Page 45 - 1897-12
P. 45
Ir
i
,,Ma iese îi Sî-care dl
,(
şi fipesrâM Abonamente neutru Anstro-Dngaria:
Sssşe?, fteţa atare 8&-S6 Pe un an 12 fl.. pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
cSoslsori aa&'ai'.CKiio m n;,
g:îice«Bt), — Haawssîij'to ar. jr< N-rii de Dumlneoă 2 II. pe an.
Pentru fiomânia si străinătate:
isSKHft'fE ss psssacsţ! in Alinii- Pe un an 40 franot, pe şdso
aiatfaţluno în 820907 gi 3a a*» luni 20 Ir., pe trei luni 10 fr.
saitfi'tfilB BlrEsr! rie Eimnolurl: N-rii de Duminecă 8 frânei.
In Yiar.u: if. Jfulue, Stmrtvk
Br.hn'ul:, Rudolf Motn, A. Oppulfii Se prenumără la tâte ofioieie
jSaaiifolgor; infon Oypoidi, J. poştale din întru şi din arară
Dmnebcr, în Badapnat»: A. f, şi la dd. aoientori.
Qo'.ăbp/sarg, X+.kitein Bfrmt; în a iiw'naiautul uantri Braşov
Bncuresoi: iQtnct Bavass, Sa'j- administraţiunea, piaţa mare,
uaxaaie de îtotun&nio; în Hmh- tărgul Inului Nr. 80 etaglu
tors,: Karoljţi <4 titbmarM. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul lîuarţlunllur: o a»ris luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
raîmond pe e eoidnă fl ex. ai Cn dusul în casă: Pe un an
îOor. timbsu pentru; o pnbli- inT tt Xj Xj2£. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
îrîo. Publicări mai dese duyă. 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
fcsuifă şi învoială. său 15 banî. Atăt abonamen
Esniame pe pagina a ii-a o tele oăt şi inserţiunile sânt
seria 10 or. adu 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 273. Braşov, Mercur! 10 (22) Decemvre 1897.
Germanii şi maghiarisarea. Aceste enunciatiunî, acompa Sistarea diarului „Dreptatea". puterile, ridiool rămâne la urmă, când nu
niate de simpatiile tuturor Germani isbutesoe a duoe la îndeplinire lucrarea de
11
Sub acest titlu „Dreptatea din Timişdra
Ca şi când ar voi se ştergă de- lor pentru fraţii lor, sunt, pe lângă scrie în numărul său de Luni, cu privire la ho- care s’a apucat. Insă în caşul present nu
sastrudsa impresiune, ce a ±ost fă- vocile amintite ale pressei* un semn tărîrea luată de adunarea fundatorilor săi, urmă este aşa. Nu noi avem să ne considerăm
cut’o cunoscutul toast al împăratului caracteristic al întbrcerei, ce se pre- torul remarcabil articol: între oei „blamaţl“ sâu „ridicoli", fiind-oă
Germaniei cu ocasiunea visitei sale gătesce în opinia publica din Ger înglodat pănă la osiă în nămolul în- lucrarea nostră a fost solidă, sedată, se-
în Budapesta, pressa germană inde mania faţă cu sbrtea Germanilor din tunereonlui, al rătăoirei şi al şovinismului riâsă, nobilă şi eminent patriotioă; oi aceia
pendentă, nu numai, der şi unii de Austro-Ungaria şi îndeosebi faţă cu guvernamental, oum era aoum patru ani s’a blamat şi ridiooll s’au făout, cari ne-
putaţi din parlamentul central au cestiunea haţionalităţilor în Ungaria. carul ferioirei, al bunei înţelegeri şi al fră având prioepere, simţ şi zel pentru astfel
adus în discusiune asuprirea şi pri Acum vine „Schulverein“-ul ger ţietăţii reoerute între popârele oonloouitâre de luorare -- nu numai oă nu au venit să
gonirile, la car! este espus în Un man din Berlin se facă o enuncia- din Ungaria, o frumâsă ounuuă de bărbaţi împingă şi ei la oar, oi tocmai din contră
garia elementul german. ţiune de simpatiă anume în favorea distinşi ai neamului românesc, tineri şi tot mereu gropi i-au săpat îu oale; şi în-
In 15 a lunei curente şi-a ridi causei naţionalităţilor din Ungaria bătrâni, orecjend să sporâscă organele na tunereo lăţiau asupra drumului nostru!
cat vocea sa în „Reichstag -ul ger şi în special a Saşilor din Tran ţionale şi prin asta să mai procure încă un Asta nu e a nostră, oi a lor ruşine este.
w
man deputatul naţional liberal Hasse silvania. luptaoiu, s’au grupat pe lâDgă o idee dintre De altă parte noi numai ne-am retras, dâr
în apărarea Germanilor din Austro- Tâte acestea dovedesc, că în cele mai salutare patriotice-naţionale; pe nu am abcjis, nu am depus arma.
Ungaria. mânia celor ce s’au petrecut cu vi- lângă ideia oapaoitării reoiprooe întru ajun Noi trăgeam ou limbile scâse în jugul
Cu câte-va dile mai înainte de sita dela Budapesta, esistă în Ger gerea scopului sublim de egală îndreptăţire patriotismului luminat, mulţi alţii dintre ai
putatul Hodenberg criticase toastul mania un curent, ce devine din (ţi politică a naţionalităţii române, au înte noştri împingeau oaral dindărăt spre
din Budapesta al împăratului Ger în (ţi mai puternic şi care se în meiat încă şi aceste foi. Ou nobil zel, ou direcţia „în sus , şi încât na privesoe ale
tt
0
maniei şi Zisese, că (ţii !© din Buda dreptă hotărît în contra politicei de o însufleţire înălţătâre de inimă, cu o ab- nâstre puteri nu au mălăcsit, oarul nu a
pesta pbrtă în mare parte vina, că maghiarisare a guvernanţilor noştri. negaţiune esemolară au lucrat, jertfit şi su stat în loc, dâr onorata stăpânire politică
Germanilor din Ungaria li-s’a amărît Este der prin însu-şi faptul, de care ferit numiţii bărbaţi şi organele lor spre îu loo de a nune şi ea, cât de oât, umărul
viăţa aşa de mult. Secretarul de stat vorbim, contestată afirmarea lui ajungerea scopului măreţ, însă durere, fără la leuoă, oredea că este luoru mai comod
al oboiului de esterne Bulow, res- Beksics, că acum nici o înrîprire resultat. ca să se pună înoă şi ea pe car, ca nu
pundend acestuia, vorbi de principiul dinafară nu va mai pune beţe în Povara carului: causa naţională era numai să potenţeze greumântul, oi înoă să
de neamestec şi de reciprocitate. rbte unităţii naţiunei maghiare. Cu soumpă şi importantă, âră direcţia lui era: mai şi întineze povara nâstră de mare preţ.
Făcend alusiune la acest răs alte cuvinte, că nici o putere dina tot în sus, la deal. Drumul, oe-i drept, era Peste asta ou minte rafinată şi prin apu-
puns, deputatul sus amintit Hasse a fară nu va pune piedecă maghiari- cam bătut şi deschis, dâr vânturile rele, oe oăturl mişeleştl s’a trimis, tot de sus, în
<fis: decă aşa este, cum c}ice d-1 sărei cu forţa, ce se practică la băteau din tâte părţile, adesea chiar şi de sînul neamului nostru desbinarea, ou tdte
Bulow, atunci pe basa acelui prin noi, spre ruşinea veacului în care peste OarpaţI, ploile grele şi neîntrerupte durerâsele ei loviri; invidia, ou tâte scâr-
cipiu de reciprocitate trebue să res trăim. au muiat şi spart drumul de tot, şi peste bâsele ei însuşiri; clevetirea, oea mai pre
pingem un amestec şi din altă parte, S’a prea răsfăţat, s’a prea în acestea, timpul e’a întuneoat de tot; s’a dilectă fiioă a răutăţei, şi tâte astea serbau
— şi un amestec este, când un şef gâmfat şovinismul maghiar, şi aşa făout formală băzaă în biata monarohiă formale orgii în sinul neamului nostru, şi
de secţiune în biuroul reg. ung. al prea îndrăsneţ şi obraznic, 6r starea austro-ungară. Nici vorbă, niol o liourire de la spatele trăgătorilor la jug.
ministrului-preşedinte (Beksics) a scris sufletescă, ee a creat’o acesta îngâm speranţă, oa să înainteze oarul; pe când A arunoa bâbe pe părete este un lu
în „Peşti Hirlap“ următbrea mon- fare şi resfăţare estremă este, care de altă parte povara preţiâsă trebuia pusă oru fără folos; a înţoţona ureohia rîmăto-
struositate: „împăratul german a pă se esprimă în cuvinteJe: „Astă(ţî pu la soutâlâ, oa să rămână nefeştelită, după rului ou diamante, este un lucru cel puţin
răsit tot ce e german în partea de tem face tot ce voim“. Beţia acâsta putinţă scutită şi păstrată pentru alte ridiool; âr a da desmerdatului o palmă
ost dela rîul Laita; nici o înrîurinţă de trufiă în realitate înse nu este, timpuri. in momentele când el stă să-şi iasă din
dinafară nu va împedeca unitatea decât începutul sfîrşitului. Tâte îşî „Ne-am blamat“ — vor c}ioe toţi cei piele, — asta folosesoe adesea, căci adesea
naţiunei maghiare; astăzi putem face au culmea lor în lume şi de aci în dela putere şi toţi aceia, cari în inima lor desohide oohii celui lovit de palmă.
u
tot ce voim . Sper, adause deputatul colo merg la vale. Aşa se va în serioaitate nu au, niol oonoept despre ade O palmă li-s’a dat oelor sburdaţl, des-
Hasse, că cancelarul imperiului nu tâmpla şi ou şovinismnl maghiar. văratul patriotism, niol prioepere clară pen merdaţi şi orbiţi, cari se mai puneau şi ei
va lăsa să fiă îndoelă despre aceea, Steua lui a început se dea înderet tru cestiunea politioă de cea mai mare în carul greu încărcat; O palmă bună şi
că nimeni în lume nu are dreptul din momentul, când puternicul po importanţă a ţerii, peste oare stăpâni sunt sănătâsă, fiă-le de bine! Poftâsoă de aoi
de-a interpreta vorbirea unui împă tentat german a omorît aşa (ţicend fără consimţământul general, adeoă a tu încolo a-se da jos din. oarul nostru, a-se
rat german aşa, că ea ar intenţiona cu omenia şi cu laudele pe purtă turor poporelor oonloouitâre. Ei o pot Z’oe înjuga ei înşi-şl la oar şi seâtă’l ei din
de-a sacrifica peirei naţionale mi- torii lui. asta, dâr nu fără mustrare de consoiinţă. glod, dâoă în stare sunt, ori oufunde-se şi
libne de Germani, fiă acesta chiar Căci adevărat este, oă cel oe se apuoă ei cu oar cu tot. Pelegrineze ei pe întune-
şi într’un stat amic. de lucruri aşa de grele, cari îi pestreo reo, dâe ei înşi-şl pept ou vânturile grele
FOILETONUL „GAZ. TBANS.“ — Ei!.. Nu mă ounosol? Sunt Ma- copilul nostru priu orailîourile şi fumatul şi geme ou vooe slabă, ce abia se aude.
ria del Fognetti. lui veolnio. Mama lui se silesce a-1 linişti prin mani
— Dâr nu soiţi să-l desvăţaţl? festarea oelei mai mari iubiri, şi în tot mo
— Aşa, aşa! Aoum te cunoso de pe
S t r i g o i a . glas. D-ta eşti Maria? Iartă-mi, dâoă mai — Vai, vai, dragă Pelagia! mentul arunoă priviri sălbatioe spre oele
Oele două femei se opriră în mijlocul două oărărl de vis-â-vis.
— Schiţă din viaţa poporului toscan. — înainte nu te-am ounosout. Sunt or bă deja
drumului şi începură a flecări cu mare foo Bărbaţii posomoriţi şi tăcuţi din ju-
După Fuccini. de jumătate, ş’apoi cârpa oe mi-am pus’o în plâia oe oădea tot mai tare. Intr’aceea ru-i spionâză de-asemenea împrejurimea ou
aşa pe oap împotriva ploii, mă împiedecă
Era frig. Văzduhul oernea o plâiă Ceohetto folosi scurta pausă, se furişă de priviri prevestitâre de primejdia.
şi mai mult în vedere. De nu mă agrăesoe
dâsă şi fină. De pe crengile veştejite ale sub ploariă şi înoepu să facă zăgazuri de Durerea adâuoă şi amesteoul caracte
cine-va, nici nu-1 observ. Merg în Cappan-
arborilor plantaţi pe marginea dramului, la noroiii dinaintea văloelelor de apă, ce our- ristic al sălbătăciei uemilâse, deştâptă în
nacce la sărmana Yeronioa, îi e bolnav oo-
fiă-oare isbuonire a vântului cădeau piouri geau pe ogăşiiie drumului. fiorare pe feţele lor.
pilul, se iţioe trage de mârte, Din oausa
groşi de apă şi fruncje galbene în noroiul Maria grăbi oătră casă, mai întâiu Oe patimă neînfrânată clooOte âre în
vremii rele, bărbaţii şi femeile nâstre nu
drumului. însă fâou împutărl blânde bătrânei pentru sufletele aoestor âmenl ?
outâză a-se mişoa de acasă. Eu însă mi-am
O femelă bătrână trecută peste'70 de outezata ei înoeroare. Ceru apoi binecu De-o vreme înoâoe, mioul oopil, care
pus de gând, să ajung aoolo. Mă tem însă,
ani şi un băeţel de 9 ani, bunioa şi nepo vântarea cerului asupra ei pentru fapta mai înainte era frumos şi vesel, oa un bo
câ-ml vor pieri puterile. N’ai auţit nimio
tul, mergeau încet înainte. Strîns unul aoâsta atât de oreştiuâsoă şi-şi oontinuâ boc de trandafir, începu să regreseze vă-
Mario? Mie mi-s’a povestit, oă acel oopil e
lângă altul se apărau contra plâiei sub uni* drumul ou paşi reps^l. Ceohetto tremurând, cjend ou oohii. Au ohiămat doftorul aşa nu
vrăjit de strigâie...
oul ploar verde oe-1 aveau, în timp ce se oa un puişor, se ascunse ârâşl sub ploarih, mai din obioeih; dâr după trei, patru vi-
— Aşa se cjicQj însă...
împiedecau prin tote bălţile — căol bă bătrâna se răcjinoâ o’o mână de umărul oo- site, oând medioul a văc}ut, oă e luat drept
— Sfinte Dumnezeule! Câte nenoro-
trâna vedea forte rău, âr băiatul îşi fâoea pilului, şi pleoară mai departe. nebun, fund-eâ îi prescrie fier şi vorbesoe
oirl mai sunt şi pe lumea asta! Yai, vai! *
h;z din aşa ceva. despre mare, a gândit să-şi mântuâscă ca
Crede-ml Mario, că abia mai pot! Dâr
— Pe un astfel de timp rău umbli In coridorul aooperit al unei oase din lul, şi n’a mai venit.
aoum, oă am pleoat, voiă vede, oâ sosi-voih
pe-afară, maioă Pelagia? Cappannaooe, o grupă de săteni înounjură Intr’aoeea copilului i-se fâou din (fi
aoolo? Dâr la voi '«casă sunt bine ou toţii?
— Mi-ar plăoâ să ajung ou ajutorul pe-o tînără femeiă, care ţine pe genunchii în Zi tot med rău. Cbiămară în ajutor tâte
lui Dumnezeu, în Cappannaooe; mă tem însă, — Mulţămeso, binişor! De ai soi însă, ei un copil slab şi palid ca mârtea. femeile din împrejurime, dâr n’a folosit ni
că nu voifi ajunge. Der cine mă agrăesoe? dragă Pelagia, câte gânduri ne faoe nouă Sărmana oreatură se abate în chinuri mio. Au ohiămat preotul, acesta l’a bine-
