Page 50 - 1897-12

Pagma 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 274—1897.

rile în acesta direcţiune se ţin lanţ — Congrua şi autonomia. In comi- lor, şi după oe dovedesoe, oă şi mişoarea Vorbind apoi despre Rusia oratori
înse cu puţin resultat. Şi âtă de ce: siunea finanoiarâ a dietei s’a desbătut alal- de faţă între Saşi a fost representatâ de spune, oă într’adavăr a strigat la Iaşi „mârte
K
partida estremă independentă pre­ tăerl budgetul ministrului de oulte. Cu minoritatea „verZilor*, pe a oăror parte Ru9iai ; — însă în urmă Ţarul trimiţând
tinde necondiţionat, ca ridicarea te­ ooasia aoâsta ministrul cultelor şi înstruo- stă idea neturburată a dreptului poporului un representant, oare să salute pe Regele
ritoriului vamal independent se se ţiunei publice a deolarat, oă la t6tâ întâm­ — Z> » oă „vrâ să mârgă un pas mai de­ Caro!, prin aoâsta a voit să dovedâsoă, oă
0e
înscrie în lege în mod obligator. plarea va depune în aoâstă sesiune parla­ parte, oa să nu vină prea târcţiu şi-şi es- s’a convins despre progresele României,
11
Banffy înse cu greu va put6 împlini mentară un proiect de lege privitor la sa- pune în următârele părerea sa individuală, Revenind ârăşl la oestiunea naţională,
acâstă pretensiune a kosauthiştilor, salarisarea preoţilor necatohcl Oestiunea Con „oare este împărtăşită de mulţi şi pâte nu spune, oă atunoî oând Ungurii ΫI oontinnă
din simpla causă, că în privinţa gruei-catolioe va forma obiect separat de de oei mai răi dintre conaţionalii săi“. Ea opera de magh'arisare si oaută să sohimbe
acâsta n’are autorisaţiă dela Majes- regulare. — Privitor ia autonomia catolioă este următârea : numele roraânesol înlocuiudu-le ou nume
tatea Sa, şi nici n’o p6te cere de-o- ministrul (fise, oă Congresul oatolio a esmis Ca să pâtă dobândi, suooese, deşi ele unguresc!, avem datoria de-a lupta ou tâtă
camdată, de6re-ce acâsta s’ar opune o comisiuue de 27 pentru oompunerea sta­ îi snrîd numai din depărtare mare — mi­ energia si a protesta ou tâte puterile oon­
promisiunei, ce a făcut’o Corânei, tului autonomie ou îndrumarea, oa acâstă noritatea trebue neapărat să nisuiasoă a-şl tra aoestor violenţe.
când s’a legat, că va vota proiectul comisiune să pertraoteze ou faotorii com­ mări puterea. Ce este însă, oe în lupta oo- D-1 Petre Grădişteaun atingând oes­
despre provisoriu aşa cum l’a pre- petenţi şi să-şi oâştige datele neoesare. mună, oa şi în lupta politioă ne lăgă în tiunea naţională ZÎ3 t oâ miniştri au mo­
0
sentat parlamentului. Respectivii faotori — <fi Wlassios — nu alianţă practioă? — scopurile egale. Şi oine are tive de a nu spune întreg adevărul în
80
Cum-că partida estremă ţine pot fi alţii decât oorul eoisoopeso şi gu­ în patria nâstră înaintea sa aceeaşi ţîntă aoâstă oestiune, însă oei oarl nu stau pe
morţiş la pretensiunea ei amintită, vernul. Panctul său de vedere şi l’a cu­ egală, respingerea şovinismului maghiar ? banoa ministerială au dreptul şi ohiar da­
se vede şi dintr’un articul mai nou prins guvernul într’un memorand, pe oare In apropierea nâstră cea mai mare toria de a-se îngriji de sârtea fraţilor de
al organului kossuthist „Egyetertes", l'a înaintat Primatelui, âr aoesta episcopilor. nimeni altul, ca Românii. peste Carpaţî. Nu putem noi să ne înă­
00
care Z* ) că ar fi o nebuniă din In aoest memorand guvernul a pus oa Voim noi 6re să luptăm oontra ma­ buşim sentimentele, oarl oloooteso în ini­
partea partidei, dâcă şi-ar jertfi prin­ prinoipiu fundamental, ea statutul auto- ghiarismului oe înghite tâte, fără ei, Ori mile nâstre, auZend ţipetele de durere ale
cipiile în dragul dualismului, pe care nomio să fiă de astfel de cuprins, încât ohiar în oontra lor?! Absurditatea ideii fraţilor de dinoolo. Poporul român nu pâte
îl combate de trei-cjecî de ani, pen­ să garanteze îa integritatea lui jeseroitarea ne sare în oohl, dâoă o îmbrăoăm în ou- fi amic şi aliat al celor doi mari suverani,
tru a cărei ruinare s’a format par­ constituţional a drepturilor de patronat
vinte. Să nu ne lăsăm a fi SDăriaţI, oa german şi austro-ungar, câtă vreme fraţii noş­
tida şi pe ale cărui ruine se p6te oare nu face neoesară schimbarea § 6 din
pănă aoum, prin fantome, oa daoo-româ- tri nu vor fi lăsaţi în linişte de asupri­
edifica tocmai aceea, ce formâză articolul de lege III din 1848 în privinţa
uismul sâu alianţa româno-siavă: să fim torii lor.
idealul partidei estreme: statul ma­ numirii arohiereilor şi § 7 din Brt. de lege
oinstiţî şi să mărturisim, oe voim să avem Vorbind de salutările pe oarl M S.
ghiar independent. III din 1848 referitor la fundaţiunile pen­
în comun; să fim deci, — ori oât de cu­ Regele Carol le-a primit la Iaşi dela Ţa­
Este interesant, că unul dintre tru oult, învăţământ şi universitare, preoum
rios ar suna aoâsta în gura unui Sas verde : rul Rusiei, oratorul le consideră, oa o ma-
organele apponyiste dă indirect lui Diol art. de lege XXX din 188B privitor
să fim prudenţi! Dintr’o parte se rostogo- nifestaţiune a marelui suveran pentru po­
Banffy sfatul, că dâcă nu p6te pacta în şoâlele medii. lesce valul maghiarismului şi al maghia- porul român, representat la Iaşi prin Su­
cu kossuthiştii, atunci se caute a
ferici ţâra pe altă cale. Se-şî dea roniei o’o iuţâlă neîntreruptă, ba ohiar ao- veranul său.
adecă dimisia dela presidenţia mi- Victoria partidei autonomiste oelerată in oontra nâstră şi în contra D l P. P. Carp vorbind de politioă
din Fiume. Alaltăerl s’au făout în Fiume stâncei românismului. Ce va faoe un om ou esternă spune, oă oratorii mai toţi au atins
nisteriul, căci şi aşa provisoriul tre-
bue votat cu orî-ce preţ, decă e, ca alegerile pentru oonsiliul comunal. Auto- minte, dâoă valul ameninţă să-l înghită ? acâstă politioă şi în speoial oestiunea na­
Ungaria se nu fiă espusă unei even­ nomiştii, adeoă partida lui Maylănder, au — de sigur, oă nu va specula asupra tra- ţională. D-1 Sturdza e de doi ani şi jumă­
raportat victoriă deplină. Partida liberală gioului istoriei poporului săseso, pentru-oa tate la putere. Ce a făcut de atunoî şi
tualităţi neprevăzute. Resolvarea în
maghiară şi maghiaronă a căcţut cu desă­ tntr’aoeea să se îneoe ou preoaloulare trecj- pănă aoum în aoâstă oestiune? N’a făcut
astfel de chip a problemei, ar fi cel
vârşire. Autonomiştii au eşit victorioşi nu vie, oi va căuta să lege amiciţie cu stânca. nimic, oi numai souze. Când era îu opo-
puţin făcută pe cale constituţională
numai în centru, oi şi în suburbii. Se orede, siţie ne numia nemernici, fiindcă nu făoeam
şi pacînică, şi unui nou guvern i-s’ar
vota provisoriul mai uşor, deore-ce oă noii representenţi vor alege de Podestă Din Senatul român. oeea oe oerea dânsul; aoum s’au schimbat
r
el n’ar avă mânile legate cu pro­ â ăşl pe Maylănder. — Banffy şi ou toţi — Discusiunea asupra răspunsului la Mesagiul rolurile, a venit dânsul la guvern, dâr nu
misiuni faţă de Cordnă orî faţă de şoviniştii maghiari turbă de năcaz, că ârăşl tronului. — pâte faoe nimio din ceea oe a promis în
au ajuns autonomiştii fiumanl in fruntea
ţeră şi parlament. oposiţie. Şi în oestiunea naţională şi în oea
afacerilor oraşului. Şedinţa dela 5 Dec. v. a Românilor MaoedonenI, guvernul a mers
De sine înţeles, că fdia appo-
nyistă ar dori, ca in fruntea guver­ D. N. Ionescu vrând să oombată pe din greşală în gresală.
nului se vină contele Apponyi — şi Feputuţii Saşi şi partida guver­ antevorbitori, spune, că nu trebue să se faoă Vorbiţi d9 idealuri mari; dâr oine
încă iute şi de grabă, cum se es- namentală. Tâte (fiarele maghiare pu- ooa8aţiunI guvernului din oausa visitei dela pâte fi înpotriva roalisării unor asemenea
primă ea. blioă ou multă amărăoiune şi supărare soirea, Budapesta şi din lipsa ministrului de es- idealuri? Nu aşa însă oum luoraţl D-vâstre.
Al treilea mijloc de „fericire" nă aoum şi deputaţii saşi Brennerberg şi terue la acea visită. Majestatea Sa regele Aşa s’a realisat marele ideal al unităţii
pentru Banffy, ar fi, cum am Zis. Wiihelm Melteer au repăşit din partida gu­ a făout o vis’tă de politeţă, oare n’avea Germaniei ? — S’a entusiasmat un individ
Introducerea provisoriului pe cale de vernamentală. Numiţii deputaţi, după oum niol un amesteo ou oestiunea naţională. sâu s’a înoălZit mintea unor oopii ? Asta
ordinaţiunî ministeriale, urmând, se spune oficiosa „O. E.“, au avisat deja pe Cpstianea naţională rămâne pururea des- nu pâte deoât să oompromită un ideal, ori
înţelege, disolvarea parlamentului. br. Podmaniczky, preşedintele olubalui li­ ohisă şi e de datoria nostră, oa adevăraţi oât de scump şi mare l’aţl înfăţişa. In Ger­
Măsura acăsta se încârcă a-o justi­ beral, oă în urma primirei proieotului de Datrioţt, să dăm tot sprijinul fraţilor noştri mania s’a realisat unitatea prin seoole de
fica foile guvernamentale, aduceud lege despre maghiarisarea numelor de oo- de peste munţi. munoâ ou minte rece, ou ohibzuiută şi in­
de motiv situaţia escepţională şi mune şi localităţi dm partea dietei, — ei Maghiarii, o soim ou toţii, sunt duş­ teligenţă. âr nu prin operă de oompromi-
obstinata atitudine a partidei es­ repăşeso din partida guvernului. mani declaraţi ai noştri; ei asupresc nea­ tere şi de greutăţi ţârii.
treme independente. mul românesc de dinoolo şi nu permit Ro­ D-1 Dimitrie Sturdza ră9punZend oe-
Fi-va însă Banffy atât de cu- mânilor niol să se plângă de suferinţele pe lor, cari au ataoat guvernul, spune,oă u’au
ragios să-şî ia refugiul la o măsură Saşii şi Românii. oarl le îndură. adus niol un motiv puternio.
atât de estremă şi anti-constituţio- Nu putem trece ou vederea o părere La asupririle Maghiarilor noi nu răs­ Vorbind de visita dela Budapesta
nală, care ar ridica asupră-i valuri interesantă, ce şl-o dă unul dintre bărbaţii pundem prin aoeieaşl mijlâoe, nu le facem spune, oă Regele Carol nu putea să se
u
de furia şi patimă şi ar provoca saşi „verZl" în „Kronstâdter Zeitung de răsboiă ou arma, dâr le facem răsboifl de duoă deoât aoolo unde a fost invitat.
forţă ilegală contra forţei ilegale? Sâmbătă într’un articul întitulat „Puterea idei şi faoem apel la Europa să judeoe. Am fost întrebat — continuă orato­
Fără îndoială, că momentul e minorităţii". In ce privesoe declaraţiile de odiniâră rul — oă de oe n’am fost şi eu la Peşta?
critic, şi Banffy va trebui se alegă După-oe arată, că şi în minorităţi făoute la Orfeu de d-1 Sturdza, ele nu-i pot N’am fost, pentru-oă visita s’a hotărît re­
între cele trei eventualităţi arătate. este putere, dâoă dreptul este pe partea oompromite. pede şi nu puteam să pleo din ţâră, unde

— Prea Curată Maria! — Z* se eft - uoigaşă bătrână, de ne aduol atâta rău ? în oa mai slabă îşi reoomanda sufletul lui — In ouptor, în ouptor ou strigâia !
— Cinstesoe numele Madonnei, Pela- Promite-ţi sufletul Satanei, strigâie spur­ DumneZeu, îşi chiăma nepotul, în timp oe Foo în ouptor!
gia... Promite! cată, mântuesce-n9 oopilul... şi dâcâ de sub straşnioale lovituri oăZu ameţită la pă­ Plâia cădea îndesat. Ceohetto era de
— Promite! vorbă bună nu asoulţl... mânt. jumătate nebun de spaimă şi desperat fa*
— Dâr oe s’a întâmplat? Eu nu vă — Nu, nu, fiţi creştini... Aoum eşiră şi femeile, pe ooridor, să gia înoâoe şi ’noolo, se uita la ferestri, la că­
înţeleg... O, vai! îmi frângl braţul ! strigă — Na, na !.... încurajeze bărbaţii, şi strigară: rări, par’oă însu-şl n’ar soii de uode să aş­
nenorocita bătrână, privind ou or-hl plân­ — C’o biată bătrână, o’o maioă a — Feceţi-i sfîrşitul! N’o oruţaţl pe tepte ajutor.
gători în juru-i. Şi aşteptând aiutor dela vostră traotaţl voi astfel?... Domne aju- nemernica. Smulgeţi-i inima! Din ferestri însă nu se auZiau deoât
prietinele ei, strigă: tâ-ml! Oh, vai, vai, Dumnezeule! strigăte sălbatice, afară şuera vântul, şi
Din tâte ferestrile oaselor se auZ'au
— Yeronica,... Nunziata!... Vei, — Na, strigâie blăstămată ! Na, sbierete sălbatice, blăsteme şi urlete. La apa din părae vuia misterios.
ele niol nu-mi răspund. na, na! aoest sgomot infernal grăbi şi mioul Ce­ De-odată copilul auZi un strigăt as­
— Promisiunea, promisiunea, Pelagia ! Şi isbiturl ou pumnii şi cu pioiârele ohetto şi abia îşi văZu bunica ou hainele cuţit; asculta o clipă, oă âre na se înşală,
— Da oe se vă promit? ajunseră trupul neputinoios al sermauei bă­ sfâşiate, ou faţa plină de sânge, ou oohl apoi o’o săritură fu pe drum fugind şi
— Soii mai bina deoât noi. trâne. înstiolaţl şi fără a-se mişca zăcând pe pă­ strigând:
— Dumnezeu îmi onnâsoe sufletul: — Ceohetto... Ceohetto !... O, vai! mânt — el merse oătră grupul de ţărani — Miliţiă! miliţiă!
nu soiu! mă omâră! Isuse Oh'stâse, Mariă Prea ou- şi strigă desperat: Doi gendarml, pe oarl îi ajunse plâia,
se apropiau ou paşi repeZl de Cappannaooe,
— O, o, nu soi ?! rată Vergură, ţie-ţî dau sufletul! — N’o omorîţî! Ea e bunioa mea!
oa să se refugieze dinaintea potopului.
— Nu soiu, vă jur pe sufletul miou- Nu-mi omorîţî bunioa!
— Iu ouptor ou ea, în cuptor! Aprin
lui meu nepot... Dâr unde-i băiatul? —
deţî foo în ouptor! strigară bărbaţii, tot El da ou pioiârele, sgăria şi muşca H.
şi înoepu să-l strige ou glas sfăşietor de
mai mult însălbâtăoiţl de rugăoiunile bă­ pe acei gâZl fără inimă, oare nici nu 1 luară
inimă : Ceohetto ... Ceohetto. ..
1
trânei, şt (jeoe mâni saorilege ou turbare in sâmă, oi ridicând pe bătrâna ameţită
—. O, tu bătrână păoătâsă, dâr în- îndoită isbiră asupra neuorooitei bătrâue, dela pământ, o tîrîră în oasă sbierâud
^r’adevăr nu son? Oe ţ,’am făcut noi ţie, care oâcju în genunchi şi ou vooe d'u oe mereu: