 înfiinţeză şcdle
a
acelaşî timp o înăsprire în el. Anume: rea în Gherla; eu am umblat mult după amicii şi cunoscuţii, cărora le-am şi reuniunea confesionalilor. In a.
în actele oficiose bisericescî si în mape, acel op, am scris şi D-lui Maior, dâr a dat eu „Higiena" şi „Sionul", ca se 1844, pentru educaţiunea şi instruc­
se nu se folosescâ decât nume maghiare. fost în zadar, căci nu l’am putut afla. Vă mi-le retrimită; cât şi toţ! cetitorii ţiunea copiilor aflaţi, părăsiţi se în­
— Proiectul vine acum în desbate­ rog, prea Venerabile Domnule, ca decă „Gazetei" şi pe cei ce vor afla de fiinţeză „Ragged school union" (So­
rea camerei magnaţilor. aveţi parte din acel op, să binevoiţi a mi’l dorinţa D-nului Elefterescu se tri­ cietatea şcolei sdrănţoşilor).
împrumuta pentru cât-va timp, şi în urmă mită seu la adresa d-sale seu la a In a. 1833 şi statul începe a
vi’l voiii înapoia cu mare mulţămită, cu­ mea cele 3 foi, asigurându-i pe pa­ ajuta din visteria sa şcdlele. Şcdlele
„Germanii şi Maghiarii . Sub tit­ noscând, că dâcă îl cer să-l consult, apoi rola mea, că viu seu mort le voiu catolice se împărtăşesc de ajutor dela
l!
lul aoesfc» publică „National Zeitung din aceea o fac tot spre binele poporului, căci retrimite magna cum gratia, âr de vor stat începând din a. 1846. In a. 1839
u
Berlin un artioui, în oare face atenţi pe eu nu voesc a muri, ca să nu descoper cea fi unii necredincioşi şi se vor îndoi statul îşî începuse dreptul a supra-
Maghiari, sd încunjure tot de ar putd vât&ma ce eu sciu. de esactitatea procedurei nâstre, bi- veghia asupra şcdlelor poporale. In
simţământul naţional al Germanilor. Tocmai Vă rog, ca dâcă îl aveţi, binevoiţi a nevoâscă a le trimite cu rambursă, a, 1856 se regulâză trâba instruc-
aourn, când Slavii dm Austria s’au ridicat mi-1 trimite pe spesele mele la adresa mea, sâu a cere preţul pentru ele şi, de ţiunei poporului, se alege un vice-pre-
contra Germanilor şi când Slavii din Un­ şi îl voiţi înapoia în starea în care l’am nu va fi esagerat, îl vor primi. şedinte în „Senatul secret", care apoi
garia încep să se misce, Ungurii trebue primit cu vii mulţămirî. Braşov, 11 Dec. n. 1897. representă în parlament causa edu-
să-şi gândesoă, oă ei au acelaşi interes, ca Asemenea dâcă aveţi din „ Preotul Ro- caţiunei şi a instrucţiunei poporale.
u
şi Germanii din Austria şi din imperiul mân ce apărea tot în Gherla sub redacţia I. Axentie Severa. In a. 1863 s’a făcut legea de instruc­
german, de-a nu-se supăra unii pe alţii. lui Negruţiu, anii 1880, 1881, 1886 şi 1887, ţiune, er mai târcjiu peste patru anî,
B6ia barlineză condamnă politica lui Kos- având a consulta nisce articulî, cari ase­ Inveţătorii poporali în Anglia. s’a adus o altă lege strictă faţă de
suth, despre oare 4ice, oă n’are nici un menea vi-i voiţi înapoia cu mari mulţămirî. h) Şcola poporală. cercetarea şcolei şi obligamentul de
rost. Asemenea dâcă aveţi „Sionul Românesc“ de a nu se pută subtrage nimenea dela
Dr. Silaşi, ce apărea în Viena la 196B. înainte de secuiul al 181ea în cercetarea şcolei. In a. 1870 s’a adus
MS scusaţî Iubite şi Venerabile Dom­ Anglia nu erau şcble pentru popor. altă lege faţă de şcdlele poporale.
Bucatele de post şi bucatele nule, de molestarea ce vi-o fac, şi tot­ Icl-colea se aflau şcdle, ce e drept, Acesta lege numai acele şcdle le con­
de dulce. odată Vă rog a primi cele mai respectuose dâr acelea erau din iniţiativa con­ sideră ca publice, car! nu aparţin
salutări din partea celui-ce te respectă ca fesiunilor, car! le susţineau pentru nicî unei confesiuni. Religiunea se
Dela d-1 profesor din Bucuresc! pe părintele său. instrucţiunea poporului credincios în propune după drele regulate. Părin­
JDr. Em. Elefterescu am primit urmă* Prof. Dr. Elefterescu, cele religiose. Fundamentul şcolelor ţilor însă le stă în liberă voiă a-ş!
târea scrisore: Doctor în Medicină şi Teologie poporale s’a pus numai cătră finea subtrage copii! dela învăţarea reli-
Prea Venerabile D-le Axentie Severul Strada Fundătura Berzei Nr. 80 seclului al 18-lea. In a. 1780 Ro- giunii. Din a. 1891 instrucţiunea în
în Bucuresci.
Cu o deosebită atenţiune citesc întot-dăuna bert Raikes a înfiinţat pentru copii! tdte şcdlele e gratuită, statul plă-
folositorele D-v. articole cu privire la post. Punând la o parte modestia, lucrătorilor cursul de Duminecă. tesce didactrul pentru elev!.
Veţi soi Iubite Venerabile Domnule, că eu am publicat acâstă epistolă fără a Acest început a fost bine-primit şi Acesta e pe scurt istoricul şcd­
sunt unul din cei mai mari inimici ai ali­ cere consensul autorului, care bun părtinit de societate. Peste 5 an! lelor poporale în Anglia. Şcola po­
mentelor de carne, cu tdte că sunt Doc­ şi zelos Român fiind, nu mă va con­ s’au înfiinţat mai multe societăţî în porală e împărţită în 6 clase. Obi­
tor în Medicină şi Medicina ndstră asta damna. Am publicat’o parte ca se Londra, car! ajutorau în privinţa in- ectele de învăţământ sunt: scrisul,
este forte greşită în principiul de a îm­ va<jă lectorii ,,Gazetei", că afară de telectuală-morală, cât şi în cea ma­ cotitul, gramatica, calculul, geogra­
buiba pe om cu carne. Alimentul său na­ fericitul Dr. Vasiciu mai sunt şi terială pe copii, că aşa mai iute şi fia, istoria patriei, cantul şi lucrul
tural pe care ’i l’a dictat natura nu este alţi medic! şi D-n! român!, cărora mai uşor se pdtă progresa şi se pdtă de mână. Obiectele extraordinare:
carnea, că carnea nu este decât un focar ca şi mie pdte se le placă carnea, cerceta aceste şcdle de Dumineca. Literatura anglesă, matematica, limba
de microbi, după teoria microologică, care nu o află absolut necesară pentru In a. 1799 s’au înfiinţat în Scoţia, latină, francesă, germană, mecbanica,
contribue la distrugerea vieţei omului ; de alimentarea omului, ci o consideră er în a. 1809 în Irlanda tot spre zoologia, fisiologia, geografia, fisica,
ce astăcjl sunt atâtea morburi, de se în- numai ca un surogat al pânei şi le­ acest scop reuniuni de ajutorare. botanica şi economia casei.
grozesce omul numai aucfindu-le? De ce gumelor, cum le 4i cem n °i Arde­ După înfiinţarea şcdlelor de Du­ Sera se ţin prelegeri pentru co­
înainte ou 100 de ani nu erau atâtea morţi lenii în contrast cu zarzavatul Bul­ minecă, curând apare şi apostolul pii! aplicaţi la măestrii, seu la alte
repentine şi morburi fiorose? din causă, garilor şi bulgăroilor. şcâlei poporale de tdte (filele. Un tî- lucruri colnic -
0
după cum aţi dis D-v., că 6menii noştri Multe sute şi mii de an! au năr de 17 an! cu numele Iosit Lan- Leafa învăţătorilor în calcul de
posteau şi mâncau carne numai la câte o trăit omenii pe pământ fără a mânca caster la a. 1796 în Londra a adu­ mijloc e dela 1000—1200 fi. Des­
(fi mare. carne, şi cărnurile, car! le mâncăm nat la sine copii seracî şi i-a învă­ pre pensionarea învăţătorilor a ră-

succes. Ajuns posesorul unei averî Fata cu trei năravuri. cu ea. De aceea voiu vedâ să-ţ! caut tunc! nu erau chiar înger!, precum
suficiente, am părăsit serviciut pen­ mai întâiu ţie un bărbat vrednic. nu-s pănă ’n 4i de 4î-
a
ua
tru a reveni în sînul familiei mele. Pice că a fost odată un frate D’apoi, frate, decă cre(f! tu, că Destul dâră, că fratele hotă-
Am trimis de 3 or! sume destul de şi o soră, şi sora avea trei năravuri: aşa ar fi bine, atunci tu fă cum so- resce să mărite pe soru-sa după fe­
considerabile tatălui meu, der dân­ când rîdea era sdre şi vreme fru­ coţî, eu nu mă grăbesc la măritat, ciorul împăratului verde. Der el nu
sul n’a primit, decât pe cea dintâiu, mdsă, câud plângea era vreme po­ der nicî nn fug de el, decă mi-a fi venise cu capul lui a peţi, ci tri­
cea de a 2 a a căcfut în mânile unui somorită mestecată cu tunete şi ful­ scris şi împărţit. mise soli, cum am mai 4i > şi solii
s
bancrotar. Pe cea de a 3-a am con­ gere ; când se pieptăna pe partea Aşa feciorul făcu de scire pe la au spus, că decă lata vre să se mă­
fiat-o unui Scoţian, care a murit pe dreptă a capului curgeau din piep­ cele curţi mar! crăescî şi împără­ rite după el, să mârgă ea cu capul
drum...“ tene tot taler! şi galbinî; când se tesc! despre năravurile surorii sale ei la curţile împăratului verde, unde
După masă, căpitanul predete pieptăna pe partea stângă curgeau şi îndată îi veniră sol! din tdte păr­ s’a cununa numai decât cu feciorul
tatălui său 100 de piese de aur pen­ tot pietrii scumpe şi mărgăritare. ţile, că să mărite pe soru-sa: ba aceluia. P’atunc! aşa era obiceiul
tru trebuinţele mai necesare. Făcu Fiind lucrul aşa, de bună sâmă, că după feciorul împăratului verde, că-i în lume. Dâr cine să-o petrâcă păn’
şi un act, prin care asigură părinţi­ frate-s’o se îmbogăţi fdrte tare, de numai singur la părinţi; ba după acolo? Că singură cu solii nu se
lor un venit anual de 2000 de franc!, se făcu ca un grof de cei mai mar!, feciorul împăratului roşu, că-i fru­ încumeta să plece, er frate-s’o nu-ş!
reversibil fratelui său mai mic, care cu tote că rămase de tată-s’o sărac- mos ca sorele; ba după unul, ba putea lăsa casa şi agonisita fără pic
promise în acelaş timp, că să va lipit pământului. altul. Că vedeţi d-vdstră, o fată cu de om!
asocia la o manufactură pentru a da Acum veni vremea ca fata să năravuri ca acelea, şi afli, câţi pe­ Aveau ei o mătuşă bună, pe
ocupaţiune locuitorilor sărac! ai ora­ se mărite şi feciorul să se însdre. ţitor! ar ave? Der atunci, când or! care mult o ajutorase ei, de scăpă
30
şului. In fine, după ce împărţi 1200 Deci fii fratele cătră soră.: Ia, so- cum, der era lumea mai prdstă?! de-asupra năcasului. Acea mătuşă
de franc! la sărac!, dădu o petrecere rucă, tu ai fi bună de măritat şi eu Hei, der numai pe unul putea avea numai o fată, chiar de-odată
fdrte frumdsă tuturor compatrioţi­ încă aş! fi bun de însurate, că, uite, alege! Dec! ei aleseră pe feciorul cu fata asta cu trei năravuri şi p’o
lor săi. mi-au mijit musteţele; fără eu nu mă împăratului verde, că e singur la pă­ formă la stătură şi graiu şi la um­
însor pănă te sciu pe tine aşe<fată, rinţi, ba nic! mamă n’are, şi aşa n’a blet, încât cu mare greu ar fi pu­
că cine scie ce-mî e scrisă şi împăr­ ave sdcră ’n casă, care s’o tot fră­ tut sci, care-i cea cu trei năravuri
ţită? De mi-e împărţită o muiere mânte cu vorba şi cu rând şi fără şi care nu? Numai după cele trei
v
bolundatică, tu-i ave numai pricină rând, că, bagsâma socrele nicî p’a- năravuri le puteai cundsce. Mătuşa

/