Page 46 - 1897-12
P. 46
i
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 273—1897.
slobofiite din t6te părţile asupra nâstră, „Acest proiect de lege este — după sul umilitor al guvernului la nota austro- Băncile nostre — le scot ochii.
pribegâscă ei prin potopuri de plâie şi fe- nenumărate altele premerse — o nouă vă rusă şi situaţiunea în oare era pusă ţâra
rioâscă-şî patria şi neamul — după plao, tămare gravă a legilor fundamentale ale pentru-oa să primâsoă o asemenea notă Am amintit în numărul de ieri, oă
noi am preferit a întări forţele naţionale ţărei şi a promisiunilor, oe s’au făout în umilitâre, este a-se atribui nedibăciei gu „Budapesti Hi>iap* dela 19 Deoemvre pu
prin reducerea dirisărei lor! modul cel mai solemnei naţionalităţilor ne- vernului. Nu mai puţin greşală a fost vi blică sub titlul „Dintele veninos al agitaţia-
Palma oe li-s’a dat, o şi simţeso oei maghiare. sita dela Budapesta şi deoorarea lui Je- nei valahe* un argoul plin de răutate asu
competenţi d’a o simţi; se vede d’aoolo, „O astfel de moustruositate, ca oea szsnszky. pra treburilor oe le fao în mijlooul pono
că organele de importanţă guvernamentale, plănuită, se pot8 ougeta numai în Ungaria. Şedinţa dela 4 Dec. v. rului nostru institutele românesol de oredit
mai ales „P. Lloyd“, organul răspândit tare Legea electorală ungară faoe, oa majorita D. Al, Constantinescu venind la dis- şi eoonomii. Revenim a4* asupra soriselor
şi în ţările străine, cari prioep limba ger tea poporaţiunii în Ungaria să nu p6tă oursul d-lui Lasoar Catargiu 4^ i °&-l gă- foiei maghiare.
se
l
mană, n’a outezat a reproduce întreg enun- (jioe nici oâro. Nioî oele B / miliâne de sesoe leal şi drept, oa făcut din partea opo- Autorul artioulului bat8 la înoeput
i
3
oiamentul nostru, oi numai o parte, oare Slovaoî, Rutsul şi Sârbi, nioî oele 2 / tni- câmpii şi vrâ să dovedâscă, oă poporul nos
4 siţiei, de şeful ei, der se miră şi nu pâte
nu ouprinde în sine simburele esenţial. Şi lione Români n’au nioî un representaut în tru ţăran nu-şi bate oapul ou politioă oe
îngădui oritioele fâoute de d-nii Costesou-
nu fac oapital şovinistio din sistarea foii dietă; din oele 2*/ milione Germani ai o fao „agitatorii"; din contră, el se simte
4 Comăneanu şi V. A. Ureohiă, membri ai
nâstre: nu atribue faptul drept merit pa- Ungariei numai cei 225,000 Saşi din Tran partidului liberal, oarî au oritioat ou des forte mulţămit şi ferioit, când are ou oe
triotio al guvernului, oi tâte bine tao şi silvania pot partioipa la legislaţiune ... să-şl umplâ gura şi ou oe să se îmbrao9.
tulă vehemenţă politioă esternă a guvernu
înghit amarul, inoretindu-şl frunţile şi strin- „Cu mândriâ privim, cum oel puţin lui şi atitudinea iui în cest’unea Românilor Ţăranul român, după vederile sorintite ale
gendu-şl ochii. Saşii, aoâstă mică fraoţiune a conaţionali din Transilvania şi visita dela Peşta. soriitoraşului din „Budapesti Hirlap", îşi
De altă parte — cum amintirăm şi lor noştri în Ungaria, se ridioă unanim ou D. Tita MaioreSCU vorbind despre sa vede împlinit pe veol idealul, oând are o
mai sus — oa 6menl sinoerl devotaţi oau- ouraj şi bârbăţiă în contra nouei violenţe lutarea pe oare M, S. împăratul Rusiei a administrară ungurâsoă bună, oând e sontit
sei nâstre naţionale — trebuia să avem ochi, şi a nouei înalte .... Legaţi ou ei prin oou- de dări şi eseouţii, şi s’ar mărturisi de oel
făout’o Regelui Carol la Iaşi, o oonsideră
aucj şi simţ pentru raţiunea existenţei pre soiinţa solidarităţii noţionale, le declarăm ca un aot măreţ şi oa o transformare imensă mai bun şi mulţumit oetăţân, s’ar înfrăţi
sei ndstre naţionale. Inmulţindu-se şi spo- ou tăriă şi pe faţa simpatia nostră oea mai ohiar ou Maghiarul, oând ar oăpăta bani
şi un pas înainte al ţării dela 1843 şi pănă
rindu-se foile de c|i, în aceeaşi măsură li-s’a viuă, ce o avem pentru lupta lor spre sus împrumut ou mai multă uşurinţă dala Ma
aoum.
slăbit şi existenţa prin divisarea publicului ţinerea naţionalismului lor german". ghiar. El n’are alte pretensiunl, nu oere
Cu privire la visita dela Peşta, ora
oetitor. Nu întrebăm fost-a ou oale ori ba nioî drepturi, nioî stăpânire egală.
torul oitând pasagiul din Mesagiu, oare
sporirea lor aşa de repede şi, p6te, fără vorbesoe de aoâstă visită, constată, oă în După-o8 faoe aoâstă introducere, arti
raţiune; dâr am ore4ut, oă mai mare folos Din Senatul român. colul continuă : 1
treg parlamentul, nioî un membra din ma
facem oausei nâstre naţionale, dâoă prin — Discusiunea asupra răspunsului la Mesagiul joritate n’a aplaudat aoest pasagiu, luoru „Dintre tâte dorinţele poporului ro
jertfirea nâstră vom oontribui după putinţă tronului. — mân, politicii români au so'ut să prioâpă
ne mai pomenit în analele parlamentare.
la ameliorarea stării materiale şi la exis Şedinţa dela 3 Dec. v. şi esploateze mai bine aoeea, oare se refe-
Credinţa mea — continuă d. Maio-
tenţa mai favorabilă a oelorlalte foi; de resou — este, oă ministrul nostru de esterne resoa la împrumutul băneso. Ei bu vă4ut,
In şedinţa dela 3 Deoemvre v. a Se
cât să tânjâsoă 4—B foi, mai bine o f6iă oă prin atitudinea lor politioă, oe nu se
natului român s’a început disousiunea asu avea şi are o situaţiune înouroată.
mai puţiD, şi să existe oelelalte mai bine,
pra răspunsului la Mesagiul de tron. După Pe oând la tâte visitele capetelor în pâte susţinâ, şi prin tendinţele lor destruo-
fiind-oă şi de altoum avem d. e. „Gazeta coronate, oarî s’au făout în timpul din tive' nu se pot ferici nioî în oorpurile le-
oe raportorul M. Schina a dat oetire ra
14
Transilvaniei , oare pururea a rămas con urmă, Suveranii erau însoţiţi de miniştri giuitâre, nioî în adunările oomitatense, ba
portului comisiunei, a luat cuvântul
secventă în ţinuta sa oorectă şi seriâsă, şi D. Costescu-Comăneanu, oare 4ise, oă po- lor de esterne, pe atuuol la visita din Peşta ohiar ni^l înaintea conaţionalilor lor. Şi-au
pururea a stat fârte de-apr6pe de noi şi
litioa estemă a guvernului n’a fost de nioî d-1 Sturdza a lipsit. Aoâstă înouroătură a îndreptat deol activitatea în altă direoţiune.
de organul nostru.
un folos pentru ţâră, oi dinpotrivă, în loc ministrului vine din neoh'bzuita lui atitu Au fondat în Sibiiu „Albina*, care a4l dis
Când lupta este peste măsură grea şi
să se obţină avant8gii, s’au înregistrat nouă dine în oestiunea naţională. Oratorul oitâzâ pune de-un oapital fârte considerabil. Aoest
puterile proprii slăbite prin divisare, atunci
înouroutărî şi neajunsuri politice. Vorbind apoi un capitol întreg din un discurs al institut de bani este astfel organisat, încât
raţiunea politicei sănâlâse nu pote impune de
despre visita Regelui la Budapesta, con d-lui Sturdza, pronunţat aoum trei aci în în centrul fiâ-oărui oero judeoătoreso sus
cât a micşora după putinţă divisarea, în
damnă guvernul pentru aoâstă visitâ tă oontra guvernului conservator în oestiunea ţine representanţt provisorî, de obioeifi ofi-
scopul concentrării mai mari a puterilor. când, oă în situaţiunea încordată dintre Ro naţională. Atunci — 4i° d*l Maioresou — oerî pensionat! din armată, advooatl şi
e
mâni şi Maghiari, este fârte greu de înţe ministrul nostru a răspuns, că nu se pdte preoţi. Sunt însă şi judi regeso! pensionat!
Emmciaţiunea »Schulverein“-ului les un prieteşug ou Maghiarii. interveni. D-1 Sturdza a califioat însă de şi funcţionari dela telegraf, Aoeştia apoi
D. Lascar Catargiu, vorbind de poli- nemernio pe guvernul Catargiu-Carp-La- ou influenţa banului dominâză pe tâtă linia
german.
S9
tioa estemă a guvernului, cj' t c & d*l hovary, pentru-oă n’avea o atitudine destul întreg orisontul ţinuturilor loouite de Ro
Dela presidiul „Reuniunei şco Sturdza oând se afla în oposiţiuoe s’a ser de euergioă faţă ou Maghiarii, Noi i-atn mâni. Partida de sentimente maghiare nu-şi
lare generale germane („ Allgemeiner vit de Gestiunea naţională, oa de o armă de spus, oă se pot spune îu oposiţie luorurl, pâte ajuta candidaţii săi pentru a ajunge
deutscher Schulverein“) pentru sus partid, oerând guvernului conservator să de oarî să t9 lape4l la guvern. Şi âtă, că la viotoriă, decât ou mari sforţări, sân ou
ţinerea germanismului în străinătate"
intervie în favorea Românilor transilvăneni tocmai dânsul a că4ut îu aoest păoat. D-sa aparat oficial, şi de sigur, oă şi ou mari
s’a trimis în t6te părţile o enuncia- şi se dedare răsboiti Ungurilor. Strigau ami- altfel a vorbit în 1894, altfel la I89B şi jertfe de bani.
ce
ţiune, în care se (R între altele: oii d-lui Sturdza din t6te părţile, că nu 1897, Când eraîn o posiţie a folosit oestiunea „Fiind vorba de „Albina", amintim
„Europa oea cultă oondamnă de mult soim să apărăm, nu vrem să apărăm pe naţională, oa să vină la putere. Şi a venit, en passant si despre „ Victoria* din Arad
violenţele, ce se comit necontenit în Un fraţii noştri de dinoolo. dâr pârghiile pe oarî s’a ridioat astfel, nu-1 şi „Timisianu* din Timişâra, oarî de ase
garia de oătră minoritatea maghiară în Oratorul întrâbâ acum pe d-1 Sturdza, puteau susţinâ aioî. A trebuit dâr să re- menea dominâză situaţia politioă la Români.
contra naţionalităţilor de alte limbi ale oă oe a făout d-sa în oestiunea naţională? traoteze afirmările de odiniâră, a făout sou- La aoeste se adaug apoi băncile românesol
ţărei. Legislaţiunea, administraţia si justi De sigur, că lucruri bune nu a făout, şi sele dela Iaşi, Ei bine, un ministru, oare mai mioî dio provincie, oarî răsar ca bu
ţia, preoum şi aşecjămintele sooiale sunt greu îi va fi să răspuudâ. Indată-oe a ve îu opos'ţie traetâză de nemernio guvernul
în mod egal împărtăşite la aoâstă asuprire. nit la guvern, a dus în oestiunea naţională oonservator pentru politica lui esternă si reţii, şi oarî proved pe agricultorul român
ou împrumuturi ieftine.
Cea mai nouă lovitură pregătită de guver o politioă umilită şi lipsită de demnitate oare, venit la putere, urmâză şi aprobă în „Soim fârte bine, că aoeste institute
nul maghiar şovinist în contra naţionali Tot astfel s’a purtat guvernul liberal şi în tocmai aoâstă politioă, e un ministru fără de oredit şi eoouomii nu s’au înfiinţat ou
tăţilor, cari formâză majoritatea în ţâră, oestiunea Metronolitului român din Con- autoritate. singurul soop de-a spr jini eu bani pe eco
este proiectul de lege asupra numelor lo- stautinopol, trîmbiţând un pretins suooes, i Vorbitorul îşi espricuă apoi regretele, nomul român; nioî de aoeea, ca să ajute
oalităţilor". pe oare nioî nu-1 obţinuse. oă d-1 Sturdza nu are autoritatea trebuin- raporturilor agrare din Ungaria, oi oa prin
Aci se arată acest proiect de D. V. A. Urechiă a oritioat de aseme cidsă pentru a representa ţâra în străi o parte a oapitalului lor şi pe lângă emi
lege, şi apoi se continuă aşa: nea politioă esternă a guvernului, Răspun- nătate. siuni de aoţii nouă, să fundeze un mare in-
cuvântat, şi a gonit din el duhul cel rău, ţăranilor, cari ou gura oăsoată şi împietriţi oile cămăşei, trecu îu odaia de alături, po- Se au4 ră strigăte da buourîă anima
:
Nici aoâsta n’a folosit, şi familia nu soia pândeau privirea violână a măestrului vră runoi să fiă tăcere şi să rămână singur, oa lice. Oele două femei îngenunohiară din-
oe să mai facă. jitor — a 4> ) o8, trebue să se gâudâscâ să pdfâ ohiăma puterile misteridse în aju naintea înţeleptului, plângând ou glas înalt,
s
Cei mai înţelepţi şi mai esperţl din câteva olipe. Ceru o orângă de oliv sfin torul nevinovatului oopil. în timp oe oopilul pâte trăgea de mârte,
mioa grupă oasnioă au ţinut sfat şi au ho- ţită, şl-a aprins pipa şi s’a retras într’un Intr’aoeea oăsenii se aşe4»ră în jurul oăoî zăoea ou oohii închişi, fără a-se mişoa,
tărît să cheme pe măestral vrăjitor. unghiu al buoătăriei, oa să mediteze. focului, îşi şopteau, şi de oâte ori oopilul nu plângea mai mult, numai buzele îi tre
— O, o, ssta’ml place! esolamâ o fe- Căsenii, oarî oredeau, oă copilul e înoepea să gâmă în lâgăn, săriau spăriaţî murau.
meiă bătrână, bunica copilului, oând băr vindeoat deja şi va fi capabil de muncă, şi-i astupau gura ou mâuile. — Copilul este mântuit! repeta Ba
baţii, oarî ţinură sfat, au făcut ounosoută păreau oă-1 ved aoum fecior-slujbaş pliu de * ronto şi arătă oâşoa al oărei fund era plină
soirea. — Asta e ooreot! Bunul Dumneijeu vieţă în mijlocul oire4ii, ori ou c6sa în de ulein.
şi Maioa Prea Curată să ne ajute să mân- mâni, oând faoe secerişul, cântând vesel şi Bătrâna Pelagia se afla depărtare de — Vedeţi aoeste şâpte băş'oî, oarî
tuim pe acel sărman oopil. voios... Purtau din mâni în mâni biata un obilometru de Cappannacce. Obosită formâză o oruoe? Aoest semn nu pâte în
îşi trăgea piciorele prin noroiu, se ruga,
Şi bătrâna femeiă îşi închipuia deja oreatură şi surîdeau spre oohii lui sdrobiţl. şela. Copilul a fost dioohiat de oineva.
însănătoşat nepoţelul, alerga la el să-l des- Femeile sprintene şi gata la orl-ce ori se certa ou Oeohette. — Vai, vai !
mierde, însă copilul începu să plângă mâ servioiu, duDă-oe aşe4ară copilul în lâgăo, *
— Aoest nevinovat înger a fost
nios, şi şi-a întors faţa. se apuoară să usoe cu mare prevedere man — Etă-1 vine! Vine! vrăjit!
Măestrul vrăjitor sosi. II ohiămară, taua îngălbenită şi murdară a lui Baronto Căsenii au4iră dinaintea uşei sunetul — Oh, oh!
îl linguşiră, oa şi oând Dumnecjeu l’ar — umblând ou ea oa ou-o sfântă reliouie. ce-1 produceau ghetele ţintuite ale lui Ba
— Miserabilii !
fi trimis, şi măestrul Baronto, neguţătorul Sfîrşindu-şl meditat'», Baronto se soulâ ronto. Palicjl şi ou gura oăsoată se întdr-
— Eu mi-am înohipuit’o îndată!
de vite, birjarul retras şi binefăcătorul şi se prefăou, oa şi oând l’ar ti ouprins o seră spre uşe, ca să afl«, oe sort9 va ayâ
— Răufăoătorii!
omenimei suferitdre, sosi în sfirşit. inspiraţiune. Cerii dela stăpâna casei o copilul?
— Am 4 ’o eu!
ls
I-au arătat copilul, el l’a esaminat oâşoâ albă, uleu curat şi o pâuă din aripa Baronto păşi surîdâod. La un semn
— Dumne4eule, Dumne4eule! Dum-
oăte-va momente cu atenţiune, mormăind unei găini bătrâne. dat de el, toţi săriră în sus. L’au încon
4eule!
cuvinte neînţelese, Cu mânile lui mari şi C’o grabă mare şi ou multă bună jurat şi îl pnviau reţinându-şl răsuflarea.
(Va urma)
musoulose făcea în aer semne cabalistice, voinţă i s’au dat lui Baronto lucrurile mis- — Copilul este mântuit!
şi după ce dedu, prin o mişcare, speranţă tendse. Mâestrul-vrăj’tor îşi sufuloâ mâne- — Aaa !
