Page 33 - 1897-12
P. 33
Pagina 5 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 271—1897.
Abusul, care se comite la noi cu falsifi pe aceeaşi brazdă, în fructele pomului ro A V I S. Predice. Atragem din nou atenţiunea
carea băuturilor este spâimântător; âr pa ditor, în iârba luncei, sâ înveţe pomăritul Domnilor învăţători! cetitorilor, mai ales a d-lor preoţi asupra
guba pe care întinderea acestui abus o cultura zarzavatului, a vitelor şi altor ani cărţii de: „Predici pe tote Duminecile şi săr
produce asupra stărei sanitare publice, nu male de casă, niţel nespre procesul gene îmi iau voe a aduce la cunoscinţa bătorilor de peste an de Em. Elefterescu,
numai în comunele rurale, ci şi în cele ur ral al nutriţiunei la vieţuitore şi la plante, publică a Domnilor învăţători, că a apă doctor în medicină şi teologiă, ounosout
rut de sub tipar o ediţiune nouă din: „Is
bane, este tară păreche în lumea spălată de higienâ rurală şi altele, cari îl vor lumina toria patriei şi elemente din Istoria uni atât da bine îu cercurile rotnâeesoî din
cultură. Mai ales străinii au în mână acestă în a fi bun ţăran şi nu ca ac}î, — prost versală pentru şrdlele poporale lucrată de numărosele sale scrieri atât de măduâse,
u
afaoere criminală, căci este ucigătâre de copist ori ispravnic de moşie, ori chiar şi subscrisul. Ediţiunea acâsta a apărut în instructive şi ou atâta gust cetite. E o
omeni. prost băiat de prăvălie. editura librăriei Heinrich Zeidner din loc oart,e mure, de 350 pag. Preţul 1 fi, 50 or.
cu preţul de 25 cr. broş. Cei ce ar co
Eu îndrăsnesc a crede, că a sosit (4 lei). Se pote prooura şi dela Tipografia
Prin unele din ţările în cari am fost manda la vre-o librărie esemplare din cartea
deja timpul ca România să nu mai trăâscă „A. Mureşlanu“ din Braşov.
vâra trecută, am văc|ut adunând învăţătorii acesta şi li-s’ar trimite altele de alt autor
pentru astfel de străini, cari, cu scârbosa sub diferite pretexte, sunt rugaţi respec
sătesc!, în timpul vacanţelor la un anumit
lor muncă, murdăresc numele de creştin şi tuos din parte-ml ca pe lângă refusarea
loc, unde li-se făcea cursul de pomărit, Drapelul României.
acela al neamului lor. comandei să binevoâscă tot-de-odată a mă
practic şi teoretic, precum şi de vierit şi încunosciinţa despre cas şi pe mine prin o Drapelul seu stindardul ori-că-
Liberalismul cultura şi toleranţa nu mătăsărit, ca apoi aceşti D-nl învăţători cartă poştală.
stă în ocrotirea şarlatanilor, cari nu se spe la rândul lor să-şi înveţe elevii şcolari. In Tot la librăria H. Zeidner se află rei ţări este icona ţărei aceleia, pe
rie nici de crime când e vorba de câştig, giurul fiă-cărei şcoli rurale am văcjut pepi în comisiune şi „Gramatica limbai roraâ- care o representă.
ci din contră în curăţirea atmosferei mo niera de altâie, precum şi grădinuţa de zar neseî“ cursul CI, lucrată tot de subscrisul, Drapelul României este drapelul
rale şi sociale. zavat şi flori, lucruri cari la noi nu m’a cu preţul de 30 cr trei-color, roşu-galben şi albastru, în
Pentru orî-care dintre aceste cărţi, tocmai ca şi drapelul nostru ardele
11) Deorece — după cum am vă4ut învrednicit Dumne4eu nici măcar o singur
cei-ce comandă mai multe esemplare pri nesc. La mijloc, pe câmpul drape
din cele expuse deja — pelagra resultă din dată ca să le văd. Şi m’am convins une
mesc un rabat corăspun4âtor, după cum lului României, se află zugrăvită
nutriţiune insuficientă, âr acâsta din mise ori că învăţătorul sătesc şi la noi ar vrea ş’a şi acordat deja cu sus numita librărie.
marca ţerei românesc!, care repre
ria ţăranului, care la noi durere, că este să’şl facă o ast fel de grădiniţă model, ba Braşov, 22 Noemvre v.
de două feluri: materială şi intelectuală, a fâcut’o deja, dâr vitele satului cu învoi sentă un cap de zimbru (bou sălbatic),
Cu deosebită, stimă colegială: un vultur cu crucea în cioc, un leu şi
să se purcâdă cât mai grăbit la stîrpirea rea D-lui primar au călcat’o.
I. Dariu. doi delfini (pese! mari). T6te acestea
acestor miserii. Vinderea moşiilor Statului în La Şerbănesci, în judeţul Oltului, am
mici loturi este de neapărată trebuinţă; ase vădut o astfel de barbarie! Inconvenientul ULTIME SOIRI îşi au însemnătatea lor. Aşa capul
menea şi regulamentar ea învoelilor agricole, acesta trebue curarisit. de zimbru reamintesce venătbrea fă
cari la noi sunt şi mai aspre ca în Italia. Sibiiu, 17 Dec. Comitetul săsesc cută de Bogdan, cel dintâiu domn
Scdla bună este mormântul miseriei şi de cerc a provocat pe deputaţi se al Moldovei, care a descălecat în
Ou tâte acestea arangiate fiind în fa isvorul puterei; cine o va sci face astfel, acela iesă din partida guvernului. acăstă ţâră fiind atras de frumseţea
vorul ţăranului, miseria va persista, dâcă va întemeia puterea de vitalitate a naţiunei şi Budapesta, 16 Decernvre. Astăzi acestor locuri, în ai căror codrii
nu se va purcede la combaterea miseriei a Statului român. s’a început în dietă, din partea opo- pănă înainte de asta cu vre-o sută
intelectuale.
Eu nu desperez, că nu se va găsi siţiei, lupta pentru vama deosebită un- de an! se aflau mulţime de zimbri.
Şcola, cultura potrivită, este cel mai acel om. gurescă, care se despărţăscă econo- După ce Bogdan îşi întemeiă dom
puternic factor în contra miseriei comune,
12) In judeţele de munte, şi anume micesce Ungaria de Austria. Pe cum nia în Moldova, puse ca marcă a
chiar şi atunci când ai un sol ingrat şi
în localităţile prea ’nalte, rău situate ori se vede, oposiţia maghiară e decisă acestei ţerî capul de zimbru, ca po
un raiu pământesc cum este România, înzestrate cu un pământ rău, şi mai ales a nu ceda nici decum guvernului şi menire a venătărei, care l’a făcut
Şcola nostră rurală a fost rău alcătuită şi
cu totul nepotrivit pentru cultura porum majorităţii, şi a împiedeca astfel pri pe el să păşăscă pentru întâia-âră în
astfel produsul ei nu putea fie bun. bului, care cere pământ oraş şi căldură, au mirea nouelor proiecte de legi pri- acesta frumbsă şi bogată ţeră.
In studiu de patru clase primare se torităţile competente ar trebui să lumineze vităre la provisoriu, în decursul anu Vulturul cu crucea în cioc reamin
învaţă prea mult ca să rămâi ţăran, şi prea pe ţăran, abătându-1 dela nerentabila cul lui acestuia. tesce, că noi Românii suntem stră
puţin ca să fii un bun amploiat şi < aseme tură a porumbului, a cărui recoltă în ast Berlin, 16 Decemvre. Presidiul nepoţii marelui şi vităzului popor ro
nea în şcolele comunale. fel de localităţi este prea de multe-orl com „Schullverein -uluigerman publică o man, fiind-că şi strămoşii noştri Ro
u
Instrucţiunea are o ţintă principală; promisă. proclamaţiă relativ la legea ungu- man! aveau pe drapelele lor vultu
ea ar suna, exprimată fiind în cuvinte: Compromiterea acâsta este un adevă râscă despre numele localităţilor 4'- rul. Crucea din ciocul vulturului este
„luminâză pe om în orizontul sferei sale anu rat isvor al miseriei, căci dai munca verei cend, că acesta lege îşi află păreche semnul creştinătăţii. înainte de-a se
:
c
mitecare va să 4i & P ţ&ran în ale în schimbul unei nădăjduirl înşelătore. numai în politica despotică a Rusiei, face UDirea Moldovei cu Muntenia,
e
agriculturei mai ales, ca să nu ’1 despăr- şi arată simpatiile „Schullverein“-ului vulturul cu crucea în cioc repre
In Italia de Sus, pe la Sondrio, Val’
ţsscl de brazdă, ci din contră, să-l înveţi pentru lupta Saşilor ardeleni. Pro sentă marca Munteniei, er capul de
Telin, etc., prin aplicarea astor fel de mij-
-cum s’o iubâscă mai mult, muncind’o mai clamaţia e subscrisă şi de bătrânul zimbru representă marca Moldovei.
loce, pelagra s’a rărit iârte mult rărindu-se
bine. Dâcă este aşa, atunci şcâla rurală învăţat Mommsen. Unite fiind a4î aceste ţări, sunt
miseria. Mai ales înloouirea porumbului
4rebue să se ocupe cu mai puţină geogra unite şi mărcile lor, formând îm
prin cartofi au produs ambele efecte bine-
fia decât a pământului întreg, cu mai pu preună marca României.
fâcătore. L i t @ r* a t aa r- ă.
ţină matematică decât equaţiunile cu două Leul este semnul puterei şi al
Dâcă mai adaug, că suntem lipsiţi şi In editura librăriei H. Zeidner d’n
necunoscute şi multe alte minuni, cari a4l vitejiei. Semnul lui arată, că Româ
de o bună organisaţie şi lege sanitară, Braşov a apărut: „T.stor ia patriei şi ele
formâzâ programul instrucţiunei nostre pri mente din Istoria universală, tractată după nii sunt un popor de omeni voinici,
mare. care ar putea corăspunde pe deplin che- metodul biografici, în două cursuri oonoen- după cum şi leul este mai voinic,
mărei sale, atunci în linii principale v’aşî
In locul acestor minuni, cari decla- trioe pentru şoolele poporale române, de mai curagios şi mai puternic dintre
fi expus deja enumerarea măsurilor profi 1
-sâză pe băiatul de ţăran ce le-a învăţat, Idn Bariu' . Cartea este aprobată atât din animale.
şi în loc de bun agricultor îl face să de- lactice, adecă ale acelora ce lovesc răul la partea ministeriului, cât şi din cartea oon-
rădăcină. Şi măsurile acestea nu lovesc nu sistorelor nâstre dela Sibiiu, Arsei, Caran Cei doi pese! numiţi delfini re
viă un proletar intelectual; în locul lor ar
mai în desvoltarea pelagrei, ci a tuturor sebeş eto. Preţul 25 cr. (prin poştă 28 or) presentă Basarabia, care este o ţeră
fi mai bine niţel botanică, teoretică şi prac In tex se află portretele a vre-o 45 de re fdrte bogată în pescăriă. Basarabia
tică şi numai atât cât cade în sfera eco bălelor epidemice şi endemice, care va sâ gent! şi bărbaţi cL stat. E tipărită fârte )e-
cţică ne sunt şi mai impuse spre grăbită a făcut parte odată din Moldova,
nomului; niţel noţiuni fundamentale, teore gibil şi curat. Cât pentru valârea internă
aplicare! a cărţii, vorbesce credem îndasjuns, pe dela care a fost deslipită de câtră
tice cel puţin, despre chimia agricolă, ca
(Va urma). lângă numele bine cunoscut al autorului, Rusia, der nu pe cale drâptă şi cin
să înţelâgă ce este circulaţia elementelor
şi împrejurarea, oă aoesta este a patra stită.
chimice în lume, cum trec acestea din gu
ediţiune.
noiul pus pe brazdă în semănătura făcută »*
pârâtului şi cuscră cu împăratul spuse, că-i o fată orbă săracă şi a sebite, nu ca alte fete, şi o cinstea şi der e scump, tot cotul şi galbinul;
-verde şi trăia lume albă. smintit trecând peste un pod şi aşa mai tare. ai tu aţâţa banî?
Der se vedem, ce biată s’a ales a că4ut. Apoi se pieptănă fata pe par — Am un adimant, răspunse
-.din fata cea cu trei năravuri? Sera povesti păcurariul, că a vă- tea stângă a capului şi ningea după feciorul; acela cred că-i vrednic
Ea s’a tot dus pe apă ’n jos, 4ut trei căruţe de cele scumpe tre pieptene tot pietrii scumpe mar! şi atata.
pănă a vă4ut’o un copil de păcu- când pe drum cătră oraşul împăra mic! de-ţi întunecau vederile ochi — En să 1 văd!
rariu, care era cu turma pe ţermu- tului verde; în una erau solii împă lor cu lumina lor cea mare. Şi scdse feciorul adimantul din
rele rîului. Şi cum o vă4u, îndată ratului, în una era zestrea şi în Şi luă fata un adimant ca un şărpariu, şi neguţătorul şi-o pus pal
se aruncă în ruptul capului să-o una era miresa cu o babă lângă ea, ou de porumb şi-l dete copilului pă- mele la ochi, că are se-1 orbescă,
9
scătâ să nu se înece. păte că-i e mamă, or! ceva neam curariului şi-i 4 18e: cu strălucirea lui şi a 41 : Mă, bă-
Decă a scos’o afară vă4u, că-i aprdpe. Du-te fătul meu, pănă în ora iate, pentru adimantul acesta îţî dau
ărbă, şi o duse la stână, unde era Pata nu 4icea nimic. şul cel mai de aprăpe şi te bagă în totă bolta cu tot ce-i în ea. Der te-
8
tată-s’o şi mumă-s’a şi le spuse cum ciorul a 4i > că nu-i trebue numai
Aşa stătu ea câte-va 4de. Odată bolta cea mai mare şi-i dă la bol-
.a scos pe biata ărbă din apă. • 4ise cătră păcurăriţă: taş adimantul acesta şi-i spune să-ţî 4ece coţî din postavul cel mai fru
„Ţi-a plăti Dumne4©a, dragu mos de angliă.
marnii, bine c’ai putut’o scdte", 4ise Să fac! bine să-mî dai un piep dee pe el postav de cei mai scump Şi i-a dat negustorul şi s’a dus
de anglie, de care numai împăraţii
s
mă-sa. tăn să mă Iau pe cap. feciorul acasă. Fata cea orbă a 4'
— „Să i dai hăine uscate, tu mu Şi i-a dat păcurăriţă. Şi a prins cumpără, să-ţî dee 10 coţî, c’atâţa cătră păcurăriţă: lele, din postavul
trebue într’o haină de miresă.
iere, şi să-i fac! un balmoş bun să a se pieptăna pe partea dreptă a acesta fă dumniata bine şi fă o haină
mănânce, că ţi-a fi pomană", 4ή capului. Şi ningeau din pieptăn tot Şi s’a dus feciorul la bolta cea măsurată pe mme şi cosâ-o cu mă
6
g
păcurariul. taler! şi galbinî de se umplu stâna. mai alăsă din oraşul vecin şi a 4i tase şi cu fire de aur — cum a adus
Şi-o îmbrăcă păcurăriţă în haine Şi <4 cătră păcurariu: „toţi sunt ai cătră boltaş se-i dee lui 4 eRe coţi feciorul din boltă de-odată cu pos
,se
uscate de ale ei şi-i făcu un balmoş voştri, pentru inima cea bună, cu de postav de anglie, din care-şî fac tavul, — şi în loc de bumb! pune
.fiert în jîntuălă, să prindă o leacă care m'aţî primit la voi!“ —Atunci împărătesele haine. pietrii de aceste ce că4ură din părul
e
de putere. Apoi o întrebă cine-i şi vă4u păcurariul, că la ei în stână — Mă, 4i° neguţătorul cătră meu când m’am pieptănat şi pe la
cum a că4ut în apă? Er. fata îi este o fată curată şi cu darurî deo el, mă io-ţ! pot da şi o sută de coţî, gruma4î şi pe la pumnaşî pune tot
