Page 49 - 1897-12

M$m Aî&feiJtîiţlm iese în i-care fi, | ■
ţi ’flMERţl A'iionamente pentru Ausiro-Ongana: I
jiy&ş, ian-i»» SSi 33 Pe un an 12 fi.. pe şbse ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Sartsasă acteuîuKMs so se
şsăaiosy- — JltasKtw&flM as ** N-rii de Dumlnooâ 2 fl. pe au.
Peana România si străinăiaia;
Iet!E.fiATt m pttuieso la fidr.il- Pe un an 40 franol, pe şbse
Rţs.ti*aţ!uiie £31 ifeaşov ţi l'i ci" Juni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
mVuoxo’ft 6!mrl do smosalort s N-rii de-Duraineoă 8 frnnc!.
Sa Titrau: S. Jktktt, ttstorich
Hikahk, PMdolf Soni, J.. QppiWa Se prenumără la tAta o.flcioin .
Saahfolffer: Anion Oppeiik. J. poijtaie din întru şi din aiurii
0,mnibcr, în Audapeew»: A. T. li la dd. eoioatori.
fkldbcrgcrf, Xcktisni Bermii; în iti^amsatol ţăran btusot
Buonxocoi: Aotnct Jfuraj, tino■■ administraţiunoa, piaţa mare,
anraaie no tionmimi»; în ă*m- târgul Inului Nr. 30 etagiu .
bnj.'^: Karolyt A Uttnnam*. I.: pe un an 10 fl., pe şese
î'p«ţi!l Insarjlimiiop: o «sriii luni o fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
SfKfmocd ps e ooionft 8 os, ji- Cu dusul în casă: Pe un an
8Sos. timbra pentru o Publi­ 12 fl., pe 6 luni 6 ti,, pe trei luni
care. Publioărî ciftj diîs dup?, 3 fl. Un esemplar 5 or. v. u.
ternii» ii învoială. său 15 bani. Atât abonamen­
ilool&mo po pagina a ii-a o tele cât şi inserţiunile Bnnt
cori» 10 or. aia 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 274. Braşov, Joi li (23) Decemvre

0 întreprindere salutară. Chiar şi numai aceste momente rere trebue să vedem, că din cji în Banffy — înaintea RubiconnM
ar fi de ajuns, pentru ca orî-care (ţi acest frumos port a început să fiă
In faţa clevetirilor sistematice dintre popârele conlocuitâre, dâcă părăsit, ba prin unele părţi a şi dis­ Situaţia guvernului-Banffy e cât
şi nesfîrşite, ce adversarii noştri le faptul le-ar privi direct, cum ne pri- părut cu totul. A lucra pentru măn- se pâte de precară şi strîmtorată.
aruncă asupra poporului român dela vesce pe noi, se simtă o mândriă ţinerea lui însâmnă a lucra pentru Până la sărbătorile Crăciuuului ca­
noi prin nenumărate scrieri şi bro­ în inima lor şi se caute a-1 esploata conservarea unuia din timbrele de tolic mai sunt numai două cjde —
şuri, presentându-1 înaintea streină- în interesai orgoliului propriu de căpeteniă ale naţionalităţii mult ame­ apoi urmeză vacanţa parlamentară.
tăţii ca pe un popor nemernic, in­ rassă. De câte-orî nu vedem, de ninţate a poporului român. Intrunindu-se camera după Crăciun,
capabil şi obscur, prin urmare ne­ esemplu, chiar şi în cele mai prin­ Atenţiunea nâstră trebue deci numai şâse cjile vor fi până la anul-
vrednic de-o sdrte mai bună ca cipale foi unguresc! tratând aseme­ să fiă cu deosebit interes şi simpatiă Nou. G-uvernul deci trebue să lim-
aceea, ce o are: trebue se salutăm nea momente în articulî primi şi aţintită asupra pasului întreprins de pecjâscă situaţia, în care se află, deja
cu deosebită bucuriă soirea, că în în terminii cei mai bombastici, mă­ Reuniunea surorilor dela Hunedoră, înainte de a lua camera vacanţă.
cercurile alese ale capitalei austriaco car că fondul le lipsesce adese-orî cari ne fac să ne aşteptăm într’un Trei eventualităţi îi stau îna­
unul dintre obiectele de admiraţiă cu totul, arogându-şî, ca de obiceiu, viitor apropiat la cele mai frumâse inte: or! să pacteze cu partida kos-
îl formeză astăcjî ,industria ţărancei merite pe basa vredniciei altora. succese pe acest teren. suthiştilor, ca se pofcă vota pănă în
române din Ardeal. N’are deci se surprindă pe ni­ Femeile române din comitatul 31 Decemvre proiectul provisoriului

Acest succes, pentru noi de-o menea, dâcă ţinem se accentuăm Hunedârei au dat o nouă şi neîn- referitor la regularea cestiunilor va­
netăgăduită importanţă din mai multe chiar la acest loc importanţa pasu­ doiâsă dovadă, că se înşâlă amar male şi financiare; ori să facă o
schimbare în preşedinţa ministeriu-
puncte de vedere, avem să-l datorim lui întreprins de Reuniunea femeilor aceia dintre cărturarii poporului nos­ l u i ; ori, în fine, să introducă prin
Reuniunei femeilor române din co­ române hunedorene, căci în împre­ tru, cari nu încetâză a lamenta şi a ordonanţe ministeriale provisoriul
mitatul Hunedârei. Cetitorilor noş­ jurările asupritâre de ac}!, când din căuta să-şi ascundă neactivitatea sub
tri le este cunoscut, că comitetul tâte părţile suntem împresuraţi de mantaua, că ţăranul nostru ar fi pactului încă pe un an, — în care
acestei Reuniuni lucreză de mult adversari, cari caută prin sute şi neînţelegător şi prin urmare şi ne­ cas ar trebui să primăscă împuter­
nicire dela Corână şi să disâlve
timp cu cel mai încordat zel pen­ mii de mijloce ane înegri şi cleveti păsător pentru întreprinderi de or­
tru a face, ca industria ţărancei ro­ înaintea lumei streine, usurpând vir­ dine mai înaltă, menite a promova dieta. Cele două eventualităţi din urmă
mâne să se valoreze şi pe pieţele tuţile, meritele şi tdtă vrednicia po­ interesele lui. S’au dat atâtea do*
din streinătate, răsfrângând prin porului nostru: în aceste împrejurări, vec}î, er Româncele nâstre dela Hu- nu-i convin guvernului, căci ar pro­
voca prin ele o agitaţiă şi mai mare
acesta în mod direct calumniile arun­ dicem, nU e lucru puţin pentrn noi nedâra ne vin acum cu o probă atât
cate de adversari la adresa poporu­ de-a face, ca numele de Român să de puternică, că unde conducătorii în ţâră. A fusiona cu partida aşa
numită „naţională" şi a face loc în
lui nostru şi făcând să se recunâsca fiă pomenit cu laudă prin cercurile sunt la postul lor, bunăvoinţa po­ ministeriu contelui Apponyi, ori altui
hărnicia şi înaltele însuşiri, cu cari alese ale unei capitale de frunte eu­ porului este cu ei şi-i urmeză cu leader din acâstă partidă, — nu-i
este înzestrat acest popor. ropene. credinţă în tâte cărările, co duc la convine nici lui Banffy şi pâte nici
Stăruinţele Reuniunei bravelor Dâcă dame din cercurile prime promovarea intereselor sale. sfătuitorilor săi. Aşi lua refugiu la
nâstre Românce din comitatul Hu­ ale aristocraţimei maghiare sciu, în­ Dorim din inimă, ca întreprin­ ordonanţe ministeriale, e lucru şi
nedârei n’au rămas zadarnice. O scire, tre aplausele generale ale pressei deri atât de nobile şi salutare, cum mai delicat.
ce-o primim din Yiena, ne comunică, lor, se facă atât de mari servicii este pasul făcut de Reuniunea fe­ Nu-i rămâne der decât să pac­
că prima încercare de-a desface pe naţiunei ungurescî, arangiând espo- meilor române din comitatul Hune­ teze cu kossuthiştii. Partida aces­
pieţele Vienei lucrările de mână ale siţiunî prin capitale streine şi împo­ dârei, să fiă întâmpinate şi sprijinite tora, în a cărei voinţă şi putere stă
ţărancei române promite a ave un dobind saldne princiare cu producte cu însufleţire adevărat românâscă împiedecarea votării provisoriului
succes strălucit. Un mare transport de-a le industriei ţărancei române din partea fruntaşilor poporului nos­ păna la terminul fixat în proiect,
de asemenea manufacturi, ce au fost sub firma de „industriă naţională tru din tâte părţile, căci numai spri- este în momentele de faţă punctul
depuse cjilele acestea la o mare firmă maghiară", pentru-ce ore nu ne-am jinindu-ne împrumutat în tâte cele în jurul căruia se învârte întrâgă
comercială vienesă, au produs ade­ bucura noi când vedem, că se în­ bune şi dându-ne unii altora încu­ cestiunea. Se asigură din diferite
vărată furâre. In primele dile ale treprinde primul pas pentru a pune rajarea de lipsă putem spera să părţi, că guvernul ar fi decis, să ca-
săptămânei acesteia s’a arangiat chiar stavilă acestui soia de usurpaţiune? eşim odată din starea de letargiă, paciteze pe membrii acestei partide
o esposiţiă de lucrări de mână ale Dâr pasul întreprins de Român­ ce pare a fi cuprins pe-o mare parte a renunţa la atitudinea lor oposiţio-
ţărancelor române, âr cetăţenilor li- cele dela Hunedoră mai are şi un dintre bărbaţii fruntaşi din mijlocul nală, şi ea în schimbul unor modificări
s’a anunţat acest eveniment prin pla­ alt scop de importanţă naţională poporului nostru. sâu a unor promisiuni obligătâre, ce
cate afişate pe strade. In sînul co­ pentru noi. El tinde a încuragia in­ va ave se le facă guvernul în dieta
loniei române din Viena şi mai ales dustria ţărancelor române şi prin — se nu împiedece votarea provi­
a tinerimei domnesce din acest inci­ acesta a conserva şi portul naţional soriului.
dent un adevărat entusiasm. al poporului nostru. Cu multă du­ De câte-va cjile pactările şi sfâtui-

FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ băşici mi-ar arde sufletul pănă în (fi UB ju- aruncau priviri sinistre 'în împrejurime şi creatură! Dâr ce este adevărat din lu-
deoăţii, dâcă aşi vorbi. Am jurat, şi repet pe drumuri. oru?... Oh, sărmana Veronioa!... Abia
acest jurământ şi înaintea vâstră. * mai răsuflu... însă n’am putut să rămân în
S t r i g o i a . Şl-a închis apoi ochii şi şi-a deschis După mari sforţări bătrâna Pelagia, linişte acasă, am voit să mă oonving ou
braţele musculâse şi părâse, proprii mei oohî.
— Schiţă din viaţa poporului toscan. — sosi. Abia trecu de prima ootitură a dru­
Ţăranii îl priviră împietriţi. Bătrâna se spăriâ de-odată.
După Fuccini. mului, de unde se putea vede oasa şi cori­
— AucjiţI adevărul! — cjise Baronto — Ge aveţi? De ce mă priviţi atât
(Fine). dorul, unde erau adunaţi ţăranii, şi ea dete
privind spre lăgăn, ou sprîcoenele înoreţite. oftând mulţămită lui Dumue4eu — şi oa de curios? D6r s’a întâmplat vre-o neno-
Ga turbaţi, cu pumnii strînşl şt ou rooire?
— Aujiţi adevărul! Prima personă, să potă răsufla puţin, şecju pe straja unui
mişcări sălbatioe, bărbaţii umblau în sus şi Bărbaţii o înounjurarâ în ţinută ame-
oare va sosi acjl, după tragerea olopotului podişor. După câte-va minute ea îşi con­
în jos prin oasă, ninţătdre, şi bătrâna, oare nu i-a înţeles,
de amiacfî, în grădină, .... aceea a vrăjit tinua oalea şi în fine sosi în grădină.
— Linişte, linişte! şi asoultaţi la mine, însă a simţit seriositatea aituaţiunei, privi
copilul, şi numai atunoî îl pâte mântui,
(Şise Baronto ou voce sărbătorâscă. Copilul — Strigdia!... Strigdia!... esolamară spăriată aoeste fete posomorite.
dâcă va promite, că-şî va da sufletul Sa­
este mântuit, însă e Jipsâ de prevedere, de ţăranii sorîşniDd în dinţi.
tanei. .. Unul dintre ei cu cap urît apuoâ pe
hotărîre şi de mai puţine ţipete. Acele bă- Cele două femei întrară din ooridor bătrâna de braţ şi efise:
După o jumătate de oră Baronto, o’o
şioî, ce formâză eruoea aoâsta, înoă’ml în oasă şi priviră la bătrâna Pelagia, oare — Pelagia... copilul trage de mor­
stiolă. de vin snbsiâră şi ’n busunar ou o
spun, că cine a vrăjit copilul şi ou oe, nu­ le striga pe nume. Intr’aoestea bărbaţii te!... Singurul nostru oopil... Pelagia!
ece
banonotă de <j ŞÎ sărutat pănă ’n
mele însă nu vi-1 pot spune. schimbând câte-va ouvinte, scoborîrâ scara Gopilul acela se află în mânile tale... soil
gât, părăsi Gappannaooe.
— Spune-l, spune-1! sbierară ţăranii în şiruri strînse şi merseră ou hotărîre îna­ bine aoăsta... o soil mai bine deoât mine,
cu ochi înflăoăraţl. * intea bătrânei. Pelagia!.. Fă promisiunea aoăsta, fâ-o Pe­
— Dâcă aşi pută s’o fao, v’aşl Bpuue; Deja clopotul suna de două-cjeol mi­ Ceohetto rămase şi arunca mai de­ lagia, şi te vei reîntăroe vie aoasă.
dâr nu pot. Măestria magiei, pe oare o nute, şi de oătră grădină nimeni nu apăru parte ou pietri în castani. — Fă promisiunea! strigară ceilalţi,
esercit din iubire cătră fraţii mei creştini, Sătenii se adunară în ooridor şi fără a — Isidoro!... Gum ţi-se află copilul? şi bătrâna simţi pe faţa ei răsuflarea lor
îmi impune astfel de îndatoriri, înoât aoeste vorbi, cu înfiorătdre espresiunl ale feţelor, Dumuecjeu să vă ţină şi să mântuăsoă mica fierbinte.

\