Page 47 - 1897-12

Nr. 273 1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

stitut de credit fonoiar, oeea-oe în curând tinse între înjurături să ’i se dea îndărăt oare se află în oasarmă, să-şî strămute lo­ NECROLOG. Alaltă-ierl a răposat î
va şi arma. aoelurile. Dâoă n’ar fi sosit repede gen- cuinţa pe oâte-va luni îu oomuna Orlat. Braşov advooatul Fredericll Phleps, oare îu
„Aoest institut apoi va fi capabil mai darmii, de sigur, notarul n’ar .fi scăpat ne­ Ministeriul de răsboiii însă a dat un ordin tele­ timpul din urmă a fost şi preşedintele oo-
târcjiu a da ţăranilor români din provinoie scărmănat. Gendarmii au provocat pe po­ grafic, oa batalionul să rămână şi mai departe initetului de oero săseso din loc.
împrumuturi de bani uşor de plătit, ca să por să numâsoă un număr anumit de re- în Făgăraş, ca nu cum-va strămutându-se — Ioan Rusan, absolvent de teologiă
nu mai fiă avisaţî la băncile maghiare, oarî, preseutanţî ai săi, oarî să-i «pere oausa, âr să molipsâsoă şi provinoia. Pentru îngri­ şi proprietar în oomuna Sânoel, lângă
durere, stabilesc valârea pământului pe basa mulţimea să se împrăştie. Poporul a şi nu­ jirea bolnavilor s’au mai trimis în Făgăraş Blaşiu, după grele şi îndelungate suferinţe
învechită catastrală a venitului ourat, sâu mit atunci trei representantl din mijlooul 4 mediol de regiment. a răposat în 18 Deoemvre n. în auul
pe basa întnulţ’rei peroentnlui dună darea său, dâr gendormii numai deoât îi arestară al 38-lea al etăţii. Il jâlesoe întrista­
de pământ, şi nu conform oiroulaţiei lo­ pe toţi trei şi voiră să-i duoă din mijlooul Cutremur de pământ. Uu cutremur tul său tată Nicolau Rusan, mare pro­
cale şi a raporturilor faptice. Intre astfel poporului. Aoâstă procedere perfidă a gen- de pământ îngrozitor s’a simţit în 19 1. o, prietar în Sânoel, ou soţia Iudita n. Frăţilă,
de împrejurări dâră n’avem de oe sg ne darmilor a revoltat mulţimea. Unul dintre în oraşul Oitta di Castello, din Italia- La împreună ou numărâse rudenii.
mirăm, dâoă Institutele de bani românesol oei arestaţi a fost împuşcat. Se ’nţelege po­ 77 âre d’minâţa s’a simţit în oraş ou- Fiă-le ţărîoa uşâtă!
2
fiind Intabulate pe imobilul nevinovatului porul e fârte agitat şi numai ou ajutorul tremurul, care a făout, oa tâte sobele de
•econom român, fac prin agenţii lor din pro­ baionetelor se mai pâte ţinâ liniştea. prin odăi să fiă dărîraate, âr păreţii oase­
lor orepaţî. Turnurile biserioelor s’au olă- V a r i e t a t e .
vincie politică daco-română, şi-apoi vrând ne-
Alegere de preot. La paroohia va- tinat aşa de tare, înoât clopotele sunau
vrând trebue oa datornicii lor să politiseze Lacrima. Nici fericirea cea mai mare,
oantă din Braşovul-vechiu s’a făcut Dcsmi-
valahesce şi să jâoe tot aşa. într’o dungă, şi se părea, oă se de semna­ nici durerea cea mai adencă, n’au cuvinte ;
neoă alegere de preot. Ales a fos d-1 Iosif lul peirei lumei. Cutremurul a durat 12 se-
„Dâoă luăm ounoscinţă despre tâte numai lacrima, care lucesce în ochi, spune
Maximilian, paroch în Ghimbav, ou o ma­ ounde, în oare timp olopotele dela tâte bi-
aoestea şi mai ales despre amintita mare drept şi adevărat, ce se petrece în inimă.
joritate da 182 voturi. serioele din oraş dădeau un sunet lugubru.
mişcare finanoiară ~ oare după cum soim Buza vorbesce făţarnic, linguşitor, un rîs
44
-s’a şi pornit — în urma oăreia tâte insti­ Omor în Veştsm. „Tribuna de acjl Poporaţiunea a fost ouprinsă de spaimă. fals te pâte înşela, însă un semn infalibil
tutele de bani românesol din patriă în aduoe soirea, că învăţătorul român Popescu Toţi âmenii s’au refugiat în liber, unde in al iubirei adevărate., cordiale este lacrima.
“frunte ou „Albinavor pune în acţiune din oomuna grăniţărâsoă Yeştem a fost bătut genunohiaţl se rugau lui Dumnedeu să-i De ne luăm adio, atunci o lacrimă (fi®®:
pentru munca lor politică desiructivă cea mai atât d9 greu înoât a murit îu sourt timp. Iu scape de peire. Tot astfel de cutremure se „Rămâi sănătos ; la reîntârcere, cine ne
14
mare parte a capitalelor de cari dispun şi noptea de 14 spre 15 1. o. învăţătorul Po­ anunţă şi din alte oraşe ale Italiei. pâte ura: Bun venit, dâoă nu lacrima ?
sumele ce se vor aduna din subscrierea de pescu pleca dela locul obicinuit unde oină, Ea ne este primul şi ultimul pas în
Exhumarea Iui Voltarire şi Ronsseau.
acţiuni — atunol involuntar ne vine în spre oasă. Voind să trâoâ drumul, oineva viaţă: la intrarea în lume ne salută o la­
1
minte, ceea-oe am aucjit cjicându-se despre l’a lovit în oap aşa de puternic, înoât îl In Paris se lăţise fa’ma, dă ooso’ugu lu> crimă în ochiul mamei; la părăsirea ei ne
pătura grâsă de zăpadă, oe acopere munţii: năpădi sângele. Ajungând la edificiul soolei Voltaire şi al lui Rousseau, oarî sunt în­ însoţesc lacrimile acelora, cari ne-au iubit.
mormântaţi în Pantheon, ar fi gâle. In
„Dâoă a pornit, cine va mai putâ reţinâ unde îşi avea locuinţa, era atât de ameţit Fericit e omul, care pâte plânge; lacrima
urma aoâsta, după oum se telegrafâză din
în calea ei aoâstă mas9ă uriaşă ?' .,. de lovitura oe a primit încât nu putu să-şî pâte fi cât de amară, ea va fi vecinie o
4
Paris, guvernul a dispus a se deschide
„Liga din Valahia a mobilisat destul deschidă uşa. S’a sooborît în parter la lo­ oosoiugarile marilor bărbaţi. Cu ocasiunee mângâiere pentru inimă. întreit de plâns
de bine pressa străină în contra nâstră, şi cuinţa oolegului său Doioan. Soţia acestuia aoestei exhumări, capul lui Voltaire s’a aflat e omul ai cărui ochi rămân nesimţitori.
dâoă la ooasiunl date atinge vergâua ei se spâriâ, mai vârtos, că de ani de cjile înoă îu stare bună şi, după constatarea lui Ber Bucuria e mai dulce, când zîmbesce printre
fermeoătâre pa directorii institutelor române Popesou nu li-a întrat în oasă şi trăia cu thold, sâm^nă întru tâte renumitei statue lacrimi, şi durerea mai puţin amară când
-de bani, ore acestea nu ne vor arăta într’un ei în duşmănia. A cerut dela soţia lui Doi­ lucrate de Houdon. Şi oosoiugul lui Rous- o aoopere o pânză de lacrimi. După cum
moment critic ceva lucru necunoscut? Căol dâoă oan un cuţit, ca să-şî deschidă uşa ou el, seau a fost desfăout, dâr aoi a fost aflat plâia şi rouă înviorăsc florile lâncede şi
e vorba despre sucoesul lucrării lor destruc- şi se plângea, oă se simte rău de tot. Po­ numai un sohelet. câmpiile secetâse, tot astfel şi lacrima în-
tive, putem orede, oă nu se vor da îndărăt pesou apoi eşi duoându-se ou mare greutate viorâză inimile mâhnite ale âmenilor. Cine
■nici dela cele mai mari jertfe bănesct. sus în etaj, dâr n’a putut să desoh'dă uşa Zăpadă mare în Spania. Diu Madrid nu ounâsoe acâstă situaţie posomorită a
„Orisontul politicei interne a patriei loouinţei lui. A întrat deol într’o olasă de se anunţă ou dsta de 6 1. o.: Pe linia fe­ durerii, oâpd nu înmâe laorima ooh’nl ar-,
nostre, fiind înoăroat ou nori aşa de grei, propunere. Ajuns aici, a înouiat uşa şi s’a rata oătră Lion, comunicaţia trenului s’a cjător, când plângem în adânoul sufletului?
audând tunetul şi vâcjând sohinteile fulge- trântit pe-o bancă, unde a şi murit. — întrerupt din oausa zăoed'i prea mari. Pe Oh! rea sarcină e greutatea ascunsă,
44
rătâre, aşa oredem, oă a sosit timpul să „Tribuna spune, oă învăţătorul Popesou, linia dela Rabla spre Balmoseda (Bilbao) credinţa oă singuri purtăm aoâstă durere.
abatem de de-asupra capului nostru fur­ era un mareolicaş; duşmănea pe toţi frun­ un tren de persâue stă îngropat în zăpadă. Ce bine de uoi, oâpd uu fluviu de laoriml
44
tuna, prin aplioarea de parafulger ... taşii inteligenţi şi se încupjurase ou oâţl-va Când pasagerii văcjură, oă zăpada e mai ne uşurâză inima, şi tot odată sbâră pe
Articolul apelâză apoi la societatea ţărani fruntaşi sooşl din slujbe. Scola o în- înaltă deoât VRgânele trenului, s’au pus pe nesimţite, tâtă durerea reţinută. Cu puteri
maghiară să facă şi ea asemenea Români­ curoase pe la autorităţile ungureso! şi um­ luoru, făcându-şl nu drum prin zăpadă de nouă ne ridicăm îu urmă capul după astfel
lor. Nici prin aplicarea, din literă în literă, bla ou ideia să introducă în ea limba de vre-o 7 ohilometri. O looomotivă, oare a de laoriml, şi mângăerea însoţ'tă de spe­
a legei de naţionalitate, niol prin oele mai propunere maghiară. Era aderent al „ideii pleoat îu ajutorul trenului, a rămas şi ea ranţă, îDtră înoet în inima nâstră, înoer-
i
mari concesiuni, nu s’ar putâ ajunge o de stat“ şi se cjioe, oă ar h primit 100 fi. îngropată îu zăpadă. cată greu şi rănită. Precum am primit totul
w
"ţintă mai praotioă faţă ou Românii, deoât premiu dela „Kulturegylet pentru pro­ dela uu Dumnezeu al iubirei, aşa primim
dâoă se va urma acâstă oale. grese îu limba maghiară. Afară de acestea şi lacrima — ş--ţî mulţămeso ţie din adea-
„Să nu fiă statul maghiar capabil şi mai era şi un mare oămătar. De-ale fondului feligionar gr. oui sufletului, oh! părinte divin, oă ne-ai
atât de ouragios înoât să ia positiă faţă de dat în aoâstă lume a măhaire dulcea şi
44
„Un cap de Operă . Literatura ungu- or. din Bucovina. Vorbind despre acest
politioa finanoiară şi aoţiunea politicilor ro­ M fond, organul Românilor booovioenî „Patria bine-venita rouă a inimei: lacrima.
11
râscă s’a sporit înoă ou o lucrare de „mare
11
mâni? Da, e oapabil şi are destul ouragifi, din Cernăuţi sorie următârele: „Menirea („F6ia pentru toţi )
velâre. Anume, d-1 Telkes Simon, preşe­
daâreoe soie, că prin aoâsta va asigura de-o foodului este pentru biserica ortodoosă,
dintele societăţii de maghiarisare din Bupa-
aparte pacea internă, âr de altă parte străi­
peşta, a soos de curând de sub tipar o pentru oierul ei, şi apoi pentru şoolî. Biserioa ULTIME SOIRI.
nătatea fals informată se va convinge, oă ortodoosă pâte fi fudulă, oă are un fond bogat,
broşurioă, după oum d>o® dumnialui, „fârte
ne apărăm ou arma inimiculai . nu ee pâte însă^mândri ou folâsele oe-i aduoe BucurescT, 20 Decemvre. O de-
44
folositore“. Aoâstă broşurioă este „fârte
Propune apoi autorul artioulului, oa acest fond. Biserici puţine se zideso, mulţi legaţiune a Senatului a presentat
folositârt, pentru oei oarî voe&o să se bo­
44
-acâstă problemă să se resolveze prin un parochl şi toţi oooperatorii n’au oase. Do- Regelui răspunsul la Mesagiu. Ma-
teze a doua-âră, luând un nume arpadian.
institut de credit fonoiar ungureso ou oa- taţiunea oierului e rea, ameliorarea sala­ jestatea Sa a răspuns delegaţiunei,
In broşură se cuprind în estras tâte ordi-
raoter regnioolar şi ajutat de oătră stat. riilor trăgănâză — de dragul oui ? Pentru că e adenc mişcat de adresa prin
naţiunile de lipsă pentru renegaţii in spe,
Dela acest institut să ridioe apoi împrumu­ aoeea trăeso aoei vecini bine din folosurile care Senatul îi rostesee cuvinte atât
formulare pentru petiţiune şi oâta-va uri
turi ieftine toţi oetăţenii fără deosebire de fondului nostru, pentru oarî nu-i mem't. de căldurdse. Putem privi cu linişte
de nume, oare de oare mai „ter-r-r-remtette“
9e
naţionalitate eto. In fine cp®®: Aşa lesuiţii capătă lemne, călugăriţele dela catră viitor, 4i Regele, şi ne pu­
unguresol. — Puiul e fript, oui îi place,
„Puterea maghiară de stat, societatea „Maria familia capătă lemne gratis, pen­ tem îndrepta silinţele nâstre spre o
44
să-l îmbuce.
maghiară, dâr mai alea institntele de bani mai tru oă-8 rom. cat. şi jnu gr. or. Amploiaţii muncă rodnică, deore-ce se deschide
-mari din patriă, ar împlini cea mai mărâţă Producţiuuea declamatoriei - musicală dela direoţia bunurilor sunt de tot mult' înaintea ndstră o periodă de pace, pe
misiune politică, dâoă ar da împrumuturi pe oe s’a ţinut Vineri în pensionatul Vautier, şi nu fii de-ai bisericei pâstre, şi ou salare care se o întrebuinţăm pentru a în­
-soădenţâ mioilor proprietari, şi ar ţi o greşală a avut cea mai fruraâsă reuşită. Probata mari; pentru pădurari se zideso palaturi, tări încă şi mai mult statul pe te­
politică, dăcă guvernul ar lăsa să lucreze şi esperlenţăa d-rei Vautier, oe o era de peste pentru-oă peste / diu ei sunt rom. cat şi melii stpjornice şi sănătdse.
3
i
mai departe măria până acum ascunsă „asupra 40 de ani, de oând dirige acest institut, o nu gr. or. Galaţî, 20 Decemvre. Ieri s’a
u
-căreia am arătat în acest articul . face ca în oreseerea şi instruarea elevelor ţinut aici un mare meeting în ces-
44
„Sooietatea Domnelor române a oerut
Ne reţinem dela oomentar. Nu putem oe ’i sunt înoredinţate să se orienteze după în anul trecut lemne pentru internatul de tiunea naţională, arangeat de stu­
0 denţii universitari din Iaşi. Meetin-
însă să nu blamăm răutatea, perfidia şi ura spiritul timpului şi raoerinţele vieţii sooiale. fetiţe şi nu i s'au dat, pentru-că serveso
neîmpăoată, oe transpiră din acest artioul Astfel d-sa se îngrijesoe a eduoa fetiţele pentru 'scopuri greoo-orientale. Internatul gul a fost bine cercetat. La fine s’a
-faţă cu institutele nâstre de oredit şi eoo- aşa, oa ele eşind dm pesionat, să se pâtă, de băeţl români a cerut lemue şi nu a primit o moţiune de protestare în
nomii. ou cousciinţele lor, uşor orienta în sooietatea primit, pentru-că de asemenea servesce pen contra prigonirei Românilor din
la oare aparţinea, Acâstă ni-au dovedit’o şi Transilvania.
tru scopuri gr. or. Preoţilor, spre a-le
prestaţiunile lor dela serata de Vineri, unde Londra, 20 Decemvre. Se con­
S C U F I I L E P I L E I , . elevele ou mult ouragiu şi prioepere au de- ameliora salarul, cere guvernul statificarea
şoâlei reale, probabil şi a gimnasiului diD firmă soirea, că o escadră rusâscă a
otamat şi oântat în mai multe limbi, atât în
— 9 (21; Decemvre Suoeava. ocupat oraşul Port-Arthur, în care
cor oât şi solo, astfel, oă a satisfăout pe se află acum trei năi rusesci. China
Turburări socialiste în comitatnl Sătma- „Să fim mulţămiţl ou aşa o stare de
deplin aşteptările numărosului şi alesului aprobă procedarea Rusiei, convinsă
TUlîli. Sooialismul a îuoeput a se manifesta lucruri ? Pâte oiue-va să fiă mai rău tratat?
public 09 era de faţă. fiind, că acăsta e în interesul ei.
-şi în comitatul Sătmarului, unde se orede, Pote să fiă dreptul cuiva mai grav jignit?
oă a fost importat din oomitatul vecin al Tifoidă în Făgăraş. Am fo9t anunţat 6re nu e timpul suprem, oa fiii bisericei
Saboloiului, Astfel în săptămâna trecută la rândul său, oă între soldaţ'i diu oasarma să-şî dee sâraa de oele oe se întâmplă ou L i t e r a t u r ă .
sosiseră îu comuna Kantorjânos din aoel Făgăraşului s’a ivit tifoida. Aoâ-ită bâlă averea fondului şi să facă o oerere la Ma­
La Cernăuţi a apărut. „Constantin de
-
comitat mulţime de apeluri socialiste, oe se perioulosă pe cji o® merge i-a tot mai mari iestatea Sa? 14
împărţiseră între popor. Notarul comunei dimensiuni. Numărul soldaţilor bolnavi este Stamati-Ciurea“ note critice de Mihai Te-
liman. Retipărire din „Patria .
14
începu să le confisce, dâr poporul în număr de 90, au murit 7. S’a hotărît, oa bata­
*
•de mai multe sute se duse la notar şi pre­ lionul 3, al regimt. Nr. 62 de infanteria,
V '