Page 42 - 1897-12
P. 42
Pagina 2. GAZETA TB ANSIL VAJSTXEI Nr. 273—1897.
slobofiite din t6te părţile asupra nostră, „Aoest proieot de lege este — după sul umilitor al guvernului la nota austro- Băncile nostre — le scot ochii.
pribegâscă ei prin potopuri de plâie şi fe- nenumărate altele premerse — o nouă vă rusă şi situaţiunea în oare era pusă ţâra
rioâscă-şî patria şi neamul — după plao, tămare gravă a legilor fundamentale ale pentru-oa să primâsoă o asemenea notă Am amintit în numărul de ieri, că
noi am preferit a întări forţele naţionale ţărei şi a promisiunilor, oe s’su făcut în umilitâre, este a-se atribui nedibăeiei gu „Budapesti HiHap“ dela 19 Deoetnvre pu
prin reducerea divisărei lor! modul oel mai solemnei naţionalităţilor ne- vernului., Nu mai puţin greşală a fost vi blică sub titlul „Dintele veninos al agitaţia-
Palma oe li-s’a dat, o şi simţesc oei meghiare. sita dela Budapesta şi decorarea lui Je- nei valahe* un art'oul plin do răutate asu
competenţi d’a o simţi; se vede d’aoolo, „O astfel de moustruositate, oa cea szenszky. pra treburilor ce le fao în mijlooul popo
că organele de importanţă guvernamentale, plănuită, se p6te cugeta numai în Ungaria. Şedinţa dela 4 Dec. v. rului nostru institutele românasol de credit
mai ales „P. Lloyd“, organul răspândit tare Legea eleotorală ungară face, oa majorita D. Al. Constantinescu venind la dis şi eoonomii. Revenim asupra scriselor
şi în ţările străine, cari pricep limba ger tea poporaţiunii în Ungaria să nu p6tâ cursul d-lui Lascar Catargiu t^ise, oă-1 gă- foiei maghiare.
mană, n’a outezat a reproduce întreg enun tjioe nici oâro. Nici cele 3Y miliâne de sesoe leal şi drept, oa făcut din partea ooo- Autorul articulului bate la înoeput
4
oiamentul nostru, oi numai o parte, care Slovaoî, Ruteni şi Şerbi, niol oele 2% mi- câmpii şi vrâ să dovedâsoă, oă poporul nos
siţiei, de şeful ei, dâr se miră şi nu pâte
nu ouprinde în sine simburele esenţial. Şi liâne Români n’au niol un representant în tru ţăran nn-şl bate capul ou politioa ce
îngădui criticele fâoute de d-nii Costesou-
nu fac capital şovioistio din sistarea foii dietă; din oele 2‘/ miliâne Germsnî ai o fao „agitatorii**; din contră, el se simte
4 Comăneanu şi Y. A. Urechiă, membri ai
nâstre: nu atribue faptul drept merit pa Ungariei numai cei 225,000 Saşi din Tran partidului liberal, oarl au oritioat ou des fârte mulţămit şi' ferioit, oâud are ou ce
triotic al guvernului, oi tâte bine tao şi silvania pot participa la legislsţiune . .. tulă vehemenţă politioa esternă a guvernu să-şi umplă gura şi ou oe să se îmbrace.
înghit amarul, înoreţindu-şî frunţile şi strin- „Cu mândriâ privim, cum oel puţin lui şi atitudinea iui în cest’unea Românilor Ţăranul român, după vederile sorintite ale
gendu-şl ochii. Saşii, acăstă mică fracţiune a conaţionali din Transilvania şi visita dela Peşta. scriitoraşului din „Budapesti Hirlap**, îşi
De altă parte — cum amintirăm şi lor noştri în Ungaria, se ridică unanim ou D. Titll MaioreSCU vorbind despre sa vede împlinit pe veci idealul, oând are o
mai sus — oa âmenl sinceri devotaţi oau- curaj şi bărbăţiă în contra nouei violenţe lutarea pe oare M. S. împăratul Rusiei a administraţia ungurâ3oâ bună, oând e soutit
sei nâstre naţionale — trebuia să avem ochi, şi a nouei înalte .... Legaţi ou ei prin oon- făout'o Regelui Carol la Iaşi, o consideră de dări şi eseouţii, şi s’ar mărturisi de oel
auc} şi simţ pentru raţiunea existenţei pre soiinţa solidarităţii noţionale, le declarăm ca un aot măreţ şi oa o transformare imensă mai bun şi mulţumit oetăţân, s’ar înfrăţi
sei nâstre naţionale. Inmulţindu-se şi spo- ou tăriă şi pe faţa simpatia nostră cea mai ohiar ou Maghiarul, oând ar oăpăta bani
şi un pas înainte al ţării dela 1843 şi pănă
rindu-se foile de c}i, în aceeaşi măsură li-s’a viuă, oe o avem pentru lupta lor spre sus împrumut ou mai multă uşurinţă dela Ma
aoum.
slăbit şi existenţa prin divisarea publioului ţinerea naţionalismului lor german**. Cu privire la visita dela Peşta, ora ghiar. El n’are alte pretensiunl, nu cere
oetitor. Nu întrebăm fost-a ou oale ori ba mol drepturi, niol stăpânire egală.
torul citând pasagiul din Mesagiu, care
sporirea lor aşa de repede şi, p6te, fără vorbesoe de acăstă visită, constată, oă în După-oe faoa aoâstă introducere, arti-
raţiune; dâr am orecfut, că mai mare folos Din Senatul român. oolul oontinuă:
treg parlamentul, niol un membru din ma
facem oausei nâstre naţionale, dâoă prin — Discusiunea asupra răspunsului la Mesagiul „Dintre tâte dorinţele poporului ro
joritate n’a aplaudat aoest pasagiu, lucru
jertfirea nâstră vom oontribui după putinţă , tronului. —
ne mai pomenit în analele parlamentare. mân, politicii români au so'ut să prioâpă
la ameliorarea stării materiale şi la exis Şedinţa dela 3 Dec. v. Credinţa mea — oontinuă d. Maio- şi esploatez9 mai bine aoeea, oare se refe-
tenţa mai favorabilă a oelorlalte foi; de- resou — este, că ministrul nostru de esterne rsso9 la împrumutul bănesc. Ei au vă4ut,
In şedinţa dela 3 Deoetnvre v. a Se
oât să tânjâsoă 4—5 foi, mai bine o fâiă că prin atitudinea lor politică, oa nu se
natului român s’a înoeput discusiunea asu avea şi are o situaţiune înoureată.
mai puţin, şi să existe oelelalte mai bine, pâte susţină, şi prin tendinţele lor destruo-
pra răspunsului la Mesagiul de tron. După Pe oând la tâte visitele capetelor în
fiind-oă şi de altcum avem d. e. „Gazeta coronate, oarl s’au făout în timpul din tive nu se pot ferici niol în corpurile le-
oe raportorul M. Schina a dat oetire ra
1
Transilvaniei *, oare pururea a rămas con
portului comieiunei, a luat cuvântul urmă, Suveranii erau însoţiţi de miniştri giuitâre, nici în adunările oomitatense, ba
secventă în ţinuta sa corectă şi seriâsă, şi
D. Costescu-Comăneanu, oare cjise, că po lor de esterne, pe atunoî la visita din Peşta ohiar ni->I înaintea conaţionalilor lor. Şi-au
pururea a stat forte de-apr6pe de noi şi
litica esteruă a guvernului n’a fost de nici d-1 Sturdza a lipsit. Acăstă înouroătură a îndreptat deol aotivitatea în altă direoţiune.
de organul nostru.
un folos pentru ţâră, oi dinpotrivă, în loc ministrului vine din nechibzuita lui atitu Au fondat în Sibiiu „Albina*, care a4t dis-
Când lupta este peste măsură grea şi
să se obţină avantagii, s’au înregistrat nouă dine în oestiunea naţională. Oratorul oitâză Dune de-un oapital fârte considerabil. Aoest
puterile proprii slăbite prin divisare, atunci
înourcutărl şi neajunsuri politice. Vorbind apoi un oapitol întreg din un disours al institut de bani este astfel organisat, înoât
raţiunea politicei sănhtâse nu pote impune de despre visita Regelui la Budapesta, oon- d-lui Sturdza, pronunţat acum trei ani în în oentrul fiă-oărm oero judeoătoreso sus
cât a micşora după putinţă divisarea, în damnă guvernul pentra acăstă visită cji- oontra guvernului conservator în oestiunea ţine representaDţl provisort, de obioeiO ofi-
scopul concentrării mai mari a puterilor. oând, oă în situaţiunea înoordatâ dintre Ro naţională. Atunoî — <j' d-1 Maioresou — oerl pensionaţi din armată, advocaţi şi
00
mâni şi Maghiari, este fârte greu de înţe ministrul nostru a răspuns, oă nu se pote preoţi. Suut însă şi judi regesoî pensionaţi
Enunciaţiunea »ScMverem“-nlni les un prieteşug ou Maghiarii. interveni. D-1 Sturdza a calificat însă de şi funcţionari dela telegraf. Aoeştia apoi
D. Lascar Catargiu, vorbind de poli nemernic pe guvernul Catargiu-Carp*La» cu influenţa banului dominâză pe tâtă linia
german.
S9
tica esternă a guvernului, <j' i °& d-1 hovary, pentru-oă n’avea o atitudine destul întreg orisontul ţinuturilor loouite de Ro
Dela presidiul „Reuniunei şco Sturdza câod se afla îu oposiţiune s’a ser de energioă faţă ou Maghiarii. Noi i-am mâni, Partida da sentimente maghiare nu-sî
lare generale germane („Allgemeiner vit de oestiunea naţională, ca de o prmă de spus, oă se pot spune în oposiţie luorurl, note ajnta candidaţii săi pentru a aiuDge
deutscher Schulverein“) pentru sus partid, cerând guvernului conservator să de oarl să te lapecjl la guvern. Şi âtă, că la viotoriă, decât cu mari sforţări, sân cu
4
ţinerea germanismului în străinătate*
interne în favârea Românilor transilvăneni tocmai dânsul a oă4"f acest păoat D-sa ansrat oficial, şi de sigur, oă şi ou mari
s’a trimis în t6te părţile o enuncia- şi se deoiare răsboiîl Ungurilor. Strigau ami- altfel a vorbit în 1834, altfel la 1895 şi jertfe de bani.
ţiune, în care se cjice între altele: oii d-lai Stnrdza din t6te părţile, că nu 1897. Când eraîn o posiţie a folosit oestiunea
„Europa cea cultă condamnă de mult soim să apărăm, nu vrem să apărăm pe naţională, ca să vină la putere. Şi a venit, „Fiind vorba de „Albina*, amintim
en passant şi despre „Victoria* din Arad
violenţele, ce se oomit necontenit în Un fraţii noştri de dincolo. der pârghiile pe cari s’a ridicat astfel, nu-1 şi „Timişiann* din Timişâra, oarl de ase
garia de oătrâ minoritatea maghiară în Oratorul întrâbă acum pe d-1 Sturdza, puteau susţină aici. A trebuit dâr să re
contra naţionalităţilor de alte limbi ale că ce a făcut d-sa în oestiunea naţională? tracteze afirmările de odiniâră, a făout sou- mene» dominâză situaţia politioă la Români.
La aceste se adaug apoi băncile românesoî
ţărei. Legislaţiunea, administraţia si justi De sigur, că luorurl bune nu a făcut, şt sele dela Iaşi. Ei bine, un ministru, care mai mici din provincie, cari răsar ca bu
ţia, preoum şi aşecjămintele sociale sunt greu îi va fi să răspundă. Iudată-oe a ve în oposiţie traetâză de nemernic guvernul reţii. şi cari nroved pe agricultorul român
în mod egal împărtăşite la acăstă asuprire. nit la guvern, a dus în oestiunea naţională oonservator pentru politioa lui esternă si ou împrumuturi ieftine.
Cea mai nouă lovitură pregătită de guver o politică umilită şi lipsită de demnitate oare, venit la putere, urmâză şi aprobă în „Soim fârte bine, că aoeste institute
nul maghiar şovinist în contra naţionali Tot astfel s’a purtat guvernul liberal şi în tocmai aoâstă politioă, e un ministru fără de credit şi economii nu s’au înfiinţat ou
tăţilor, cari formâză majoritatea în ţâră, oestiunea MetroDolitului român din Con- | | autoritate. singurul soop de-a spr jini ou bani pe eco
este proiectul de lege asupra numelor lo stautinopol, trîmbiţâod un pretins suooes, | Vorbitorul îşi esprimă apoi regretele, nomul român: niol de aceea, ca să ajute
calităţilor *. pe care niol nu-1 obţinuse. oă d-1 Sturdza nu are autoritatea trebuin- raporturilor agrare din Ungaria, oi oa prin
1
Aci se arată acest proiect de D. V. A. Urechiă a criticat de aseme oiâsă pentru a representa ţâra în străi o pBrte a oapitalnlui lor si pe lângă emi
lege, şi apoi se continuă aşa: nea politioa esternă a guvernului. Răspun- nătate. siuni de aoţii nouă, să fundeze un mare in-
ouventat, şi a gonit din el duhul oel rău. ţăranilor, cari ou gura căscată şi împietriţi oile cămăşei, trecu în odaia de alături, po- Re an4 ră strigăte de buoună anima
;
Nici acâsta n’a folosit, şi familia nu soia pândeau privirea vielână a măestrului vră runoi să fiă tăcere şi să rămână singur, oa lice. Oele două femei îngenunohiară din-
oe să mai facă. jitor — a cjis, oă trebue să se gâudâscă să p6tâ ohiăma puterile misteriăse în aju naintea înţeleptului, plângând ou glas înalt,
Cei mai înţelepţi şi mai esperţl din câteva olipe. Cerft o crengă de oliv sfin torul nevinovatului copil. în timp oe copilul pâte trăgea de mârte,
mioa grupă oasnioă au ţinut sfat şi au ho- ţită, şl-a aprins pipa şi s’a retras intr’un Intr’aoeea căsenii se aşe4ară în jurul oăcî zăoea cu oohii închişi, fără a-se mişoa,
tărît să cheme pe măestrul vrăjitor. unghiu al buoătăriei, oa să mediteze. fooului, îşi şopteau, şi de oâte ori oopilul nu plângea mai mult, numai buzele îi tre
— O, o, asta’ml place! esolamâ o fe- CăseDii, oarl credeau, că oopilul e înoepea să gâmă în lâgăn, săriau spăriaţl murau.
meiă bătrână, bunica copilului, oând băr vindecat deja şi va fi oapabil de manoă, şi-i astupau gura cu mâuile. — Copilul est9 mântuit! repeta Ba
baţii, cari ţinură sfat, au făcut cunoscută păreau că-1 ved acum fecior-slujbaş plin de
* ronto şi arătâ, oâşoa al cărei fund era plică
soirea. — Asta e ooreot! Bunul Dumnecjeu viâţă îu mijlooul oirecjii, ori ou câsa în de uleiu.
Bătrâna Pelagia se afla depărtare de
şi Maioa Prea Curată să ne ajute să mân- mâni, când face secerişul, cântând vesel şi — ^Vedeţi aoeste şâpte băşioî, oarl
tuim pe aoel sărman copil. voios... Purtau din mâni în mâni biata un obilometru de Cappannsooe. Obosită formâză o oruoe? Aoest semn nu pâte în
Şi bătrâna femeiă îşi înohipuia deja creatură şi surîdeau spre oohii lui sdrobiţl. îşi trăgea piciârele prin noroiu, se ruga, şela. Oopilul a fost dioohiat de cineva.
însănătoşat nepoţelul, alerga la el să-l des- Femeile sprintene şi gata la orl-oe ori se certa ou Cechette.
mierde, însă oopilul începu să plângă mâ servioiu, după-ee aşe4»ră copilul în lâgău, * — Vai, vai !
— Aoest nevinovat îoger a fost
nios, şi şi-a întors faţa. se apuoară să usoe cu mare prevedere man — Etă-1 vine! V'«ne! vrăjit!
Măestrul vrăjitor sosi. II ohiămară, taua îngălbenită şi murdară a lui Baronto Căsenii au4’ & dinaintea uşei sunetul — Oh, oh!
r
îl linguşiră, ca şi oând Dumnecjeu l’ar — umblând ou ea oa ou-o sfântă reliouie. ce-1 produceau ghetele ţintuite ale lui Ba
— Miserabilii !
fi trimis, şi măestrul Baronto, neguţătorul Sfîrşindu-şî meditaţia, Baronto se soulâ ronto. Palicjî şi ou gura oăsoată se întor-
— Eu mi-am înohipuit’o îndată !
de vite, birjarul retras şi binefăoătorul şi se prefăcu, oa şi nâud l’ar fi cuprins o seră spre uşe, ca să afl«, oe sârt9 va ayă
— Răufăcătorii! ■
omenimei suferitore, sosi în sfirşit. inspiraţiune. Ceiu dela stăpâua casei o oopilul ?
— Am 4ia’o eu !
I-au arătat oopilul, el l’a esaminat oâşoă albă, uleu curat şi o peQă din aripa Barouto păşi surî4âad. ' La un semn
— Dumne4eule, Dumne4eule! Dum-
căte-va momente ou atenţiune, mormăind unei găini bătrâne. dat de el, toţi săriră în sus. L’au înoun-
4eule!
cuvinte neînţelese. Cu mânile lui mari şi C’o grabă mare şi ou multă bună jurat şi îl priviau reţinându-şl răsuflarea.
(Ya urma)
musoulose făcea în aer semne oabaiistioe, voinţă i e’au dat lui Bironto lucrurile rms- — Copilul este mântuit!
şi după ce dedu, prm o mişcare, speranţă tenose. Măestrul-vrâj’tor îşi sufulcâ mâne- — Aaa!
