Page 32 - 1897-12

Pagina 4. . GAZETA TRANSILVANIEI. fNr.- 271—1897.

mas în vigore legea din 1862. In despre emanciparea femeilor, dupii oare vor că cel dfntâia luase o atitudine aşa, că nu ligiunea gr. cat. cari vor putâ documenta,
Londra învăţătorii comunali au 1300 nrma alte prelegeri în fiă-oare Duminecă mai mergea întru t6te ou conservatorii. De că au purtare bună morală şi sunt di­
fl. salar, cei confesionali însă 1500 pănă la Crăoiuu, începând întotdâuna la aci, în urma unui artieul în oare a oritioat ligenţi în purtarea măestriei lor.
pana la 1600 fl. Aşa se vede, că ârele 3Y d. a. Intrarea va fi 20 or. — pe d-1 Filipescu, s’a născut duelul, care s’a Măiestri, ce se vor stabili cu locuinţa
2
confesiunile susţin lupta cu şcolele Atragem din nou atenţiunea domnilor şi făcut ou spada şi oare din nenorocire s’a aci, vor fi îndreptăţiţi a reflecta şi la aju-
statului fără caracter confesional, să dâmoalor din Braşov asupra acestei lăuda­ sfîrşit c’o grea rănire a lui Lahovari. oe a torele, ce se împart în fiă-care an din fon­
îngrijesc să aibă învăţători harnici, bile iniţiative şi i îndemnăm să cerceteze adus ou sine imediat mârtea lui. Caşul a dul meseriaşilor din acestă comună.
pe cari apoi îi plătesc bine. învăţă­ aceste prelegeri în număr cât mai mare. produs mare întristare în tâfce părţile, căci Spre orientarea celor interesaţi se
torii diriginţî au salar cam de 3200 Trebue să arătăm interes faţă cu ase­ Lahovari se bucura de generale simpatii, mai adauge şi aceea, că comuna Şoimuş,
fl. Invăţătoresele peste tot au salare meni porniri lăudabile nu numai pentru ea un caracter blând şi cfiarist capabil. deşi mică, dâr încungiurată fiind de tote
mai mici. învăţătorii de regulă iau înouragiarea conferenţiarilor, oi şi pentru Duelul s’a petreout după tâte regulele. Se părţile de pieţe apropiate, măestrii ce se
în căsătoriă învăţătorese. însufleţirea împrumutată a nâstră c. tuturor, face cercetare la tribunal. vor stabili aci, pot sâ-şl desfacă mărfurile
Peste tot starea şcolelor şi în oăol o însufleţire, a oăreia lipsă de-altmiu- Se spune, că înainte de duel, Laho­ lor cu multă uşurinţă, âr eondiţiunile de
genere instrucţiunea poporală e fdrte trelea este atât de simţită, numai întere- vari a dispus, oa în cas de mârtea lui, fra­ trăit faţă cu alte, ţinuturi aci sunt cu mult
desvoltată şi progresul încă e fdrte sându-ne de t6te intrepnnderile folositore tele său Alexandru Em. Lahovari, ambasa­ mai înlesniciâse.
mare, de aceea poporul engles e din mijlocul nostru se pote desvolta. dor român la Roma, să facă să se adminis­ Doritorii de a se stabili în acâstă
unul dintre cele mai culte popdră Gendarmeria concentrată. Aflăm din treze singură numita foia, er venitele — comună prin colonisare, au de a-şî îndrepta
ale pământului. „Prostia e cel mai după-oe vechii şi devotaţii cjiarului vor fi cererile lor pănă la 15 Ianuar 1898 la
Sibiiu, că în (Jiua de Marţi, oând era să
u
scump lucru în ţerâ , 4i° Englesul şi se întrunâsoâ adunarea alegătorilor români, bine retribuiţi — să 88 dea pentru opere D-1 preot loan Baciu, preşedintele Tovă­
e
chiar pentru aceea jertfesce sute de despre oare vorbim în revistă, a fost cou- de binefacere. Familia răposatului a hotă- răşiei agricole din Şoimuş (p. u. Nagy-
milidne, pentru causa instrucţiunei rît, oa la înmormântarea lui să nu se ros- I Sajo, din comitatul Bistriţa-Năsâud.)
centrată în număr fdrte mare gendarmeria.
poporului. Are totă dreptatea. La tâsoâ nici un discurs, oa astfel să şe evite Direcţiunea.
Se vede, oă cei dela guvern s’au temut,
noi ţăranul mai mult perde seu plă- orl-ce strigăte de indignare, căci familia
ca nu oum-va Românii să se opună ou forţa
tesce din causa prostiei sale, decât nu nutresoe niol un sentiment de ură.
ordinnltr de oprire a adunării. Acesta însă ^lilţămită publică.
dăcă ar cheltui şi jerfi spre scopuri nu s’a întâmplat. Cei întruniţi, după-ce au
8
culturale 4 °î de fiorin! pe fiă- Ajutore pentru învăţăcei meseriaşi. Braşov, 10 Dec. n. 1897.
subsemnat uu protest în contra volnicei La comitetul Asooiaţiunei pentru sprijinirea
care an.
opriri, s’au depărtat în linişte. învăţăceilor şi sodulilor români se află li­ In urma apelului nostru, ni-au trimis
— Sianle. — bere 4 ajutore de câte 20 fl. pentru elevi sore a se împărţi între ucenicii săraci dela
Proiectul despre magbiarisarea nume­ meserii ; d-1 jude Petra Pop, un roo, d-
aşecjatl la meserii aici în Braşov. Cei-ce
lor de comune şi localităţi s’a pus acji spre
doresc a fi împărtăşiţi dm aceste ajutore oomeroiant Ştefan Ghicomban 2 rocuri, două
Politica maghiarisării violente desbatere in Camera magnaţilor. Proieotul au să-şî înainteze rugâriie, pănă la 31 pardesiurl şi o vestă. Aducem binevoitori­
lce
şi tendinţa Maghiarilor de-a nimici acesta — 4 Naplo" — a fost Decemvre a. o. lor donatori mulţămirile nostre, asigurân-
naţiunile nemaghiare din acestăţâră desbătut şi în oomisiunea legiaiaiivă a aces­ du-i, oă darurile făcute au stors lacrimi de
a pus pe griji chiar şi pe Nemţii tei camere, care a făout o modificare la Teatru german. In operetta de erî bucuriă din ochii celor ajutoraţi, âr da pe
din marea împărăţiă germană. In § 5, Comisinnea a aflat, oă acest paragraf „Des- 0bersteiger mai toţi au fost bine la buzele lor binecuvântări nesfârşite.
a
şedinţa dela 14 Decemvre a adună­ este nn amestec în viaţa internă a biseri- vooe. Corurile esaota şi destul de puter­ Comitetul Asooiaţiunei pentru spriji­
rii imperiului în Berlin doi deputaţi celor, şi de aceea a modificat proieotul nice. Decorul şi costumele bine nemerUe. nirea înveţ. şi sod. r. din Braşov:
german! şi-au ridica tglasul contra astfel, oa în el să se valorez® principiul Puternicul sopran al d-rei Lisopp aşa de N. P. Petrescu, Pompiliu Dan,
Maghiarilor şi maghiarisărei. Deputa­ neamesteouiui, şi numai în corespondenţa tot bine în relief şi susţinea întreg ansam­ preş. secretar.
se
tul Zimmermann 4i > că din causa oficiosâ dintre autorităţile biseriaesol şi lu- blul. Momente frumose ne oferi duetele
asuprirei la care sunt espuşî Germanii mesol-poiitioe să se foiosâsoă numirile ofi- terţetele şi quartetele în oare operetta e
din Ungaria, nu se pot stabili rapor­ ciâss maghiare. destul de bogată. După cum aflăm drama Z E 3 I I G - I E 1 T A , -
turi bune între Germania şi Austro- „Faust* de Goethe oe se va juca Sâmbătă
ţ Dr. Aurel Brote. Din Sibiiu se anunţă
Ungaria. Un alt deputat, baronul e la perfecţia studiată şi ast fel se speră a
ae
Hodenburg 4i > că mai ales dela vi- mortea direotorului societăţii de asigurare ave o străluoită reuşită. D l Albin va juca 0 bolă a teranilor.
4
sita împăratului Wilhelm la Buda­ „Transilvania' , Dr. Aurel Brote, oe a urmat n rolul lui Faust.
după o lungă şi grea bâiă. Răposatul a De Dr. I. Neagoe.
pesta, Ungurii şi-au eşit din fire. Ei
fost fdrte aotiv pe teren economic şi nu 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au (Urmare.)
primejduesc pacea dintre popore, da mult a publioat o lucrare fdrte folosi- ocupaţiunî sedentare sunt prafurile Seidlitz
de dre-ce asupresc pe cele-lalte na­ tore privitdre la sistemul „Reiffdiseu". — ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­ Regulamentând clădirea caselor ru­
ţionalităţi şi nu le lasă a-se desvolta tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fi­ rale, mai ales în câte-va decenii, vom avea
Adresăm familiei sale sincere condolenţe!
liber pe basa egalităţii de drept — ş’a- se p6te căpăta dilnic prin poşte de cătră far­ comune frumose, împodobite cu case higie-
poi sciut este, că Austro Ungaria Renegatul Alexlcs — profesor de uni­ macistul A. Moli liferantul curţii din Viena. nice, âr casele vor fi şi mai împodobite,
Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să sS căci vor scuti în ele pe Românul devenit
numai atunci pdte fi ra4im sigur versitate. „Magyar Hirlap" aduce soirea,
ceră preparatul lui Moli provetjut cu marcă şi
pentru Germania, când poporele ei pot că faimosul renegat Alexics Gyorgy a fost voinic şi sănătos, mai destoinic la luptă .şi
ssubscriere.
se se desvâlte în libertate. Despre dieta numit de ministrul unguresc de culte şi in­ la muncă, ca multe nâmurl mari din lume.
din Budapeşta 4i 80 5 că e compusă pe strucţiune publică profesor privat la. oate- Aci este favorul posiţiei nostre ac­
absa celui mai ticălos sistem electoral. dra de limba şi literatura română dela uni­ A v i s tuale faţă de alţii, adecă comunele nostre
sunt nevoite a se preînoi prin clădirea de
versitatea dm Budapeşta. — Ast-fel soie pentru plugarii şi măestrii români.
guvernul unguresc, să „împace" şi „înfrâ- case nouă. Buna regulamentare a clădirei
S O I R I L E O I L E k . ţâscâ" pe Români ou Ungurii! Tovărăşia agricolă din Şoimuş, comi­ este un adevărat ajutor, ce părintâsca ad­
tatul Bistriţa-Năsăud, dispunând de mai ministraţie trebue să dea ţăranului fără în-
— B (17; Decemvre Dn duel cu trist sfîrşit. Sâmbăta tre- multe moşii constătătore din pământuri ară- târdiere. Resultatele unei astfel de regula­
Prelegeri publice în Braşov. La în­ oută s’a întâmplat in Buouresol un duel t6re, fânaţe, drepturi de păşunat şi pă- mentari sunt una din binefacerile cele mai
demnul „Reuniunei femeilor române pentru între d-nii Nioolae Filipescu şi Al. Em. durit, casă, grădină etc. a decis ,în inte­ mari, pe care o bună adminisiraţie le pote
ajutorarea văduvelor sărace diu Braşov şi Să. Lahovuri, doi bărbaţi de frunte ai partidu­ resul înpoporării acestei comune ourat ro- da obştei.
oele“ se va începe Dumineoa viitore un noo lui conservator. Al. Em. Lahovari, direc­ mânescl de a colonisa pe aceste moşii plu­ 10. Beuturile spirtose de orl-ce cali­
1
şir de prelegeri publice în sa a festivă a torul (j'arul „L’Independanoe Roumaine" a gari şi maeştrii români pe lângă unele tate, adecă: vin, rachiă, bere, ţuică, etc.
gimnasiului român din loo. Prima prelegere avut în t'mpul din urmă multe dispute eu condiţiunl de tot favorabile coloniştilor. etc. vor fi supuse unei aspre controlări şi
an
u
o vaţniâd-l profesor Dr. Iosif Blaga vorbind „Epooa , cfl h d-lui Filipescu, din causă, Preferiţi vor fi măestri românljde re- contravenţiile aspru pedepsite.

aceea 4i cătră fecior: Nu te nă­ beu cocişul şi âr veni. La altă crîş­ asta sunt dela mine de-acasă, o leacă tuşă-sa din vedere. S’o fi înnecat, se
9e
căji nimic, nepdte; stăi tu acasă mă er îi dădu, la alta eră, pănă îl de mâncare nu mi-ai dat pănă te-am gândia mătuşă-sa şi veriş6ra-sa. Apoi
la moşia ta şi la binele tău, că pe­ îmbătă ca tunul, apoi îl puse în şi- lăsat să-mi scoţi un ochiu, der cu începură a vorbi:
trec eu pe nepdta pănă unde-i e reglă se se culce în fân şi mână beutură nu me îmbil nici ca ’n bat­ De ce adecă se nu fi tu împă-
osînda. Stau eu şi un an şi doi cu caii fata ei, adecă verişâra miresei. jocură. Ori doră vrei, ca şi pentru
ea, că de agonisita mea îi purta tu Odată 4i° mirâsa: Mătuşă, aşa o linguriţă de beutură se-mi ceri un rătesă? De ce se nu fiu eu sberă
e
de împărat? Vădu-o şperlă, de 6rbă,
grijă. Duc şi pe fata mea cu noi şi, mi-e de fome, scbte ceva din desagi ochiu ? se o văd! Vom spune, că tu eşti
de-i va fi împărţită să-i fiă osînda se mâncăm. — Scot, draga mătuşii, — Ai chiar gâcit, nepoţică miresa şi eu ţi-s mătuşă! Iutr’un
p’acolo, nici nu mai abatem în- de mă laşi să-ţi scot un ochiu! dragă. târ4iu se deşteptă cocişul din şire-
cdce; tot ce avem, ţie-ţî rămâne, că Miresa se uită lung la mătu-şa — Atunci hai de-1 scote şi-mi
mai cu sdmă, dela tine şi dela so- şi prinse a plânge. Şi cum începu dă un pahar de vin din plosca mea glă şi luă hăţurile se mâne el caii.
Dâr i-se păru, că avusese pe căruţă
ru-ta şi avem ce avem. ea a plânge, se înnorâ şi începu a şi apoi c’o cale me şi aruncă într’o două fete şi numai o babă şi acum
Feciorul se bucură, că mătu- trăsni şi a fulgera, de te miri cum prăpastia!
şâ-sa se învoesce să petrecă pe so- de n’a trăsnit pe scrofa de mătu­ — Aşa se fiă, nepoţică! e numai baba şi o fată. Deci în­
ru-sa, deci gătă cele de lipsă şi-i şă-sa. Dâr ea nu se miră. Mânca cu Şi se puse hăranca de mătu­ trebă: mătuşă, 6re n’a mai fost o
tată cu noi în căruţă? fir hăranca
porni cu trei căruţe. Pe căruţa dina­ fata ei plăcintă din desagă şi mire­ şă-sa şi-i scâse şi celalalt ochiu al de babă îi răspunse: O, bată-te no­
inte şedeau solii împăratului, pe că­ sei nu i-a dat nici un miez, pănă se miresei apoi îi dedu o jumătate de rocul, să te bată! Dâră ni-a petre­
ruţa din mijloc era zestrea fetei: lăsă de-i scâse un ochiu. păhar de vin şi-i rupse dela gru- cut o lâcă şi fata mea, dâr am tri-
bani, scumpeturî, haine, de sta să se După ce mâncâ, o lovi o sete ma4î o cruciuliţă de aur, apoi o mis’o înapoi să aibă grijă de casă,
rupă osiile; pe căruţa dinapoi era de gândiai, că s’a topi. Mătuşă-s’a tăvăli din căruţă jos, când erau pe
ce să caute ea la curţile împăra­
miresa cu mătuşă-sa şi cu vărucă-sa, cu veriş6ră-sa beu la vin vechiu din un pod, de că4u într’un rîu afund. tului ?
adecă cu fata mătuşă-sa. Aşa au ploscă, âr ei nici apă nu i-au dat Der minunea, minunilor: Rîul era
mers ei ca o jumătate de 4i- Când să-şi moie buzele şi se-şî potolâscă afund şi repede şi ea nu se cufundă Şi cocişul cre4u. Şi s’au dus
a fost pe la crîşmă, mătuşa dete setea cât de cât. Ve4end, că pe ea de loc, ci şedea pe valuri, cum ai pănă la împăratul acasă şi feciorul
88
bani cocişului dela căruţa lor să nu o îmbie nime se bee, 4^ plân­ şedea pe o perină şi o ducea apa împăiatului s’a cununat cu fata ba-
jsa&rgă se bee o leacă de vinars. Şi gând: Mătuşă, mâncarea şi beutura lin legăuându-o, pănă o pierdu mă­ bii, şi baba era soeră la feciorul îm-