Page 43 - 1897-12

Nr. 278 1897 GAZETA TRANSILVANIEI ____________________ Pagina 8

atitut de oredit fonoiar, oeea-oe în curând tinse între înjurături să ’i se dea îndărăt oare se află în oasarmă, să-şi strămute lo- NECROLOG. Alaltă-ieri a răposat î
va şi nrms. apelurile. Dâoă n’ar fi sosit repede gen- ou’nţa pe câte-va luni în comuna Orlat. Braşov advooatul Fredericli Phleps, oare îu
„Aoest institut apoi va fi capabil mai darmii, de sigur, notarul n’ar fi scăpat ne­ Ministeriul de răsboih îosă a dat un ordin tele- timpul din urmă a fost şi preşedintele co­
târcjiu a da ţăranilor români din provinoie scărmănat. G-endarmii au provooat pe po­ grafio, ca batalionul să rămână şi mai departe mitetului de caro săsesc din loo.
împrumuturi de bani nşor de plătit, ca să por să numâsoă un număr anumit de re- în Făgăraş, oa nu cum-va strămutându-se — Ioan Rusari, absolvent de teologiă
nu mai fiă avisaţî la băncile maghiare, oari, presentanţi ai săi, oari să-i spera oausa, âr să molipsâscă şi provinoia. Pentru îngri şi proprietar în oomuna Sânoel, lângă
durere, stabilesc valârea pământului pe basa mulţimea să se împrăştie. Poporul a şi nu­ iirea boinavilor s’au mai trimis în Făgăraş Blaşiu, după grele şi îndelungate suferinţe
înveohită oatastrală a venitului ourafc, sâu mit atunci trei representanţl din mijlocu 4 mediol de regiment, a răposat în 18 Decemvre n. îu auul
pe basa înmulţ'rei peroentnlui după darea săn, dâr gendarmii numai deoât îi arestară al 38-lea al etăţii. II jâlesae întrista­
de pământ, şi nu conform oiroulaţiei lo­ pe toţi trei şi voiră să-i duoă din mijlocul Cutremur de pământ. Un cutremur tul său tată Nicolau Rusan, mare pro­
cale şi a raporturilor faptice. Intre astfel poporului. Acâstă procedere perfidă a gen- de pământ îngrozitor s’a simtit în 19 1. o. prietar în Sânoel, ou soţia Iudita n. Frăţilă,
de împrejarări dâră n’avem de oe să ne darmilor a revoltat mulţimea. Unul dintre în oraşul Citta di Oastello, din Italia- La împreună ou nnmărâse rudenii.
mirăm, dâoă institutele de bani românesoi cei arestaţi a fost împuşcat. Se ’nţelege po­ 7V âre d’minâţa s’a simţit în oraş ou- Fiă-le ţărîna uşâtă!
2
fiind intabulate pe imobilul nevinovatului porul e fârte agitat şi numai ou ajutorul tremurul, oare a făout, oa tâte sobele de
eoonom român, fac prin agenţii lor din pro­ baionetelor se mai pote ţinâ liniştea. prin odăi să fiă dărîmate, âr păreţii oase­
lor orepaţi. Turnurile biserioelor s’au olă- ¥ a r i e t a t e .
vincie politică daco-românâ, şi-apoi vrând ne- a
Alegere de preot. La paroohia va- tinat aşa de tare, înoât olopotele sunau
vrând trebue oa datornioii lor să politiseze Lacrima. Nici fericirea cea mai mare,
oantă din Braşovul-vechiu s’a făout Dami- într’o dongă, şi se părea, oă se de semna­
valahesce şi să jâce tot aşa. nici durerea cea mai adâncă, n’au cuvinte ;
neoă alegere de preot. Ales a fos d-1 Iosif lul peirei lumei. Cutremurul a durat 12 se­
, „Dâcă luăm ounosoinţă despre tâte numai lacrima, care lucesce în ochi, spune
Maximilian, perouh în Ghimbav, ou o ma­ cunde, în oare timp olopotele dela tâte bi-
aoestea şi mai ales despre amintita mare drept şi adevărat, ce se petrece în inimă.
joritate de I£2 voturi. serioele din oraş dădeau un sunet lugubru.
mişoare financiară — oare după cum seim Buza vorbesce făţarnic, linguşitor, un rîs
4
s’a şi pornit — în urma căreia tote insti­ Omor în Veştsm. „Tribuna* de acjl Poporaţiunea a fost ouprinsă de spaimă. fals te pote înşela, însă un semn infalibil
tutele de bani românesoi din patriă în aduoe soirea, că învăţătorul român Popescu Toţi âmenii s’au refugiat în liber, unde in al iubirei adevărate., cordiale este lacrima.
frunte ou „Albinavor pune în acţiune din comuna grâniţărâsoâ Veştam a fost bătut genunohiaţl se rugau lui Dumnedeu să-i De ne luăm adio, atunci o lacrimă <Jice:
pentru munca lor politică ăestructivă oea mai atât de greu înoât a murit în scurt timp. In scape de peire. Tot astfel de outremure se „Rămâi sănătos ; la reîntârcere, cine ne
14
mare parte a capitalelor de cari dispun şi nâptea de 14 spre 15 1. o. învăţătorul Po- anunţă şi din alte oraşe ale Italiei. pâte ura: Bun venit, dâcă nu lacrima ?
sumele oe se vor aduna din subsorierea de pesou pleca dela looul obicinuit unde cina, Ea ne este primul şi ultimul pas în
acţiuni — atunci involuntar ne vine în spre oasă. Voind să trâoă drumul, cineva Exhumarea lui Volîarire şi Rousseau. viaţă: la intrarea în lume ne salută o la­
Tn Paris se lăţise faima, oă ooso’ueul lui
minte, oeea-oe am auijit c}ioându-se despre l’a lovit în oap aşa de puternic, înoât îl crimă în oohiul mamei; la părăsirea ei ne
Voltaire şi* al lui Rousseau, oari sunt în-
pătura grâsă de zăpadă, oe acopere munţii: năpădi sângele. Ajungând la edificiul soolei însoţesc lacrimile acelora, cari ne-au iubit.
mormâutaţi în Pantheon, ar fi gâle. In
„Dâcă a pornit, oine va mai putâ reţinâ unde îşi avea loouinţa, era atât de ameţit Fericit e omul, care pâte plânge; lacrima
în oalea ei aoâstă massă uriaşă ?**... de lovitura ce a primit înoât nu putu să-şi nrma aoâsta, după oum se telegrafâză din pote fi cât de amară, ea va fi vecinie o
Paris, guvernul a dispus a -se deschide
„Liga din Yalahia a mobilisat destul desoh’dă uşa. S’a sooborît în parter la lo­ oosoiugarile marilor bărbaţi- Cu ooasiune» mângâiere pentru inimă. întreit de plâns
de bine prefsa străină în oontra nâstră, şi ouinţa oolegului său Doioan. Soţia acestuia aoestei exhumări, capul lui Voltaire s’a aflat e omul ai cărui ochi rămân nesimţitori.
dâcă la ooasiunî date atinge vergâua ei se spăriâ, mai vârtos, oă de ani de <Jile încă în stare bună şi, după constatarea lui Ber Bucuria e mai dulce, când zîmbesce printre
fermeoătâre pe directorii institutelor române Popescu nu li-a întrat în oasă şi trăia ou thold, sâmăuă întru tâte renumitei statue lacrimi, şi durerea mai puţin amară- când
de bani, âre acestea nu ne vor arăta într’un ei în duşmăniă. A oerut dela soţia lui Doi- lucrate de Houdon. Şi oosoiugul lui Rous­ o acopere o pânză de lacrimi. După cum
moment critic ceva lucru necunoscut? Căci dâoă can un cuţit, ea să-şi deschidă uşa ou el, seau a fost desfăout, dâr aoi a fost aflat plâia şi rouă înviorăso florile lâncede şi
e vorba despre suooesul lucrării lor destruc- şi se plângea, că se simte rău de tot. Po- numai un schelet. câmpiile seeetose, tot astfel şi lacrima în-
tive, putem crede, oă nu se vor da îndărăt pesou apoi eşi dueendo-se cu mare greutate viorâză inimile mâhnite ale âmenilor. Oine
■nici dela cele mai mari jertfe bănesci. sus în etaj, dâr n’a putut să desoh'dă uşa Zăpadă mare în Spania. Din Madrid nu ounâsoe aoâstă situaţie posomorită a
„Orisontul politioei interne a patriei loouinţei lui. A întrat deol într’o olasă de se anunţă cu deta de 6 1. c.: Pe linia fe­ durerii, oând nu înmâe lacrima ooh’nl ar­
nostre, fiind înoăroat ou nori aşa de grei, propunere. Ajuns aioi, a înouiat uşa şi s’a rata oătră Lion, comunioaţia trenului s’a zător, oând plângem în adânoul sufletului?
aucjend tunetul şi văzând sohinteile fulge- trântit pe-o bancă, unde a şi murit. — întrerupt din oausa zăpefiii prea mari. Pe Oh! rea sarcină e greutatea ascunsă,
4
rătâre, aşa oredem, oâ a sosit timpul să „Tribuna* spune, oă învăţătorul Popesou, linia dela Rabla spre Balmoseda (Bilbao) credinţa oă singuri purtăm aoâstă durere.
abatem de de-asupra capului nostru fur­ era un mareolicaş; duşmănea pe toţi frun­ nn tren de persâue stă îngropat în zăpadă. Ce bine de noi, oând un fluviu de l&oriml
tuna, prin aplicarea de parafulger“.„ taşii inteligenţi şi se înounjurasa ou oâţî-va Când pasagerii văcjură, oă zăpada e mai ne uşurâză inima, şi tot odată sbâră pe
Artioulul apelâză apoi la societatea ţărani fruntaşi sooşi din slujbe. Scola o în­ înaltă deoât vagânele trenului, s’au pus pe nesimţite, tâtă durerea reţinută. Ou puteri
maghiară să faoă şi ea asemenea Români­ curcase pe la autorităţile unguresc! şi um­ lucru, făcându-şl un drum prin zăpadă de nouă ne ridicăm în urmă capul după astfel
lor. Nioi prin aplicarea, din literă în literă, bla ou ideia să întroduoă în ea limba de vre-o 7 ohilometri. O locomotivă, care a de laorimi, şi mângăerea însoţ'tă de spe­
a legei de naţionalitate, nioi prin oele mai propunere maghiară. Era aderent al „ideii plecat în ajutorul trenului, a rămas şi ea ranţă, intră înoet în inima nâstră, înoer-
4
mari oonoesiuni, nu s’ar putâ ajunge o de stat* şi se cjioe, oă ar fi primit 100 fi. îngropată în zăpadă. oatâ greu şi rănită. Preoum am primit totul
4
ţînt& mai praotică faţă cu Românii, deoât premiu dela „Kulturegylet* pentru pro­ dela un Dumnejeu al iubirei, aşa primim
-dâcă se va urma acâstă oale. grese îu limba maghiară. Afară de aoestea şi lacrima — şi-ţi mulţămeso ţie din adân­
„Să nu fiă statul maghiar capabil şi mai era şi un mare cămătar. De-ale fondului religionar gr. cul sufletului, oh! părinte divin, oă ne-ai
atât de curagios încât să ia posiţiă faţă de „Un cap de operă**. Literatura ungu- or. din Bucovina. Vorbind despre acest dat în acestă lume a mâhnire dulcea şi
politica finanoiară şi acţiunea politicilor ro­ râsoă s’a sporit încă ou o lucrare de „mare** fond. organul Românilor bucovineni „Patria| biue-venita rouă a inimei: lacrima.
44
mâni? Da, e oapabil şi ara destul ouragiQ, din Cernăuţi scrie următârele: „Menirea („F<5ia pentru toţi )
velâre. Anume, d-l Telkes Simon, preşe­
deâreoe soie, oâ prin aoâsta va asigura de-o dintele sooietăţii de maghiarisare din Bupa- fondului este pentru biserica ortodoosă,
parte pacea internă, âr de altă parte străi 4
peşta, a scos de ourând de sub tipar o pentru oierul ei, şi apoi pen ru şooll. Biserica ULTIME SOIRI.
nătatea fals informată se va convinge, oă ortodoosă pâte fi fudulă, oă are un fond bogat,
broşurioă, după oum cjioe dumnialui, „forte
ne apărăm ou arma inimicului nu se pâte însă’mândri ou folâsele oe-i aduoe BucurescT, 20 Decemvre. O de-
folositâre**. Aoâstă broşurioă este „fârte
Propune apoi autorul artioulului, oa aoest fond. Biserici puţine se zidesc, mulţi legaţiune a Senatului a presentat
folositâre** pentru cei cari voe&o să se bo­
•acâstă problemă să se resolveze prin un parochi şi toţi cooperatorii n’au case. Do- Regelui răspunsul la Mesagiu. Ma-
teze a doua-âră, luând un nume arpadian.
institut de credit fonoiar unguresc ou oa- tatinnea oierului e rea, ameliorarea sala­ jestatea Sa a răspuns delegaţiunei,
In broşură se cuprind în estras tâte ordi-
Taoter regnioolar şi ajutat de oătră stat. riilor trăgănâză — de dragul oui ? Pentru că e adenc mişcat de adresa prin
naţiunile de lipsă pentru renegaţii in spe,
Dela aoest institut să ridice apoi împrumu­ aceea t.răeso acei veoiui bine din folosurile care Senatul îi rostesce cuvinte atât
formulare pentru petiţiune şi oâte-va mu
turi ieftine toţi oetăţenii fără deosebire de fondului nostru, pentru cari nu-i menit. de căldurdse. Putem privi cu linişte
de nume, oare de oare mai „ter-r-r-remtette“
naţionalitate eto. In fine cjioe: Aşa Iesuiţii oapătă lemne, călugăriţele dela cătră viitor, 4' Regele, şi ne pu­
se
unguresc!. — Puiul e fript, oui îi place,
„Puterea maghiară de stat, societatea „Maria familiă** capătă lemne gratis, pen­ tem îndrepta silinţele ndstre spre o
să-l îmbuce.
maghiară, dâr mai ales institutele de bani mai tru oă-s rom. oat. şi ,'nu gr. or. Amploiaţii muncă rodnică, deore-ce se deschide
mari din patriă, ar împlini oea mai mărâţă Producţiunea declamatorică - nmsicală dela direcţia bunurilor sunt de tot mulţi înaintea nostră o periodâ de pace, pe
misiune politică, dâcă ar da împrumuturi pe oe s’a ţinut Vineri în pensionatul Vautier, şi nu fii de-ai biserioei nâstre. şi ou salare care se o întrebuinţăm pentru a în­
soădenţă micilor proprietari, şi ar fi o greşală a avut oea mai frumâsă reuşită. Probata mari; pentru pădurari se zideso palaturi, tări încă şi mai mult statul pe te­
politică, dâcă guvernul ar lăsa sâ lucreze şi esperienţăa d-rei Vautier, ao o are de peste pentru-oă peste / diu ei sunt rom. cat şi melii statornice şi sănătdse.
3
4
mai departe mâna până acum ascunsă „asupra 40 de ani, de când dirige acest institut, o nu gr. or. Galaţî, 20 Decemvre. Ieri s’a
căreia am arătat în acest articul . faoe ca în cresoerea şl instruarea elevelor ţinut aici un mare meeting în ces-
u
14
„Societatea Dâmuelor române a cerut
Ne reţinem dela oomentar. Nu putem oe ’i sunt încredinţate să se orienteze după în anul trecut lemne pentru internatul de tiunea naţională, arangeat de stu­
însă să nu blamăm răutatea, perfidia şi ura spiritul timpului şi recerinţele vieţii sooiale. fetiţe şi nu i s’au dat, pentru-că serveso» denţii universitari din Iaşi. Meetin-
neîmpăcată, oe transpiră din acest articul Astfel d-sa se îngrijesoe a ednoa fetiţele pentru 'soopnri greoo-orientale. Internatul gul a fost bine cercetat. La fine s’a
fată ou institutele nâstre de oredit şi eco­ aşa, oa ele eşind din pesionat, să se pâtă, de bâeţl români a oerut lemue şi nu a primit o moţiune de protestare în
nomii. ou consciinţele lor, uşor orienta în sooietatea primit, pentru-eă de asemenea servesce pen contra prigonirei Românilor din
la care aparţinea. Acâstă ni-au dovedit,’o şi Transilvania.
tru scopuri gr. or. Preoţilor, spre a-le
prestaţiunile lor dela serata de Vineri, unde
ameliora salarul, cere guvernul stetificarea Londra, 20 Decemvre. Se con­
elevele cu mult ouragiu şi prioepere au de-
şoolei reale, probabil şi a gimnasiului din firmă scirea, că o escadră rusăscă a
olamat şi cântat în mai multe limbi, atât în
— 9 (21; Decemvre Suoeava. ocupat oraşul Port-Arthur, în care
cor cât şi solo, astfel, oă a satisfăcut pe se află acum trei năi rusesc!. China
Tnrburărî socialiste în comitatul Sătma- „Să fim mulţămiţi on aşa o stare de
deplin aşteptările numărosului şi alesului
rnlni. Sooialismul a început a se manifesta lucruri ? Pâte oine-va să fiă mai rău tratat? aproba procedarea Rusiei, convinsa
publio oe era de faţă.
-şi în comitatul Sătmarului, unde se orede, Pâte să fiă dreptul cuiva mai grav venit? fiind, că acăsta e în interesul ei.
oă a fost importat din comitatul vecin al Tifoidă în Făgăraş. Am fost anunţat Ore nu e timpul suprem, oa fiii bisenoe'
Saboloiului. Astfel în săptămâna trecută la rândul său, oă între soldaţii din oasarma să-şi dee sâma de oele oe se întâmplă ou L i t e r a t u r ă .
sosiseră în comuna Kantorjânos din aoel Făgăraşului s’a ivit tifoida. Aoâ'ită bâlă averea fondului şi să faoă o oerere la Me-
oomitat mulţime de apeluri socialiste, oe se perioulâsă pe cj.i oe merge i-a tot mai mari i est,stea Sa?“ La Cernăuţi a apărut: „Constantin de
4
împărţiseră între popor. Notarul oomunei dimensiuni. Numărul soldaţilor bolnavi este Starnati-Ciurea* note critice de Mihai Te-
începfi să le confisce, dâr poporul în număr de 90, au murit 7. S’a hotănt, oa bata­ liman. Retipărire din „Patria*.
*
'de mai multe sute se duse la notar şi pre­ lionul 3, al regimt. Nr. 62 de infantariă,