Page 38 - 1897-12

Patria*. 2. GAZETA TRANSILVAMEI Nr. 272—1897.

Presidentul pune la vot oestiunea şi folosirea numelui oficial al comunei; dâr lângă asupra provisoriului. Deja la înoeputul vor­ oeea-ce privesce arangiarea raporturilor
majoritarea respinge propunerea de amânare el pote să fiă pusă în parantesâ şi o nu­ birii sale, Apponyi deolarâ, oâ proiectul gu­ dintre Ungaria şi Croaţia. Maghiarii se vor
şi primesoe proiectai în general. mire, ce nu consună on ea. vernului pote să fiă primit în general. El opnue, fiind-oă drumul spre Fiume cel
Urmâză desbaterea pe paragraf!. După regretă, oă s’a pus ceariunea teritorului va­ scump duce prin Croaţia. Dâcă Maghiarii
ce vorbesce ministrul Perceel şi Metropo- Adunare la Arad. Fâia din Arad mal independent. Ce priveaoe teritorul va­ vor nisui a suprima pe Croaţi, atunci se
litul Miron Romanul, § 1 s’a primit ne- „Tribuna Poporului publică în numărul mal comun, el este aderentul acestuia, întru vor ridioa contra lor în Uugaria Slovacii,
11
sohimbat. său de Sâmbătă o oonvooare la o adunare cât corespunde echităţii reciproce şi inte­ Serbii şi Români’. Şi acesta va fi un mare
La § 2 Mitropolitul a propus o mo- de cetăţeni. Oonvooarea an subsoris’o peste reselor de desvoltare economică ale Un­ perioul pentru Maghiari, deore«ce dintre
difioare (cjiarele uDguresd după cari dăm o sută de inşi, dintre cari partea oovîrşi- gariei. Motivul pentru oare sprijinesoe te­ 17 miliâne locuitori oâţl are Ungaria, nu­
aoest raport, nu ne spun, oă oe fel de mo­ târe ţărani de prin părţile ungurene; con­ ritorul vamal comun este, oă pe basa aoes- mai 5 miliâne sunt Maghiari. Unei Ungarii,
dificare — Red.), pe care oamera a şi Dri- vocatorii din sînul inteligenţei sunt cunos­ tuia s’au desvoltat Ungaria şi Austria de ce ar sta pe basa uniunei personale, i-ar
mit’o; propunerea de modifioare la § 3 cuţii conventiouliştl. un jumătate de secol, şi nime n'ar pută să fi mult mai greu a traota ou naţionalită­
însă a respins’o, âr § 4 a fost primit de ase­ Adunarea e oonohiămată la Arad pe prevadă urmările la cari ar duce părăsirea ţile, decât unei Ungarii ce stă în raport
menea o’o modifioare stilară propusă de acestei base.
cjiua de Joi, 11 (23) Deoemvre 1897 în dualistio ou Austria.
acelaşi. 14 Apponyi orede, oă a părăsi aoestă u
marea sală a „Hotelului Central la ora „Varsavshy Dnevnilc dela 14 Deoem­
La § 5 Audrassy Aladar a proDUs, 10 a. m. basă acum într’un period de transiţiă, când vre se ocupă ou mişcarea naţionalităţilor
oa să se primâsoă textul original din pro­ Ca obieote ale disousiunei, oonvooarea Ungaria n’are înoă pieţele ei în Europa, din Ungaria şi (jioe, că reuniunea oeho-
ieot, respingându-se atât modificarea făcută înşiră urmâtârele punote: 1) Esprimarea ar provoca marî greutăţi, ba chiar şi o crisă. slovaoă Jednota din Fraga urmăresoe ou viu
de camera deputaţilor, cât şi cea primită lealităţii oătră tron şi accentuarea patrio­ încât pentru Austria, aoâstă părăsire ar fi interes aoeste mişcări. Vi.otoria federalis­
de oomisiunea oamerei magnaţilor. tismului sincer. 2) Cu considerare la situa- o lovitură nefericită. mului în Austria nu este înoă asigurată —
Metropolitul Miron Romanul cere, ca ţiunea internă îngrijitore şi la evenimen­ Oratoral na aprobă procedarea guver­ cjioe numita foiă — oât timp va sta dualis­
aoest paragraf să fiă stilisat din nou în tele, oe se petrec peste hotarele ţărei, adu­ nului în oestiunea paotului, însă înaintea mul şi pănă când Ungaria nu se va pune
sensul, ca folosirea numelor ofioiose de co­ narea va aooentua posiţia poporului român, lui plutesc astfel de interese naţionale, di­ pe basa uniunei-personale. Sub dualism
mune şi alte localităţi să hă obligătâre nu­ chibzuind mijlâoele potrivite a promova naintea gravităţii oărora dispar contrarietâ- naţionalităţile nu vor primi concesiuni,
mai atunci, când respectivul act în scris e buna stare şi înflorirea patriei. 3) Protes­ file politice, ce îl despart pe el şi aderenţii fiind-oă statul maghiar, răcţimat pe baione­
concipiat în limba oficiosă a statului. tare în oontra proieotului de lege de ma- săi de câtră guvern. Şi oa să fiă şi mai lă­ tele monarchiei austro-ungare, p6te să res­
Ministrul PercZal se alătură la propu­ ghiarisare a numelor oomunelor. 4) Even­ murit, Apponyi deolarâ mai apoi, că n’ar pingă orl-ce pretensiune a lor.
nerea lui Andrassy, oare, 4' > representă tuale propuneri. fi vrednic de încrederea ce au pus’o în el T Jedinstvo provâoă pe Slavii din
oe
u
şi intenţiunea lui, er dâoă în oamera de­ Aoestă oonvooare se deosebesoe în mod alegătorii lui, dâoă socotâla politică oe-o Austria să se nnâscă pentru a dărîma dua­
putaţilor nu s’a primit textul original, oausa esenţial de aoeea, oe s’a făcut aoe9te are ou guvernul, ar pune-o mai pe sus de lismul, care de trai-c}ecl de ani n’a giugiulit
a fost voinţa majorităţii. Combate şi de­ de oătră Românii sibiieni, nu numai în marile interese ale natiunei. deoât hegemonia maghiară şi oea germană. In
clară, oă nu primesce propunerea Metro- formă, ci şi în fond, oăol se estinde asupra Cu alte cuvinte, în oestiunea pactului inima Maghiarilor trăesoe mereu gândul
politului Miron Romanul. unor oestiunl, oe oad numai şi numai în şi provisoriului Apponyi va sprijini guver­ ruperei de oătră Austria. Ei întărindu-se
Majoritatea oamerei a primit propu­ oompetenţa conferenţelor generale ale par­ nul contra oposiţiei kossuthiste, a oărei pă­ în cadrul dualismului, acum pot să înoerce
nerea contelui Andrassy, adecă textul ori­ tidei nostre naţionale. Ba pe oând convo- şire o 80cotesce pâgubitâre pentru Un­ uniunea personală. Dualismul a fost dus pe
oarea din Sibiiu a stat oel puţin pe basa garia.
ginal al proiectului, din contră a respins erâtul oelor două părţi ale monarohiei, oa
propunerea Metropoiitului Miron. de naţionalitate, convocarea de faţă se Discursul lui Apponyi a fost primit Ungurii, şi Nemţii să-şi Susţină hegemonia.
* pane pe terenul cel vast al de întruni­ cu salve de aplause în tabăra guvernamen­ Aoum însă el este în ajun de a cădâ, si
rilor de cetăţeni ai patriei (honpolgârok). tală, şi din potrivă, kossuthiştii l’au întâm­
Pentru orientarea cetitorilor noştri, naţionalităţile trebue să se folosâsoă de
Mai departe oonvooarea dela Arad nu se pinat adese-orl ou desaprobărî. Mai ales
reproduoem aici verbal textul paragrafului moment.
restrînge numai la comitatul Aradului, oi Banflfy şi clica lui s’au simţit forte fericiţi
5 din proiectul original, pe cum l’a primit Bine ar fi — oontinnă numita f6iă—dâcă
are aerul de-a fi o oonvooare generală, de enunciaţiunile primadonei parlamentului
şi oamera magnaţilor. naţionalităţile ar ţină o mare adunare în
înafară de organisaţia partidului nostru na­ unguresc.
§ b. In sorisorile de stat, municipale vre-un oraş slav, în oara să se proclame
ţional. In fine, nu se mărginesoe numai la Situaţia se caracterisăză prin apropie­
şi comunale, precum şi în alte sorisorl ofi­ solidaritatea slavo-română.
protestarea în oontra proieotului de ma- rea celor două partide, cari stau pe basa
ciale; pe ştampilele comunelor, pe sigila
ghiarisare a numelor comunelor, oi aoâstâ dela 67.
şi table de signal; mai departe în gestiunea
protestare o vizâză numai în linia a doua. Intr’aoaea partida estremă kossuthistă
afaoerilor, a institutelor şi întreprinderilor,
T6tă informaţiunea despre adunarea îşi continuă lupta oontra proiectului despre
oe stau sub imediata disposiţiune a sta­ — 8 (20j Decemyrc
dela Arad o luăm din f6ia amintită. N’a- provisoriu. Partida acesta stărue în preten-
tului, a municipiilor şi a comunelor; în
vem deol nici oea mai mioă idee despre siunea ei la teritoriu vamal independent, Imormentarea Ini G. Em. Lahovari Joi
şcolele, cari posed dreptul de publicitate; în
ceea oe intenţionâză convocatorii cu punc­ şi prin rostul deputatului Enyedi Lukâos s’a făcut în Bucnresoî îmormentarea regre­
cărţile didactice, ce sunt în us, totodată în ti­
tele 1 şi 2 ale ordinei lor de 4b şi nioî nu a depus pe biroul oamerei un proieot în tatului O. Em. Lahovari. Deja de pe la
păriturile acestor şcâle, destinate a fi date
soim în oe direoţiune vor să-o pornâsoă. care cere, ca guvernul să faoă paşii de amiacj! tote stradele pe unde avea să trâoă
publicităţii, preoum şi în sigilele şi ştampi­
Resultatul adunărei, oare, după oum e con­ lipsă în acestă direcţiune. cortegiul erau înţesate de lume. La locu­
lele lor; în fine in sorisorile notariale —
vocată, credem oă nu va mai putâ întâmpina inţa defnnotului din calea G-riviţei sa adu-
fără oonsiderare, decă sorisorile, cărţile di­
piedecă, ne va lămuri pote despre păşirea :! naşe uo imens număr de amiol şi onnos-
dactice, tipăriturile, sigilele şi ştampilele Slavii şi uniunea-personală.
aoâsta unilaterală. !j cuţit. Erau representate tote clasele sooie-
enumărate sunt compuse în limba statului
Evenimentele, ce se petrec în mo- tătii, fără deosebire de partid, C’un cuvânt
?6u îu alta limbă — este a-se folosi esclu- uarchia austro-ungară, au deşteptat un viu toţi fruntaşii politici, rain ştri, înalţii fanc-
siv numele oficial al comunei în acel mod Situaţia parlamentară în Ungaria. interes în pressa slavă. ţionarl ai statului, magistraţi, advocaţi, cj'a-
de soriere, cum va fi însemnat în albumul — Apponyi, guvernul şi kossuthiştii. — „ V]edomosti din Petersburg se ocupă riştl, comercianţi au ţinut să-şi arate sim­
u
comunelor ţării. Ceea-ce s’a petreout în şedmţa de Vi­ în numărul dela 10 Deoemvre ou Gestiunea : patiile faţă de regretatul director al „In­
In textul protooolării firmelor, în do­ neri a oamerei deputaţilor din Budapesta, oare va fi viitorul Ungariei, dâoă se va dependenţei . De faţă era şi ambasadorul
11
cumente şi în alte sorisorl, cari cer apro­ este de-o gravă însemnătate politică. face o despărţire între Austria şi Ungaria rusesc FontOD, ambasadorul austro-ungar
barea, său vidimarea guvernului, preoum şi în Contele Albert Apponyi, şefol partidei pe basa uniunei personale? br. d’Aerental, ministrul Belgiei contele
fiă-care altă relaţiune, oe are un caracter aşa numite „naţionale , a ţinut un disours In caşul aoesta — <j' foi’ rusâscă — Salaing, ministrul Turoiei Kiazira-bey, pre-
11
oe
8
publio sâu oficial, este asemenea obligată lung, pronunţat ou multă vervă oratorică, Croaţii vor urma esemplul Ungurilor în < cum şi mulţi alţi seoretarl şi ataşaţi de le*
una pe inimă. Am asoultatmult timp şi (Ş-iua mândru, că în apropierea turmei mele odih- — Este adevărat aşa-dâră, oă voi păs­ oare fuge colo lângă Pietro Provence şi tot
întrâgă eram ca şi când aşi visa. N’am ou- nesoe aoum şi un mieluşa atât de frumâsă torii soiţi să vrăjiţi? la doi ani face ospăţ cu el.
tezat să mă mişc, oa visiunaa să nu-mi Niol-odată n’am văcjnt cerul atât de adâno, — Oum? Dâr şi între stele se fac
— Nu-i adevărat, domn'şârâ! Noi
dispară. stelele atât de străluoitore... ospeţe ?
însă suntem mai aprâpe de stele şi soim
Oătră sâră, când prin văi începu să De-odată să desohide uşa ooolului şi-
mai bine, oe să întâmplă aoolo, decât âmenl - Da!
se îutnneoe atmosfera şi oile îmi intrară în apare frumâsa Stephanette. Nu putea să
pământeni. Şi oând am început să-i esplio cum
oool, aud dinspre odstă un strigăt. Dotnni- d6rmă. I-am pus pe umeri sourteioa mea, se fac aceste ospeţe, am simţit ceva prâs-
Ea privia înoă tot în înălţime. Se
ş6ra nâstră apăru din nou, dâr nu ridea am aţîţat focul şi am stat aoolo unul lângă păt, răcoros şi delicat at'ngânda-ml umărul.
sgnli în sourteioa mea, oa un mio păstoraş
ca mai înainte, oi tremura de frig, de altul, fără a epoe un cuvânt. Era eăpşorul ei, răcjimându-se de mine dur-
spaimă şi de umecjâlă. Torenţii de plâiă Isvorele şopoteso nâptea mai curat, oereso. mind. Buolele-i boaate îmi mângăiau faţa.
umflarâ apa Sourgei dela pioiârele munte­ ele aruncă valuri miol peste stânci. Celui — Ce de stele! Ce frumos e! Niol- Rămase aşa nemişcată, pănă când stelele
lui, şi oând vg! s’o trâoă ou orl-oe preţ, era oe n’a obicinuit nâptea aşa ceva, inima i-se odată n’am văcjut atâtea stele... SoiI nu­ începură să îngălbenâsnă şi pănă le-a stins
pe-aoi să se îueoa. Gândul, oâ trebue să strînge puţin. mele lor? sârele răsăritor. Şi eu o priviam oum dorme.
petreoă nâptea pa munte, o chinua, fârte Domnişora mea încă se oam temea. — Da... Vecjl! Tocmai de-asupra nâs- M’a turburat şi m’a ameţit puţin, dâr m’a
mult. Am mângăiat’o oum am putut.
La oel mai mio sgomot se alipia de mine. tră este calea Sf. Jacdb (calea laptelui). Din scutit păstorea sfântă a acestei nopţi cu­
— In Iulie nopţile sunt sourte... Tot De-odată se aucji de cătră lac un ţipat lung Francia merge oblu în Spania; a însem- rate.
oe-i rău, este un mio şi neplăout moment. şi trist,, oare străbătu pănă la noi din adân- nat’o sf. Iaoob din Galiţia, când s’a luptat Stelele se retrăgeau în jurul nostru
Numai decât am aprins foc, să i-se oime. Tot în acel moment sburâ căcjând pe oontra Saraoenilor. După ea urmâză telăga
mute pe căile lor, întocmai oa turmele as-
usoe hainele. Apoi i-am dat lapte şi oaş, de-asupra oapului nostru o stea, şi lumina sufletului (Ursa major), cu oele patru râtă
oultâtore. Din când în eând mi-se părea,
dâr ea n’a mânoat, şi oum o priviam în ei par’oă ar fi însoţit ţipetul plângător oe-1 luminâse. Puţin mai afund stă Trei crai oă oea ma ' srrslueitâre din aoeste stele,
1
ochii plini ou laoriml, era pe-aoi să plâng autjisem. (Orion). Aoestă e câsornicul nostru colo sus. este aoeea, oare şi-a rătăcit drumul şi s’a
şi eu. — Ce-i asta? întrebă Stephanette Mă uit numai ia el, şi deja soia, oâ a tre- pleoat pe umărul meu, ca să dormă.
Intr’aoeea nâptea sosi. Am pus pe pa­ încet. out miecjul nopţii. Dar cea mai frumâsă
tul meu de paie o blană de miel curată, — Un suflet a întrat în raiO. dintre tâte e stâua nâstră, stăua păstorilor, T.
i-am poftit nopte bună, şi eu m’am aşeejat Im! făoui oruoe. Ea înoă făcu ase­ oare strălucesoe în cj° h când sootem turma,
r
dinaintea uşei. Martor îmi e Dumnezeu, oă menea, şi pe-un moment se ooncentrâ în şi săra erăşl, când ne în'âroem acasă. O
nici un gând rău nu mă ispitea. Eram însă sine. Apoi îmi cjise: mai numesc şi Majellone, frumâsa Majellone,