Page 39 - 1897-12
P. 39
Nr. 272—1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
gaţiune. Servioiul divin s’a început la ora 49 transferaţi din Briian la Praga. Joi în minte sănătâsă. Seim oum se înoepa — ou 4, Italia ou 2, pe când Rusia şi Anglia
1 prin I. P. S, Metropolitul-Primafc, asistat cjiua următâre asemenea scene s’au întâm der bre oum se va sfârşi ? numai ou 1 la miie).
de arohiereii Nifon Pioeşteanul şi Meîefcie plat între vânătorii batalionului 22 şi între „Dur. Da,lziel din Londra este infor Emanciparea e contemplată de po-
u
Gălăţeanul, preonm şi de un număros oier. uu esoadron dela regimentul 7 de dragonî. mată, oă Germania are intenţia de a oolo- porele creştine în raiu. Aoolo femeile sunt
Corul metropoliei a eseoutad cântările reii- Din oonflict de vorbe, au ajuns la lupte nisa familii germane în Şantung, de a faoe egale cu bărbaţii. Conferenţiarul termină
giâae. O oompaniă de vânători a făcut ono sdngerose. 25 soldat! au fost răniţi grav. din Kiao-Cîao port deschis şi de-a pune deol apelând la femei, oa să stărue a pro-
rurile militare împreună cu un detaşament Ansă la ciocniri au dat dispute politice de mâna pe oăile ferate şi pe mine pentru sco duoe şi pe acest pământ ra' îi, dâr aoâsta
:
de roşiori. Sfirşindu-se serviciul divin, eos- naţionalitate. purile ei. nu o vor putâ faoe pe baea principiilor
oiugul a fost transportat pe oara! funebru, Este de interes a mai soi, oă imediat, profesate da aşa numita „emanoipare“ de
Decorări. Majeslatea Sa monarohul a
frumos împodobit ou plante exotice, şi cor după despărţirea de fratele său, împăratul aZb oi namai pe basa principiilor naturale
decorat ou Ordinul Corânei de fier clasa I,
tegiul a pleoBt spre cimitirul Bellu. înainte Wilhelm s’a dus la Friedriohsruh, unde a lăsate de DumneZeu.
pe miniştri uuguresol Desideriu Perczel, Iu-
mergeau trăsurile preoţilor, apoi un oordon oeroetat pe Bismark. împăratul a fost fârte Pentru a putâ fi mai bine înţeles, d-1
liu Wlassics şi Ignaţiu Dardmji — „pentru
■ de sergenţi sub conducerea unui inspector vesel şi Bismark încă l’a primit cât se Dr. Blaga şi-a întreţăsut oonfereuţa sa ou
serviciile prestate“...
poliţieneso. Urmară trei oară împodobite pâte de bine. Deşi visita aoâsta a avut nu mai multe asemănări şi esemple couorete,
cu o mare mulţime de oorâna depuse în *J* Alfons Daudet. Din Paris se anunţă, mai oaraoter familiar, totuşi se crede, oă unele din ele mai ales forte ou efect şi
• amintirea defunctului. După carul ou oo- oă renumitul soriitor franoes Alfons Daudet între Wilhelm şi Bismark s’a traotat de potrivite.
'roue urma credinoiosul valet al defunctului, a murit Joi pe neaşteptate în urma unei ceva mai mult. Publioul a răsplătit pe oonferenţiar
purtând pe-o pernă de catifea roşie deoo sinoope. Daudet s’a născut la 1840 în Ni- * ou vii aplause,
raţiunile. La oâţl-va paşi drapelul sooietăţii mes. S’a stabilit la Paris în 1857, înoepen- Numai puţină ssnsaţiă a produs în
'tipografice „Gutenberg“. Apoi carul fune du-şl cariera literară prin oâte-va poesii, cercurile politice europene soirea telegra S$ulţămit3 publică.
bru urmat de fratele defunctului, rude, prin poveşti şi novelete. Mai târcjlu sorise fică din Paris, oă o flotă rusâsoă de răs- Subsorişii, în numele Sooietăţii de leo-
amici şi cunoscuţi, o massă enormă da piese teatrale, oarl au avut uu mare suc boiQ a ocupat portul chines de debaroare tură: „lnocenţiu M. Clain a teologilor ro
u
âtnenl politiei, eto. După oarul funebru ces la Odeou şi la Comedia franoesă. A numit Port-Athur. Opt sute de ostaşi ruşi mâni gr. cat. din Blaşiu, aducem şi nre
'urma trăsura defunctului acoperită în ne îuoeput apoi să scrie romane, oâştigându-şî au întrat deja în aoest oraş, care este aşa aoâstă osie sinoarile nâstre mulţăm'te Sd.
gru. Din membrii familiei, afară de fratele în curând renume de mare romancier. Ro D-ne Amalia Grama, oare ounosoând in-
Zicând cheia Chinei. tenţiunea neuitatului şi iubitului său frate
său, n’au asistat decât sora lui, d-na Maria manele „Fromont & Risler şi „Le Na-
u
Oraşul Port-Athur a fost adese-orî Dr. Alesandru Grama, fost canoni o metro
Lshovari. Soţia defunctului, d-na Zoe La- bad“ l’au ridicat în rangul celor mai dis politan şi rector seminsrial, — a donat
amintit în ultimul răsboiu dintre China şi
fhovari, fiind sdrobită ou totul de durere, tinşi romancieri. La 1874 Daudet a intrat sooietăţii uosMre o parte însemnată din bi
Japonia. După primele lor viotorii, Japo-
a fost Devoită să rămână acasă. Cortegiul oa redaotor al părţii teatrale la cj'arul „Jour blioteca aoestuis, şi anume: o teoă fru-
nesii şi-au pus de ţîntă principală ocupa
a perours calea Victoriei, strada Carol, Ca nal Ofioiele . Mândria scrierilor lui o for- mosă oonstatătâre din 214 opuri valorâse,
u
rea acestui oraş, ceea ce li-a şi succes in 281 tom. şi 286 volume.
a
lea Rahovei pănâ la cimitirul Bellu. Nu s’a mâză fără îndoială „TaHarin“, Sapho şi
n după uu asediu de oâte-va săptămâni. Pentru societatea de lectură: „Ino-
pronunţat niol un discurs, niol la casa de „Les lmorteles . Alfons Daudet era mem oenţiu M. Ciain“.
u
Port-Athur se află în partea, sud-ves-
functului, niol la mormânt. La oimitir s’a bru al Academiei franoese şi a murit în
tioă a peninsulei Liao-Tsung vis-â-vis de Blaş, 17 Dec, n. 1897.
ofioiat de nou serviţiu religios, după oare vârstă de 55 ani. In foiţa numărului nos
Vej-Haj-Vej. Ti eto r Targa, loan Oltean,
cosciugul a fost depus spre eternă odihnă tru de acjl dăm în traduoere una din scrie
Prin ocuparea aoestui port, Ruşii au preş. Societ. secretarul Societăţii.
în oavoul familiei. rile lui înoepătore.
devenit aoum stăpâni peste Peking, capi
Studenţii universitari nemaghiari şi Logodnă- Din Arad ni-se anunţă lo tala Chinei. Se pare, că aoâstă ocupaţiune NECROLOG. Dr. Aurel Brot-e. direo-
11
rectorul Herczog. Soim, oă studeDţii uni godna d-lui Dr. loan Nemet ou d-ra Io- ar vrâ să însemneze un răspuns la Germa tor al băncii de asigurare „Transylvauia
versitari români, se^bl şl slovaci dela uni vanca Pavloviciu din Pânoota. nia, oare, preoutn am arătat, înoă a ooupat -t-o. eto., după îndelungate şi grele su
ferinţe ’şî-a termiuat cursul vieţei neobosite,
versitatea din Budapesta au ho*ărît să lu Teatru german. Astăcji Luni se va da Kiao-Cîao.
creze un memorand în oare să ouprindă drama „Heimat“ de Sudermann, oa bene In Londra a făcut o penibilă impre- dedicate binelui comun şi al familiei, în
.gravamenele celor trei naţionalităţi şi să-l ficiu pentru d-ra Teresa Holler, Mâne se va siă acest pas al Rusiei. 16 Deoemvre n. o. la 2 6re diminâţa, în
predea rectorului Herczog. Pasul acesta etate de 55 de ani.
începe el B-lea abonament, la care învită Se Z'oe, că îndată după ocuparea por Rămăşiţele pământesoî ale neuitatului
al tinerimei nemaghiare a pus pe griji
Direcţiunea. tului, comandantul rusesc s’a apucat sg or- deoedat s’au aşeZat spre od’hna de veoî
pe rectorul. El a invitat — cum spune ganiseze, după şlabon răsese, administraţia S^năbtă în 18 1. o. în oimiterul dela bi
„B. H.“ — pe studenţi la el, oa să-i des- oraşului. Populaţia oraşului păstrâză linişte. serici gr. or. din suburbiul „P6rta Tur-
mente dela aoâsta. Li-a esulioat,'vedî Domne, Germania, Rusia şi China. nului“.
că ceea ce plănueso ei isbesce în legi şi în Uu profundă durere aduos aoâsta la
ordinaţiunile ministeriale şi atinge ordinea Cerourile politice europene sunt fârte Prelegeri publice în Braşov. cunosoinţa tuturor prietinilor şi cunoscu
de drept publio şi politioa. De aiol urmeză, mult agitate aoum de demersurile Germa ţilor, în numele său şi al tuturor rudeniilor,
după judeoata şovinistă a reotorului, oă niei şi Rusiei faţă de marele imperiu ohines. ErI s’a început noua serie de pre adâuo întristata soţie.
Sub protextul, oă vrâ să iâe sub scu
ceea ce voesoe să facă tinerimea română, legeri publice, arRngiate din îndemnul oo
tul său pe misionarii catolici din China, Sibiiu, 16 Deoemvre n. 1897.
■sârbă şi slovacă, ar fi o demonstraţia po mitetului Reuniuuei femeilor române pentru Minerva Brote năso. Dragits.
litică oontra statului maghiar şi a unităţii dintre oarl în timpul din urmă mulţi au ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi
fost isgoniti, torturaţi, sâu uoişî, Germania Un asemenea anunţ funebral am pri
naţionale — âr la asta nu sunt ohiămatl Săoele. începutul l’a făcut d-1 profesor Dr.
a ocupat, fără nici o resistenţă, portul chi- mit şi din partea consiliului de direcţiune
-şi harniol. Provooăndu-se apoi la un ordin Iosif Plaga vorbind despre „cestiuneaeman
nes Kiao-Cîao, de unde armatele ohinese al băncei de asigurare „Transylvania“.
al ministrului de oulte, şovinistul reotor a cipării femeilor, privită prin legile biologiei,
făcut atenţi pe studenţi, să părăsâsoă pla s’au retras, voind să evite ori ce conflict, fisiologiei şi psihologiei — Demetriu Seusan, paroohul Beni-
nul aoestui memorand. Totodată — cităm ou armatele germane. Tema tratată de d-1 Dr. Blaga a fost eulni, a răposat în 18 Dec. n. o, în etate
Sub comanda prinţului Henrio, fratele de 65 de ani. II jăleso întristaţii fii si fiice
verbal din „B. H.“ — li-a declarat în ton pe cât de interesantă şi actuală, pe atât şi
energic, că dâcă totuşi ei îi vor înainta mai mio al împăratului Wilhelm II, a ple de dificilă, şi greu de desvoltat. Densul Alesandrn, Mafia măr. Frânou şi Eva, ou
memorandul, ori îl vor publica în vre-un cat spre China o flotă germană de răsboiă. începu prin a arăta, oă Gestiunea emanci număross alte rudenii.
<jiar, aoâsta ar fi un p&cat atât de greu, oare Momentul pleoârii, ce s’a foout în Rends- pării femeilor e agitată în deosebi de spi DumneZeu să-i odihoâsoă în paoe!
ar atrage dună sine nu numai pierderea de burg, a fost fârte sărbătoresc. împăratul rite tinere şi fantastice, oeea-oe dovedesce,
având de-a drâpta pe fratele său, a adre ULTIME SOIRI, '
stipendii, ci şi eschiflerea lor atât dela uni că cestiunea însăşi e un product al fan
versitatea din Budapesta, cât şi dela alte sat ostaşilor un cuvânt ooasional. îmbărbă- tasiei, oare plaoe spiritelor fantastice după Budapesta, 29 Deoemvre. Depu
universităţi şi academii din ţeră“. — Etă tându-i şi însufleţindu-i pentru „marea oum plac poveştile oopiilor. taţii Saşi Brennerberg şi Meltzer au
1
un esemplu de oel mai turbat şi sălbatio oausă * în serviciul căreia îi trimite peste Pe o basă soientifloă nu se pote sus- declarat asemenea ieşirea lor din
despotism ! Ocean. Vaporul ocupat de prinţul Henrio oinâ emanciparea femeii. Cu cât desvol- partida guvernului.
a
pârtă numele de ^Deutschland . înainte de tarea şi oresoerea se faoe mai repede, cu
„Dintele veninos al agitaţinnei valahe“. Bucurescî, 20 Deoemvre. Regele
plecare prinţul răspunejend vorbirii împăra
Sub titlul acesta bombastio publică „jBw atât se produce mai putină tăriă şi ener- Carol a cjis cătră comisiunea, care
tului a cjis între altele, oă împăratul pdrta giă. Femeia însă se dssvoltă şi cresoe mai
u
dapesti Hirlap dela 19 Deoemvre uu artioul i-a presenta adresa Senatului : pu
pe cap cor dna de spini şi că merge în Asia-
într’adevăr veninos asupra institutelor nâstre repede deoât bărbatul, deci nu pote avâ tem privi cu deplină linişte în viitor,
orientală pentru a propovădui acolo evange-
de credit şi economii. Ârtioulul se ooupă mai tăria acestuia în sistemul nervos, nu va căcî ni-se deschide un nou period
Ha lui.
u
ales cu „Albina , pe oare o învinuesoe cu putâ prin urmare niol să suporte acele
Demersurile Germaniei în China au de pace.
uneltiri politice. Spaţiul nu ne permite atjl saroine sufletesc!, pa cari le pote suporta
făcut rea impresiă în cerourile politice ale un bărbat. Eduoaţiunea şi instrucţiunea se
a-ne ocupa mai pe larg de articulul veni
Angliei, oare privesoe ou ochi pismătareţî câte da pănă ţine desvoltarea deore-oe
nos al fâiei maghiare. Vom reveni însă în
la întinderea puterii germane în depărta însăla femei desvo'tarea se face mai repede,
numărul viitor. Alianţa bucătăreselor şi a fetelor de
1
tul Orient. „Morning Post' cjioe, că pleca or nu le rămâne timp pentru a primi, o edu casă. De ourâtid a isbuonit ou tâtă furia
Marchisul Pandolfi în Budapesta. Foile rea flotei germane spre China este un eve caţiă şi instrucţiune egală ou a bărbaţilor. în Madrid interesanta alianţă a bucătăre
ungaresci aduo soirea, pe basa unei infor niment epocal în istoria Germaniei. Sforţarea prea mare duce la slăbirea selor şi a fetelor de oasă. Servitofimea din
maţii date lor de faimosul Paztnâcdy, oă Pressa germană privesoe ou 6re-oare sistemului nervos, la o estremă nervositate, Madrid prin formarea acestei alianţe nu
marchisul italian Pandolfi va merge în ou- neîncredere la aoest pas al împăratul Wil- ce înoă în prima generaţia se observă la cere ridioarea plăţii, ci pretind numai oa
rând la Budapesta, „pentru a studia Gestiu helm. Sub titlul „Uode vom ajunge?“ foia femeile aplicate în funcţiuni, oa d, es. plata lor fixă să şl o capete. Ssrvitârde ser-
nea română . „Koln. Volk?zeitung publică un art'oul postă şi telegraf, profesore eto. Altă oon- manele mai au şi altă plângere şi anume,
11
u
forte pesimistio în oare c^io©: Ocuparea secenţă a bărbătirei genului femeesc este per- oă lumea mai inteligentă oer şi parale îm
Baronul Xenoton Mustaţă, unul dintre
portului Kiao Clao însămnâză începutul derea formelor frumos© ale trucului, dună prumut dela ele. Numita societate redigâzâ
fruntaşu Românilor din Bucovina, a fost
uuor încurcături neprevăzute. Ne temem, care urmâză strioare-a şi nimioirea vieţei o fâie săptămâuală ou numele „La Griada“
numit consilier în ministefiul ouiteior din
oă Germania se pregâtesoe a cuprinde mai familiare. Aci conferenţiarul oitâză câteva (servitorea) In aoâstă foia tot a treia lună
Viena.
mult, deoât pote ţină. Uciderea misionari date statistice pentru a dovedi, că în aoele să publioă numele acelor stăpâne, oarl nu
Luptă de naţionalitate în armată. Din lor a servit numai oa pratext pentru reali- state e mai mare numărul divorţurilor, uude plâteso pe servi ore sâu le oer bani î.m-
Praga se teiegrafâză, oă MierourI s’a întâm aarea unui plan veohiu. E sigur, că Ger oestiunea emancipării femeilor e mai agi premut.
plat o ciocnire sângerdsâ în oasarma Ferdi- mania pornesoe în marea politioei univer tată (Intre acestea locul prim îl ocupă El
nand între soldaţii unui batalion din regi sale ou ventrele umflate, şi e forte de reco veţia ou 40 )a miie, apoi Franoia ou 21, Proprietar: Wa*. Aurel fKureşianm*
mentul 102 şi între soldaţii regimentului mandat, să rămânem ou sâuge reoe şi cu România cu 20, Germania ou 17, Austria Redactor responsabil: ©regorisa Maior.
