Page 34 - 1897-12

JNr. 271—1897.__________________ ___________________________GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6.

Prada în nutreţ*). Pe când, dâcă ar da nutreţul mes­ silie şi de copiii lui: părăsiţi de toţi ei oustl, Kotter, prevăzute ou oâte o învăli-
tecat, altcum ar fi vitele. păreau osândiţi să pâră fără nici o nă­ tore, Lattengitter, oare îi pune la adăpostul
Mintea sănătâsă ne spune, că 6menii din ţările mai înaintate dejde de ojutor. Nu vrem să dăm ochii cu timpului rău. Aoeste cuşti se numeso deol»
nutreţul se-1 folosim aşa, ca se avem în învăţătură decât noi fac aşa, că mortea, răspundeau toţi câţi erau îndem­ îu nemţesce, Lattengitterwetterîcotter, âr kan-
folos de el. Decă nutreţul, ce-1 dăm turgenii de cucuruz îi taie mărunt naţi să dea vr’o îngrijire bieţilor bolnavi. gurul odată închis ia numele de Lattengit«
vitelor, nu ne aduce folos, atunci cu maşinele ori cu toporaşul, îi să- Maica Melania care locuia la monas- terwstterJcotterbeutelratte.
suntem în pierdere. Cu alte cuvinte: reză şi aşa-i dau la vite. Fânul mare tirea din vecinătate aflând despre acâstă Intr’o efi se arestâ un asasin Atten•
Decă vom socoti din tâmnă cât sunt încă-1 taie şi-l mestecă cu otavă, ca nenorocire, se duse la Bolintinul din deal toeter, care uoise o Hottentotă, Hottentoten-
vrednice vitele nâstre, şi cât ar fi nu odată să mănânce prea gras nu­ şi spuse primarului că vrea să dea celor mutter, mamă a doi copii timpi şi bâlbâiţi,
vrednic nutreţul ce-1 avem pentru treţ şi altă-dată prea slab. Paiele rămaşi din aceea familiă nenorocită aju- St^ottertrottel. Acâstă mamă, în limba ger­
iernarea lor, atunci ele, adecă vi­ încă le taie mărunt ca ovăsul şi le torele ce le lipsiseră din partea tuturor. mană, este arătată prin ouvântul următor r.
tele, în primăveră trebue se fiă sin­ amestecă cu otavă, ori chiar cu ovăs. Primarul primi cu plăcere propunerea ei; Hottentotenstrottertrottelmutler.
gure vrednice atâta, cât era astă Napii îi taie şi-i amestecă cu plâvă, dâr se credu dator să nh-i ascundă pe­ Ucigaşul fu închis într’o ouşoă de han­
tâmnă cu nutreţ cu tot. Decă cel turnumetă, sfărîmături de lucernă şi ricolul ce avea să întâmpine: Sciu ce mă guri, Beutelrattenlatengitterwetterkotter, din
puţin atâta nu sunt vrednice, atunci trifoiu, şi aşa-i dau. Apoi, înainte asceptă, răspunse ea; însă nu pot lăsa să oare, după câte-va (file, a reuşit să evadeze»
nutreţul, ce ele l’au mâncat, e dus în de adăpare dau vitelor tot-deuna peară cinci fiinţe, ast-fel părăsite: când Dâr, din ferioire, nu întârcfie a reoădaa în
pradă. câte-o mânuţă din nutreţul cel mai servesce cine-va lui Dumnezeu şi sărma­ mânela unui Hofctentot, înverşunat a-i ur­
Cea mai mare pradă în nutreţ bun, er nutreţul mai puţin bun, cum nilor lui, nu se mai teme de mârte. Şi după mări, şi oare se presentă forte vesel prima­
o facem atunci, când ţinem cu el sunt turgenii de păpuşoiu, paiele de ce luâ cu sine sticlele cu oţetul, ismă şi rului din satul său: — am prins pe Beu-
un soiu prost de vite, un soiu de orz şi ovăs, le dau de cină, sera alte beuturl întăritore şi preservative, se dusă telratte, (fise el — Oare? întrebă primarele,
vite fără preţ. Vitele prâste nu aduc colo târcjiu, ca să aibă, ce mânca să se închidă în casa molipsită unde zăceau avem o mulţime de aceştia. Attentoelerlat-
atâta folos, cât vitele de soiu bun, de s’or scula peste nâpte. Apoi va­ grămădiţi Vasilie cu cei patru copii a lui. tengitterwetterJcottcrbeutelratte. De oare Aite.n~
aer mănâncă ca şi acestea, deci nu­ cilor cu lapte trebue dat nutreţul Unul din copiii mari şi cuviosa călugăriţă toeter vorbesol ? De Hottentotenstrottertrottel~
treţul dat lor merge în pagubă, se cel mai bun, că ele din nutreţ au îl înmormânta chiar dânsa în fundul gră­ muiterattentoeter. Atunci uu puteai să spui
pradă. Cine ţine vite prâste, face ca să-şî ţină şi puterea şi au să facă şi dinii, singurul loc de care abia cuteza îndată că ai prins pe PLottentotenstrottertroU
şi acela, care vinde nutreţul sub lapte. cine-va să se apropie. In fine, prin îngri­ telmuHerattentoeterlattengitterwetterlcottsrbeuteU
preţ, adecă mai ieftin de cum s’ar Aşa-deră, ca să nu se facă pradă jirile ei stăruitore, ajutate şi de puterea raite
căde. în nutreţ e de lipsă: unor doctorii, cumpărate dela BucurescI, Se afirmă, oă Hotteutotul fugi înspăi­
A doua pricină, din care se face 1) Să ţinem vite de soiu bun; avu fericirea de a scăpa dela o morte si­ mântat.
pradă cu nutreţul, este iernarea slabă 2) Să le ţinem bine; gură pe Vasilie şi pe cei trei copii ce ’i *
a vitelor. Cine nu are vitele lui mai râmaseră. Glume.
scâse în primăvară chiar aşa de 3) Să le facem grajduri bune Acâstă frumosă faptă nu fu singură In şcolă. învăţătorul vorbind despre
grase şi de frumose, cum a fost astă- căldurdse; în viaţa maicii Melania. Multe altele a mai însemnătatea apei): Apoi, iubiţilor şcolari,
tomnă, acela a prădat nutreţul. Se 4) Să dăm nutreţul mestecat şi îndeplinit, (-cunoscute [însă numai de Du- să na uitaţi, oă dâcă n’am avâ apă, n’am
dai vitei numai atâta cât se nu chiar cel mare tăiat. mnecj.eu şi de nenorociţii pe care-i ajuta putâ învgţa a înota şi atunoî, ah! câţi
mdră de fdme, e o prostiă, care ne Dâcă vom face aşa, atuncî în fiă în satele vecine, (fiă chiar în coprinsul omeni s’ar îoeoa!
aduce păgubă. Cercă numai a vinde vite vom dobândi tot-deuna şi pre­ monăstirei, căci timp de două-cfeci şi şepte
primăveră vite rău iernate, şi vei ţul nutreţului, deci nutreţul nu ne de ani ea nu înceta de-a se afierosi pentru POSTA REDAOŢIUNEI.
vede, că nu-ţî dau atâta, cât ţi-ar va merge în pradă. binele săracilor şi ^celor aflaţi în vr’o su­
Blui „e“ în tractul Almaşului. Bucu­
fi dat pe ele astă-tdmnă, când erau r. ferinţă. („Gaz. Ţ5r.“)
grase şi frumdse. Der apoi nutreţul, * ros am fi publioat, dâr aţi venit prea târ-
(fiu, căci altul v’a intreout, âr două rapor­
ce l’au mâncat, şi munca ce avurăm O familie întregă de doctori. turi despre acelaşi lucru nu putem publica»
cu ele, unde sunt? Acelea sunt duse MULTE SI DE TOATE.
K
în vent! La congresul internaţional al medi­ Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
• A treia pricină, din care se face cilor ce s’a ţinut în vara anului acesta la
Maica Metania. Moscova, printre membrii cari au luat
pradă cu nutreţul, este aceea, că vi­ Din 17 Decemvre st. n. 1897.
tele nu au peste iernă grajduri bune, Despre maica Melania, călugăriţă cu­ parte a fost o familie întrâgă medicală şi
destul de căldurdse. Dela vitele, cari cernică dela monăstirea Samurcăşesci sâu anume: dr. ;Perkins (dela New-York), fe­ Măsura Calitatea. Valuta
austr.
sâu
tdtă ierna au tremurat de frig, cât Ciorogârla, (România) se p6te elice ceea-ce meia sa doctoroie, ambii lor fii doctori, greutatea fi. | or.
numai n’au îngheţat, dela acele vite în alte ţări s’a c^is despre surorile de ca­ fiica şi ginerele lor doctori, aşa dâră toţi V M
nu aştepta folos! Pe cât este de ritate : au fost doctori. * 1H. L. Gt-râul oel mai frumos 9 10
adevărat, că decă iai unu din unu, Speranţa’i fu sS potolescă JJ G-râu mijlociu . . 8 80
nu mai rămâne nimica, tot aşa de Şi lacrimi, şi suspinurl; Un cuvent de septe-deci si sese litere. Grâu mai slab . . 8 50
Er gloria’i să îndulcâscă
adevărat este, că nutreţul dat vite­ Grâu mesfceoat . . 6 80
Ale durerii chinuri. Deoă o personă ou limba deslegatâ Sâoarâ frumâsă . . 5 60
lor peste iârnă afară, ori în graj­
In primăvara anului 1867 în comuna ar pronunţa înaintea cuiva aoest vocabular Săcară mijlooiă . . 5 20
duri frigurâse, abia decă le ţine de euphonic: Hottcntoienstoltertrottebnutteratten- Orz frumos . . . 4 —
căldură, der nu se pâte face din el Bolintinul din deal, jud. Ilfov o b61ă li- toeterlattengittenoetterhotterbeutelratte, conso­ Orz mijlociu . . . 3 50
piciâsă semănând forte mult cu lingorea, V
nici carne, nici lapte, nici grăsime. se încuibase în casa locuită de o biată fa­ nanţa sa harmoniosă i’ar face să prioâpă Ovâs frumos . . . 2 50
Deci acel nutreţ merge în pradă, ca >> Ovăs mijlociu . . 2 30
milie de plugari, compusă din un-spre-dece de îndată, că acesta este un cuvânt nem­ Cuouruz . . . . 3 50
şi când l’am arunca. ţesc, şi in adevăr, căci este extras dintr’un )}
persâne. In timp numai de şâse (file, mu­ Mălaiu......................... 3 80
O altă pricină din care se face riseră bunica $i doi nepoţi. După o lună, tfiar german din Dresda, der Weidmann, pe ) j Mazăre......................... 7 60
pradă în nutreţ, este nesciinţa. Din peri şi muma, apoi alţi doi din copii o românesce Vîcâtoru). Der va ave fără în­ Linte . . . . . 11 —
nesciinţă vine, că unii economi dau urmară într’un timp de şâpte-opt dile. doială mai mare greutate de a înţelege ) ) Fasole........................... 5 70
un rând de nutreţ până e gata, apoi Numai Vasilie Iacob, capul nenorocitei fa­ sensul, căol pentru acâsta trebue se înţe­ n Sămânţă de in . . 7 50
20
4
prind alt rend, şi aşa mai departe. milii, rămăsese cu patru copii, şi câte-şl lege o esplicaţiă. Et’o: > s Sămânţă de cânepă . 1 50
Cartofi..........................
—
cinci erau cuprinşi de răul ce isbise alte Weidmenn istorisesce, oă la Hotentoţî, Măzăriohe . . . . ' -------
Păşune e rău (fi ) căci păşune e numai şâse victime sub ochii lor. Hottentoten, kaDgurii, Beutelratte, se găsesc 1 kilă Carne de vită . . . — 46
3
nutreţul, ce 1 pasce vita singură vara de Carne de porc . . . — 63
pe păşunat, âr nu şi acela care-1 dăm din SpăimântaţI de atâtea morţi, care se în torte mare număr. Mulţi rătăcesc prin Carne de berbece . . — 28
mână. Deci noi vom folosi pe tot locul cu­ urmaseră atât de iute, rudele, amicii şi ţâră, liberi şi respeotaţl; alţii, mai puţin 100 kil. Său de vită prospăt 17 —
vântul nutreţ în loc de bucovineanul păşune. vecinii nu mai cutezau să se apropie de Va- fericiţi, sunt prinşi de vînătorl şi înohişl în Său de vită topit 24 —

pietrii de cele vereji, şi pe la pâlă că la s6re te poţi uita o leacă, dâr la Şi s’a dus omul cu ea la curte Dumne4eu să-ţî dâe bine şi sănă­
giur împregiur pune tot pietrii de aceea ba! şi ea a întrat înlăuntru cu haina şi tate !
aceste una lângă alta. Nici nu cuteza nime să întrebe, peste o clipită a eşit la om cu o Şi luâ fata ochii şi şi-i puse la
Şi i-a făcut păcurariţa precum cât cere pe ea? Grofii şi baronii se lăcriţă, în care erau ochii fetii, şi loc, şi numai decât prinse a vedâ
a poftit. minunau şi spuneau, că aşa mân- cu o pungă mare de bani. ca mai ’nainte. Acum era voiâsă şi
Acum după-ce a fost gata a efis dreniă încă nu le zăriră ochii, dâr După ce plecă omul voios, ea mulţămia lui Dumne4eu sfântul.
fata cătră pecurariu aşa: Bade, ±ă să întrebe cât ar fi preţul ei, nici rămase acasă şi mai voiosă şi-şî îm- Cum prinse a fi voiâsă, se înse­
bine şi ia dumniata haina asta cu ei nu îndrăsniau. pupuţâ fata cu haina cea scumpă, nină cerul şi era cald şi frumos, că
dumniata şi te du în oraşul împăra­ Vestea merse pănă la curţile ca cu atâta să fiă mai dragă la băr­ pănă într’aceste tot înorat şi furtu­
tului verde cu ea, când va fi târg împăratului şi sâcra feciorului de bat, adecă la feciorul împăratului. nos fusese de când i-a scos mătu-
de ţeră, şi o ridică în sus pe o bâtă împărat numai decât alergă cu un Der păcurariul încă merse vo­ şă-sa ochii.
a
lungă şi spune că-i de vân(fare. Şi teanc de bani, să o cumpere. Lu- ios, că a căpătat ochi de om, dâră Mai stătu ea câte-va 4ii l
Q
orî-cine ori cu cât te-a îmbia pe ,ea, mea-i dedea loc pană ajunse lângă va pute da vedere la biata fată, care păstorii acei bum; se mai pieptănă
spune că nu o dai numai pe doi omul cu haina cea scumpă în bâtă. îl făcuse în câte-va c^ile om bogat, de câte-va ori, de şi umplură tâte
ochi de om, că ai acasă un copil Să minună şi ea de atâta mândre- din sărac ce fusese pănă ’ntr’aceea. găleţile şi bochinţele de taleri şi de
se
orb şi este la dumniata o babă meş­ nie şi întrebă pe om, ce cere pe Cum ajunse acasă, îl întrebă galbinî. Intr’o seră 4i cătră pecu-
ce
teră care 4i > că de are doi ochi haină? — N’o dau pe bani, jupâ- fata: adus’ai ochi de om, bade? râriţă: Lele, să mă laşî să dau eu
de om, îi pune la copilul d-tale şi-l nesă, numai pe ochi de om, că am Adus, draga badii; am dat haina odată de cină la câni, că prea sunt
face cu vederi. un copil orb şi mi-a spus o babă, chiar la sâcra împăratului celui tî- buni şi ascultători, şi aşi vrâ să mă
Şi s’a dus pecurariul tocmai în ce-1 lecuesce, ca de i-oiu duce doi năr şi ea" cu mâna ei mi-a dat lă- cunâscă şi pe mine.
oiaşul împăratului verde cu haina ochi dela un om, mi-a face copilul criţa a9ta, cu doi ochi de om în — D’apoi tu dă-le, decă vrâi.
şi a ridicat’o de asupra ^capului în­ cu vederi. ea. Cine şi putea să mî dee ochi de Şi luâ cina cânilor şi merse
tr’o bâtă lungă. Şi s'a adunat tot — Atuncî hai cu mine la curte, om, pentru o haină, decât socra îm­ afară de li-o dete. Apoi se înturnâ
târgul lângă el şi se minuna de cjise baba, care nu o nădăia, că hai- păratului ? odată peste cap şi atâta o mai vă-
scumpeturile ce erau pe haina aceea, na*i va mânca capul. — Bine că mi ai adus bade, 4ură păstorii cei buni. Că ea se