Page 40 - 1897-12
P. 40
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 272—1897.
Cursul la bursa din Viena. Nr. 7082—1897.
Din 20 D^oemvre 1897. PUBLICAŢIUNE!
Renta ung. de aur 4% . . . . 121.55 A N U N T
La un câne ucis în 2 a. c., care
Renta de corone ung. 4% • ■ • 99.50
a muşcat şi pe un om, s’a constatat,
1
lmpr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ 120.75
2 (r pe basa obducţiunei făcute, suspi Firma „FRIJEDSMCH CZEIiF şi fiî“ au 1
1
Impr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ 100.60 ciunea, că cânele a fost turbat. arendat C a s a d e c o n c e r t cu începerea dela
2
0
Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.60 1
In sensul §. 68 al art. de lege 1 Ianuarie 1898 dela Spar-cassa diu Braşov.
Bonuri rurale nngare 4% • • • 96.80 I
ua
VII din 1888 ae dispune cu 4i
Bonuri rurale oroate-slavone . . —.— Sus menţionata firmă a s u b a r e n d a t n u m a i C a f e
de acjî pe teritoriul orăşenesc o con-
Imprum. ung. ou premii . . . 153.— n e a u a , celelalte afaceri, carî stau în legătură cu casa de
tum aţie de 40 (ţii î sensul §• 6 1
0
n
LosurI pentru reg. Tisei şi Segedin. 137.75 concert se vor conduce în regie proprie de cătră subscrisul.
al statutului pentru câni; se dispune â
Renta do argint austr......................... lOl.bO I Reg deci P. T. corp ofiţeresc, reuniuni şi corporaţiunî,
mai departe, ca cânii, car! umblă pe
Renta de hârtie austr........................ 101.40 şi on. public, la cas când vor ave necesitate de localităţile
strade cu botniţa, se se pdrte tot
Renta de aur austr............................ 121.55 m casei de concert pentru baluri, concerte, representaţii teatrale,
deodată şi de fringhie, pe când
Dosuri din 1860 .................................... 142.75 seu alte petreceri, se b i n e v o e s c ă a s e a d r e s a l a p l e n i - i
cânii meniţi pentru pâcfirea casei
Acţii de-ale Băncei austro-ungară. 947.— p o t e n ţ i a t u l m e u D. Guslav Hedvig.
sunt de a se ţine legaţi. i
Âcţii de-ale Bănceiung. de credit. 380.—
Acei indivicji, cari nu observă Domnul Grustav Hedvig deocamdată se afla în fie-care cji
Ao^ii de-ale Bănoei austr. de credit. 350.40
disposiţiunile acestei publicaţiunî, se s dela 9—12 6re a. m. şi dela 2—5 ore p. m. în cafeneaua din
Napoleondorî........................................... 9.55'/
2 pedepsesc conform § 154 al art. de casa concertului.
Mărci imperiale germane ... 59.—
lege VII din 1888 cu o pedepsă Rugându-me de dăsă visitare, cu tdtă stima:
London vista...........................................120.30
pănă la 100 fk, pe când cânii, cari i!
Paris vista.......................................... 47.67 Y ludvig Nussbăcfoer,
2 umblă liber se vor prinde, în sensul m
Rente de corone austr. 4% . . 101.60 m 1 — 3 1447 contabil-şef
§ 108 al ordinaţiunei la amintitul ini
Note italiene............................................ 45.60 la Friedrich Czell şi Fii.
art. de lege, de cătră călăul oră w
Cursul pieţei Braşov. şenesc şi se vor ucide.
B r a ş o v , 14 Decemvre 1897.
Din 21 Decemvre 1897.
i449,i-3. Căpitanatul orăşenesc.
Benonota rom. Cump. 9.53 Vend. 9.56
Argint român. Oump. 9.47 Vând. 9.49
Sz. 7340—1897 ' polg.
Napoleond’orl. Ckmp. 9.53 Veud. 9.58 PUBLICARE.
Galbeni Oump. 5.68 Vend. 5.72 H i r d e t m e n y !
Ruble Rusesol Oump. 127.50 Vend. —.—
A brassoi kir. torvenyszek koz- în urma concesiunei On. Tribunal reg. ung. din Braşov
Mărol gemaue Oump. 68.60 Veud. —
Lire turoescl Cump. 10.70 Vend. —.— z6 teszi, hogy a m. kir. âllamvas- Nr. 6781 —1897 se face cunoscut din partea subscrisului repre-
O
K
r e o r g e
u
n
k
sentant al masei concursuale G
e l , că dela 13
Scris. fonc. Albina 6% 101.— Vând. 102.— utakuak a brassoi Szt.-Bertalan ev b & Decembre a. c. încoce se v i n d e în totă «pa după amedi, dela i
ref. egvhâz ăs Pop B. Gybrgy ellen
Nr. 7099—1897
kisajâtitâs irânti iigyăben a kârtala- i 2 ore pănă la 6 ore, marfa de lipscănie, inventată şi aflătore în
P u b l i c a ţ i u n e ! nitâsi eljârâs megkezdăsere hatârna- ti bolta din casele Dlui advocat S i m e o n D a m i a n , vis-a-vis de
vtu
De ore-ce în fiă-care an se îm pul f. evi Deczember k6 22-ik nap- redută, în Strada Hirscher, Însă numai peste p r e ţ u l s t a t o -
parte între soldaţi cu serviciul mi r i t p r i n j u d e c ă t o r i e . Marfa constă: din postavuri şi mate
jânak d. e. 9 orâja ezeu kir. tor
litar prestat la armata permanentă rii de tot-felul, pentru haine bărbăteşti, femeieşti şi de copii, pân-
venyszek helyisegebe kitiizetett s er-
său honvecjî, o parte din venitul zărie, şaluri, rufărîe, pantlicî, mufurî, vestminte gata femeieşti şi
re erdekeltek megideztettek azzal,
fundaţiunei „principelui Schwarzen- hogy az erdekeltek elmaradâsa a de copii, bumbacurî, aţă, ianică etc.
berg-Griiner“, de aceea se provdcă kârtalanitâs felett hozandd erdemle- B r a ş o v , în 10 Decembre 1897. a
toţi acei soldaţi cu serviciul militar ges katârozatot nem gâtolja, az egyă- losff Puscarlu
prestat, dela sergenţi-majorî în jos, ni kiilon ertesitesnek elmaradâsa, 1439 6—* representanful masei concursuale.
vagy a târgyalâsrdli elmaradâs miatt
cari sunt născuţi îu comitatul Braşov
igazolâsnak helye nincs.
seu aparţin acestui comitat şi car!
A târgyalâs vezetesere Kovâcs
au dreptu de a fi impărtisiţî din
Kâroly kir. torvenyszeki bir6 6s Ele-
o i
9
acesta fundaţiune, de a-şî ascerne ®9 ©a 1
kes Andor kir. torvenyszăki aljegy- j Lucrări de legătorie de cărţi, j
subscrisului căpitanat petiţiunile de
zb mint tolivivo kikiildetett.
ajutorare pănă în 25 Decemvre a.
c., cu atât mai mult, de ore-ce pe A kir. torvenyszek iilesebdl, W i l l i e l m H a y d e c k e r
tiţiunile ascernute după acest termin B r a s s b , 1897. November k6 30-ân.
o
se vor respinge. Ponori s. k. e legător de cărţi, şi lucrător de galanterii, 0
(P. H.) elnok. 0
B r a ş o v , 13 Decemvre 1897.
Sonora F. a. k. Braşov, Strada Porţii Nr. 22.
i448,i~3. Căpitanatul orăşenesc. w
2—3 1442 jegyzo.
Recomandă Onoratului public dela oraş şi dela sate 1
Sosirea si plecarea imurilor fle stat roi. ung. îi Braso?. “5 g B
E ar
Valabil din fl Octomlire st. n. 189Î. Legătoria sa de cărţi,
Sosirea trenurilor în Braşov: Plecarea trenurilor din Braşov : ce esistă de 14 ani cu cel mai bun renume şi este %
HBS3
l)ela Budapesta la Braşov: Dela Braşov la Budapesta: mult mărită şi diu nou arangiată cu <) maşini di 3
I. Trenul accelerat (peste Arad) sosesoe I. Trenul m’xt la 6 bre 8 min. diminbţa j ferite. vi ©
la 0 bre q min. dimineţa. (acest tren merge pănă la Cluşiu ca O 8e efectuesc tote lucrările ce cad în sfera legato-
II. Trenul de persbne la 8 bre dim. tren mixt, br de aoolo mai departe 5 1
riei de cărţi, dela cea mai simplă carte de şcdlă legată,
III. Tr. acoel. peste Cluşiu la 2 b. 9 m. p. m. oa tren de persbne). N
IV. Trenul mixt la 10 bre 25 min. sbra II. Tr. acoel. (peste Cluşiu) la 2 b. 45 m. p. m. 0 până la cea mai fină legătură de lux în piele, catifea, mă b
(acesta dela Budapesta pănă la Cluşiu III. Trenul de pers. la 7 bre 48 min. sbra. «9 tase, pluş, pânză etc. esecutând cât se p6te de bine şi de
w
e tren de persbne, ârdela Cluşiu pănă IV. Tr. acoel. (peste Arad) la — bre — min. esact. 0
aici tren mixt) *). sbra. "i A vend lucrători de tdte specia escelent pregătiţi,
Dela Bucurescî Ia Braşov: Dela Braşov Ia Bucurescî: 1 acesta legătoriă de cărţi pote se esecute iute şi forte ieftin E
I. Trenul mixt, careoiroulâ numai Vinerea I. Trenul de persbne la 3 bre 55 min, d. tot ce se p6te cugeta mai bun în aceste lucrări.
Efe
dela Predeal, la 0 bre 0 min. dim. II. Trenul accelerat (oe vine dela Arad) 6 JLucrărî de galanterii, passepartout, car-
II. Trenul acoel. la 2 bre 18 mia. p. m. la — bre — min. dim. £ “Oî
ESI
II. Trenul mixt, la 6 bre 20 min. p. m. III. Trenul mixt la 11 bre a. m. 3 tonage etc. în t6te esecuţiunile posibile.
IV. Trenul de pers., la 9 bre 8 min. sbra. IV. Trenul accelerat (oe vine pe la Oradia- «O Despărţământ deosebit pentru legarea cărţilor comerciale,
V. Trenul acoel. la — bre —■ min. sbra. Cluşiu) la 2 bre 19 min. p. m. lisa protocdlelor pentru autorităţi şi oficiilor comunale, cu un
Dela Kezdi-Oşorhein la Braşov : Dela Braşov la Kezdi-Oşorkeiu: personal anume instruit pentru acăsta; cel mai durabil şi
I. Trenul de persbne la 8 bre 25 m. d., cel mai practic mod de legat. O
I. Trenul de persbne la 5 bre 19 min. i
(are legătura în St.-Georgi ou Ciuc-
Szerda). dim. (are legătură ou Tuşnad) Tipăresce inscripţiunl pe pantlicî de cununi şi la
Ciuo-Szereda. 2 o. 55 m.
II. Trenul de persbne la 1 oră 51 m. p. m. steguri etc. 3
(dela prima Iulie păn’ la 31 August II. Trenul mixt la 8 bre 50 min. a. m. 0
va ave şi acest tren legătura cu St.- o WILHELM HAYDECKER,
Georgi ou Tuşnadul). III. Trenul de pers. la 2 bre 55 m. p. m. legătev de cărţi,
III. Trenul mixt, la 7 bre 3 min. sbra, (are (are legătură cu linia Tuşnad-Ciuc-
legătură cu Ciuo-Szereda). Szereda. 19—0 Strada, porţii ZbTr. 22.
Dela ZSrnescî la Braşov (G. Bartolomein). Dela Braşov la Zbrnescî (G. Bartolomeiu)
I. Trenul mixt 6 bre 22 min. dim. 1. Trenul mixt la 9 bre şi 5 min. a. m. ©© | S f r a d e p o e ţ i i N r , 2 2 ©©
II. Trenul mixt la 1 oră 9 min. p. m. II. Trenul mixt la 3 bre 18 min. p. m.
Tipografia A Mureşianu, Braşov.