Page 5 - 1897-12
P. 5
Aiusi/usu „Bweir‘ iese în Să-care (ii.
?î ftfigragt AimaiiMe neutru Ansiro-Ungarta:
Srwjav, pisţjs ts u m Sfe BS. Pe un an 12 fl.. pe şase ioni
8 fl., pe trei luni 3 fl,
Sosiao.ţi aî'fcvHKt.îa an xv
»x5a®sc, ~X*B!M5î*te aa <w N-rii de OumlnaoS 2 fl. pe an.
■«(îMKiat , Pentru România si străinătate:
WstflSTt sa yuflcaasc ia Adm!» Pe nn an 40 franol, pe ş6so
aistruţluriD în B*aţov ţi la vs- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
xa&tĂrcils Slraur! da «««salar! s H-rii de Duminecă 3 franol.
ta Viana: M. Vuiau, tlnnrish
Sihaick, Itvdolf Mcttt, Â. OpptWa Se prenumără la t6te ofioieio
Haohfolger; Anton Oppciik, J. poştale din întru şi diu alarâ
Bonntbcr, ta îtadayasta: A, T, si ia dd. colectori.
«foldbergerj, ichtttm Somai; în Amaratul nantiu BrasoY
Bacuresoi: Agmcc limai, Sus- administraţiunea, piaţa mare,
otur»ale da Soumtmio; in Hab târgul Inului Nr. 80 etagiu
itat: Karoiyi & Litbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şese
Praţul tnaerţlusilor: o ««Mă luni 5 fl„ pe trei luni 2 fl. 50 or.
RBvmond pa * ooidnă 8 »?, rji tncamm «p arta nra Cu dusul în casă: Pe un an
30or. cimbîia pentru o yubli- - ;r~l «soovl I nraraiM 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oara. îtabLiofci raai doao după 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
tarifă oi învoială. sân 16 bani. Atât abonamen
Reclama pe pagina a 8-». o tele cât şi inserţiunile sunt
auria 10 os. bău 80 beau. a se plăti înainte,
. 268. Braşov, Mercur! 3 (15) Decemvre 1897.
„Iconă ştersă“. ei au conchiămat pe toţi fără deo Terminând ou oele aşa numite interne, PROPUNERE:
sebire de naţionalitate — a denegat spre mirarea tuturor, cere cuvântul depu Oongregaţiunea comitatului Hune-
Ca de obiceiu, foile maghiare comitetului electoral săsesc dreptul tatul Pogâoy Kâroly şi propune, oa făcân- dârei, întrunită în Deva, la 13 Decemvre
şi-au făcut şi de astă-dată glosele de a concbiăma o adunare de ale du-se abatere dela ordinea (jilei, să se ia 1897 st. n.
lor asupra decursului desbaterei pe gători generală. în desbatere propunerea membrilor români, D e c i d e
paragrafî a faimosului proiect de ma- Decă se concbiamă numai Sa ca o oestiune importantă. ca — din consideraţiunile de mai sus —
ghiarisare votat de cameră Yineria şii nu-i bine, căci n’au dreptul Saşii Primindu-se, fişpanul dete cuvântul să aştârnă la ministrul reg. ung. de interne
trecută. să se grupeze în vieţa parlamentară d-lui Francisc Hossu-Longin, oare oeti pro o representaţiune, rugându-1, oa acela să
Cu acâsta ocasiă, un cjiar guver ca naţionalitate. Decă se conchiamă punerea următore: ravâoe proieotul de lege privitor la drep
s:
namental a 4i „Saşii au devenit cu toţii colectiv, eră-şî nu-i bine — Onorată Congregaţiune! tul de a statori numele oficios al comu
brăşî actuali, dâr nemulţămirea lor căci n’au dreptul numai unii să con- In faţa proieotului de lege, privitor nelor, loourilor şi looalităţilor din îutrâga
a fost ca şi umbrele, ce întunecă o cbieme pe toţi. la dreptul de a statori (de fapt însă drep ţâră.
icbnă ştersă**. Aşa a hotărît Banffy, „marele tul de a maghiarisa) numele oficios al co Deva, la 2 Deoemvre 1897.
prietin** al Saşilor, pe care aceştia
Asemănarea este reutăcibsă, der munelor, locurilor şi al looalităţilor din
Francisc Hossza Longin.
nici cel mai mare amic al Saşilor, l’au şi sprijinit pană acuma din răs întrâgă ţâra, presentat dietei din Buda Dr. Ales. L. Hosszu.
fiind nepreocupat, nu va pute nega, puteri. pesta de oâtră ministrul reg. ung. de in
că ea se apropiă de adevăr, întru Lege nu este, ordinaţiune nu terne, subsorişii membri ai Congregaţiunei, Propunerea aeâsta, ascultată ou aten
cât adecă icăna de care vorbesce esistă în privinţa acesta. Der e praxa atât oa oiv! ai patriei, cât şi oa membri ţiune înoordată de întrâga adunare, propu
făia ungurescă înfăfişâză importanţa cu atât mai viuă şi mai convingătdre, ai partidului naţional român, nătorul prim subscris o a motivat oam ou
actuală politică a Saşilor ardeleni cruda praxa, care s’a validitat acuma următârele: Onorată adunare generală! Mi
la Cohalm, mai astă tdmnă la Bra Având îu vedere, oă după dreptul pu
Amintita făiă a vrut să dică, oă şov şi în alte părţi, şi care, mult ne blic al tuturor popârelor, apoi după drep nistrul reg. ung, de interne, preoum este
maghiarismul nu-şî bate acjî câtuşi temem, că se va validita şi faţă cu tul natural şi logioa sănătâsă într’uu stat bine ounosout, a presentat dietei din Buda
de puţin capul asupra nemulţămirii adunarea alegătorilor Români ce este constituţional dreptul şi competenţa legis pesta un proieot de lege, privitor la drep
Saşilor, ci trece peste ea cu dis lativei, încă îşi are şi trebue să aibă limitele tul de-a stabili, mai bine cjis de-a maghia
preţ suveran la ordinea cailei. conchiămată în Sibiiu pe cjiua de risa numele străveohl ale oomunelor, loou
astăcjl. peste oare a trece nu-i permis, prin ur rilor şi a looalităţilor din întrâga ţâră. De
Acesta a fost şi ÎDţelesul cuvin Are dreptate dâr fdia budge- mare nici un stat nu pâte avâ ohiămarea
telor rostite de deputatul Carol tară ungurescă când cjice, că Saşii de a aduce astfel de legi, ce nu cad şi nu vreme ce proieotul de lege, la care se re-
Eotvos, ca răspuns la strigătul Sa politicesce nu mai sunt decât o icănă pot cădâ în cadrul competenţei sale ; feresoe propunerea nâstră, a treout deja la
şilor, că proiectul relativ la numele ştârsă. Ca mâne vor c^ acâsta şi Având în vedere, oă dieta din Buda fiuea săptămânii trecute prin camera un
06
comunelor însemnăză un pericul pen despre cele trei miliăne de Români. pesta încă nu pâte avâ ohiămarea, de a gară şi a fost primit şi în desbaterea spe
tru naţionalităţi. Numai cât Eotvos De fapt şi unii şi alţii sunt aduce legi oe trec peste limitele compe- cială, etăruirea nâstră mai departe asupra
a mai şi ameninţat cu desfiinţarea desfiinţaţi prin praxa administrativă tinţei sale; acestei propuneri s’ar părea pâte „post
legei naţionalităţilor, dăcă poporele a celui mai nou absolutism consti festa*.
nemagbiare ar abusa de „drepturile tuţional unguresc, sub Banffy-Perczel. Având în vedere, oă dieta din Buda Intr’un stat constituţional însă, orl-oe
1
şi libertăţile* , ce cbipu le conţin, pesta înoă nu pâte avâ ohiămarea, de a lege are să trâoă prin trei foruri legislative :
în contra consolidării statului şi a Lupta Românilor în congregaţia aduce legi ce trec peste limitele compe camera deputaţilor, camera magnaţilor şi
siguranţei rassei maghiare. tenţei sale; sancţionarea Oorânei. Proieotul de lege din
din Deva.
Este în tot caşul curios a ame Având în vedere, că proiectul din oestiune a trecut pănă acum numai prin pri
ţinută la 13 Decemvre n. 1897. oestiune, — după a nâstră părere, — încă mul for, prin urmare nu e de loc „post
ninţa cu desfiinţarea legei naţionali
tăţilor, când naţionalităţi nu mai Deva, 13 Decemvre. e de o natură, oe nu pote ou drept fi festa** a ne mai ocupa de el. Drept aoeea
esistă în lexiconul de stat al Ungu In mijlooul perseouţiunilor, oe se ne- obiect al desbaterilor legislative, deâre-oe oredem, că ministrul mai pâte avâ timp şi
tinde a oassa un us şi drept, presoris de ooasiune a reveni asupra oestiunei, dâoâ
rilor, şi când de fapt desfiinţarea lor pusteso peste noi din tote părţile, lnpta
este decretată pe cale administrativă. membrilor român! din Congregaţia de as sute şi mii de ani; se va convinge, oă aoel proieot cât de mare
resens a provocat la majoritatea locuitori
Ca să fim înţeleşi, vom releva tăcjl, apare oa nn semn îmbucurător şi o Având în vedere, oă proiectul amin
aici ceea ce ne împărtăşesce „Sieben- dovadă,, oă nu s’a stins curajul de a sări tit nu are şi nu pâte avâ nici un motiv lor ţării, şi pâte încă întreveni pentru re
biirgisch Deutscbes Tageblatt“ din în apărarea oausei nâstre naţionale. de esistenţă, de necesitate şi nici chiar de tragerea lui înainte de a se faoe lege.
Sibiiu despre oprirea unei adunări Inimicii noştri oficioşi şi neoficioşî, oportunitate; Dâcă aşi sta, on. oongregaţiă, să înşir
de alegători. Lucrul s’a petrecut la e’au putut oonvinge de nou, oă, deşi sun Având în vedere, că prin proiectul tdte motivele resensului nostru adânc faţă
Cohalm. El e de natură a ilustra tem crâncen stnviţî, nu suntem de tot puşi citat s’a născut deja o iritaţiune şi cons- de aoest plan de lege, şi dâcă aşi arăta
vorbele maliţiose ale făiei guvernu la pământ. Orl-oât se sileso a se ascunde terneţiune generală între naţiunile, oe al- amănunţit tot oeea oe ne-a îndemnat să
lui despre „umbrele întunecose ale după spatele puterii de stat, — acjî au pu cătueso aoest stat poliglot; înamtăm acâstă propunere şi să stăruim
iconei şterse**. tut vedâ, eă noi Românii ţinem ou sânţenie Având în vedere, că prin primirea aici asupra ei, ar trebui să vorbesc âre, ba
Este sciut, că tote adunările de la clenodiiie nâstre strămoşesc!. şi sanoţionarea acelui proieot, s’ar isca cele chiar dile întregi: Mă restrîng însă a soâte
alegători arangiate de comitetele să Şi încă o ^apariţiune mulţumitorie: mai mari confusii în tâte direcţiunile vieţi- în relief pe cel mai grav, şi adeoă, oă pro
sesc! în afacerea maghiarisârei nu Deşi puţinii noştri oficial! dela administra- iectul de lege present a fost elaborat nu
publice ;
melor comunelor, au fost conchiă- ţiuna sunt pas de pas controlaţi şi pres- din interes „de stat**, oi din interes politic,
Având în vedere, oă des amintitul ca şi prin aoea lege să se lucreze într'a-
mate fără accentuarea naţionalităţii sionaţl, — la votarea de astăcjl nu s’a aflat
săsesc! a alegătorilor după cercuri, mo! un singur funoţionar român, care să proieot, în forma şi în timpul, în oare s’a oolo, oa un popor, oe de mii de ani petreoe
aşa că puteau să ia parte la ele — deoadă pănă a vota oontra luptătorilor pen presentat, apare ca o nouă dovadă, că aici, să-şî pârdă naţionalitatea sa, âr tot
ţînta guvernului pe lângă dobândirea unui
precum au şi luat ici şi colo — şi tru drepturile nostre, — ba cinar şi dintre odată să i-se dâa prin ea ministrului un
drept absolutistio nu este deoât maghiari-
alegătorii de altă naţionalitate. funcţionarii noştri au fost, oar! avură ho- drept despotic!
Noi am criticat acestă pornire, tărîrea bărbătâsoă a vota ou noi. sarea ou forţa Rgalâ ; Noi, cari sute de ani am luptat ală
declarându-o de fatală pentru însăşi Fraţii Saşi au absentat ou desăvârşire, Avâud în vedere, oă noi Românii turea ou părinţii D-vâstră pentru apărarea
posiţiunea de drept a Saşilor şi a — unul totuşi a avut ouragiul, d-1 primariu niol-od&tâ şi sub nici o oondiţiune nu ne acestei patrii comune, şi cari v’am dat pe
celorlalte naţionalităţi. Dăr Saşii, fiă din Orăştiă, a vota cu Românii. vom lăpăda de nâmul din care facem pprte, un Huniade (arătând spre tabloul cel mare
de frică, fiă şi din alte corsidera- Noul proieot de lege, pentru maghia- drept oe ţinem şi vom ţinâ cu tâtă tăria a lui Huniade) şi v’am dat aţâţi „fişpanl**
ţiunî de oportunitate, nu s’au reţinut nsarea numelor comunelor, locurilor şi lo la numirile do sute şi mii de ani a comu (arată spre fişpanii ce împodobesc, în ta
dela ea şi o practică constant dela calităţilor, a îndemnat pe membri români, nelor, loourilor şi looalităţilor, numite de blouri, sala şi despre cari se scie, oă în
„Sachsentag“-ul de an încdce. ca în congregaţia de astăcjl să presinte o strămoşii noştri, deol prin proieotul de lege majoritate au fost de origine Români) şi
Ironia sorţii a adus cu sine, ca propunere şi să-o susţină cu t6tâ tăria, eu ne-am simţi fârte jigniţi în un strâvechiu vi-am dat, avere şi vi-am dat sânge: oa
Saşii să nu mai pdtă susţină nici tâtă demnitatea. Membrii maghiar! aflând us şi drept al nostru; în fine : drept cuvânt putem fi îngrijiţi, când acjî
basa acesta cjisă internaţională, cum de propunerea Românilor încă în (jiua pre- Având în vedere, oă comitatul Hune- vedem oă, bagsâmă ca răsplată, voiţi să ne
s’a întâmplat la Cohalm. Aici fisol- mergătâre s’au sfătuit, că oe să facă şi deja dârei încă e unul din acele comitate, oare luaţi pănă şi numele nâstre străbune, oa
găbireul n’a voit nici decum să le la intrare în sală se cetea de pe feţele tu în tâte timpurile, în viâţa nâstră de stat, să ne poreoliţt altfel! Dâr va fi âre, d-lor,
credă, că au conebiămat pe toţi turor, că astâcjî are să fiă erâş! o şedinţă a fost şi e locuit în covârşitâre majoritate mai mare gloria maghiară, oând în loo de
alegătorii cercului, er nu numai pe interesantă. de Români şi numirile comunelor şi loou străbunul „Rătesat“ veţi cjioe... „Lenyesett**,
membri naţionalităţii săsesc!. Ba a Fişpanul salutând membrii întruniţi, rilor sunt de sute şi mii de ani mai ou sâu în loo de n Câmpul-lui-Neag ... Nyak-
u
mers şi mai departe, şi — după-ce a dat semnalul, ca să se incâpă agendele sâmă românesol, la cari trebue sâ ţinem mezo? Este în aoest proieot de lege o ten
convocatorii au asigurat din nou, că puse la ordinea cjilei. ou pietate: facem următârea dinţă, oe ne jicneşte în drepturile nâstre.
i
