Page 51 - 1897-12

Nr. 274-1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8 ™

ambasadorul austro-UDgar Revertera eto. etc. La început biografia* lui Alesandru
trebuia să rămână guvernul, representând ULTIME SOIRI.
S’a dat la urmă şi un banohet, la oare car­ Roman, apoi o Introducere de autor,
pe şeful statului. Altfel m’aşî fi dus.
Ministrul recucâsce, pă în cestiunea dinalul Vanatelli a toastat pentru monar- un artioul întitulat: Alegerea carierelor; Arad, 22 Decemvre. (Telegrama
obul nostru. — împrejurarea, oă Rutenii Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de part. a „Gazetei Transilv.**) Adunarea,
naţională guvernul român nu se pite amesteca
au ţinut să aibă în Roma un colegiu pro­ N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de ce a fost convocată aici pe cţiua cte mâne,
in afacerile interne ale statelor vecine.
* priu al lor greoo-catolio dovedesoe, oă nici G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul 23 Decemvre n., a fost oprită de pri­
Ruteuilor nu le convine să-şi orâsoă tinerii lumei şi în ordinea Pro.vedinţei de Dr. marul oraşului.
Disouţiunea s’a închis şi proiectul de
preoţi în seminare străine, romano-oatolioe, Elefterescu; însurat de două-orî, (novelă
adresă, punendu-se la vot, întrunesoe ma­ Budapeşta, 21 Decemvre. Intre
oum din nenorocire se cresc aţâţi tineri poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­ guvern şi corifeii partidei estreme
joritatea.
români de religiunea greoo-oatolioâ. nomică, redactată de I. Georgescu, înoepe
kossuthiste au urmat ieri şi aŢî per­
cu un articul: Economia înţelâptă; urmâză
Onomastica Ţarului Rusiei. Din Pe- tractări. Preşedintele camerei, Desi-
S C I H 1L E P I L E I * tersburg se anunţă, că Sâmbăta trecută în Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea deriu Szilagyi, a tractat cu Francisc
sămânţelor; Bâlele animalelor de casă; în­
efiua S.-lui Nioolae, s’a oelebrat în capela Kossuth şi cu Iuliu Justh, presen-
— 10 (22 j Decemvre grăşatul porcilor; Animale folositâre şi stri-
palatului de iârnă serviciul divin din inci­ tându-le acestora textul unor modi­
Preoţi români otrăviţi. Din Marmaţia căciâse grădinăritului şi plugăritului. La ficări, ce ar fi aplecat a-le face gu­
dentul onomastioei Ţarului Nioolae. De faţă
•se oomunioă scirea despre un oas de otră­ urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse, vernul în proiectul provisoriului. In
ao fost ambele Ţarine, şi ceilalţi membri
vire forte seasaţional. S’a întâmplat adecă, Glume etc. apoi câte-va câle de anunţuri. sensul acestor mcylificărî, Ungaria
ai familiei Ţarului. Apoi la serviciul dwin
că preotul român gr. cat. din oomuna Guhea Preţul 25 cr.; trimis prin postă 30 or. La se pune pe basa teritorului vamal
din oastre al trupelor s'a prasentat şi prin-
(Konyha), în Maramureş, a comandat nu 10 esemplare comandate de-odată unul se independent la 1 Ianuarie 1898. Mai
oipele Ios’.f Battenberg cu soţia. — Din
de mult un potir de aur printr'un agent dă în cinste. De vândare la Tipografia „A. departe, dâcă pănă la 1 Maiu 1898
Sofia se telegrafâză: Sântul Sinod din in-
al unui aurar din Baia mare. Preotul pu­ Mureşianu** în Braşov. nu se va pute încheia pactul cu Aus­
oidentul ouomastioei Ţarului a ţinut un „Te
sese condiţia, oa potirul să fiă de aur,
44
Deum în oatedrala oapitalei. Au fost de Teatru german. Acfi Mierouri sâra se tria, Ungaria se ia disposiţiunî pen­
dându-i în sohimb un potir veohiu de ar­
faţă: Principele Ferdinand, membrii guver­ dă comedia ou oântărl „Bruder Venzel“ în tru aşî regula independent afacerile
gint şi 150 fi. banî. Preotul primi noul nului şi oomandanţii trupelor aflători în patru aote, de Doppler, oa benefioiu pentru economice pe basa teritorului va­
potir şi înoepu să se folosâsoă de el la mal de sine stătător.
Sofia. După aoeea s’a oficiat un „Te Deum“ d-1 âspe RaJcovitsch. In pregătire sunt pie­
oficierea S-tei euharistii în biserioă. După Justh şi Kossuth au luat la cu-
în sala agenturei diplomaţiei rusesol, la sele: „Circusleute* dramă de Sohoothan şi
oâte-va săptămâni însă observa, oă ori de noscinţă acâsta, dbr la finea şedin­
oare au luat parte principele, prinoÎDesa şi „Martin Luther* dramă de Hanzen.
câte-orl bea diu potir în deoursul servi- ţei de acjî au abandonat planul de
mioul prinoipe Boriş. Sera s’a dat mare
oiului divin, vinul avea un gust neplăcut învoire.
prânej la agentura diplomatului rus Baoh-
şi era rău la beut. Mai târcfiu preotul înoepu împărţirea Chinei, Se crede înse, că neînţelegerii^
metjev, la oare au luat parte păreoh’a prin-
să se simtă rău, âr aoum e bolnav greu se vor aplana totuşi,
oiară şi ducesa Clemeutina de Coburg. Prin­
şi stă sub cura medicului de cerc Dr. Szi- Diplomaţia europâoă a sfîrşit’o deo­
cipele Ferdinand a toastat pentru Ţar, âr Bucuresci, 21 Decemvre. Circulă
lagyi. Ne mai fiind preotul în stare să ser- camdată ou oestiuuea Orientului. Turciei îi
Bachmetjev pentru familia prinoiară. dă pace, şi îşi întâroe privirile spre marea svonul, că tratările diplomatice în­
vâsoă în biserioă, în 12 Deoemvre n. o.
‘fii ohiămat să servâsoă în looul lui pro­ Pentru glotaşî. Magistratul orăşeneso împărăţia a Chinei, oea mai bogată pradă tre Bucurescî şi Petersburg asupra
topopul traotual Alexandru Gyenge. El din loc, în urma unei ordinatiunl a minis- de împărţit. visitei Regelui Carol la curtea ru-
sâscă, sunt pe sfîrşite. Regele Carol
încă o păţise cu potirul oa şi preotul, teriului de honveqfi dela 15 Nov. o., pro- Imperiul ohines are aefi o mare im­
va face visita sa Ţarului, la primă­
După oe beii din potir, înoepu să simtă o vâoă pe toţi aoei glotaşî, oarl în timp de portanţă oomeroială, şi tâte puterile mari
vară, şi ca scop principal al ei se
durere mare la stomao şi să-l prindă ame­ răsboifi ar voi să-şi facă servioiul lor oa din Enropa sunt interesate asupra aoestui
dă câştigarea diplomaţiei rusesc! în
ţeli, înoât abia a putut isprăvi cu liturghia amploiaţi de manutanţă şi sunt învoiţi în punot al oomeroiului lumii.
favdrea Românilor din Macedonia.
S’a constatat la urmă, că agentul, la oare a°est scop a oeroeta în timp de paoe un
Pănă aoum asupra Chinei a domnit, Duminecă se va ţine aici un
a fost comandat potirul şi cere făoea şi curs de trei luni şi a depune un esamen
din punot de vedere oomaroial, aprâpe nu­ mare meeting de protestare în con­
negoţ cu haine biserioesol, a comis o în­ teoretic, — oa să-şi aştârnă cererile pănă
mai Anglia. împărăţia englesă a fâout tot tra magbiarisărei violente şi a pri­
şelătoria oriminală. Potirul nu era de aur, în 20 Ianuarie 1898 sus cjisalui magistrat,
posibilul, oa prin provooarea Gestiunilor din gonirii Românilor de peste munţi.
ci de aramă- ordinară, suflat numai ou o orăşeneso, în al oărui despărţământ militar
Orientul europân, să abată ochii Europei
pătură fârte subţire de aur. După folosire se pot vedâ şi oondiţiunile amănunţite.
de oătră Asia-orientală, unde ea făoea tre­
de câte-va săptămâni, pătura de aur s’a buri minunate.
şters şi a rămas arama, a oăreia rugină a Un atentat contra Ţarului, ţfiarele D I V E R S E .
causat otrăvirea preoţilor. străine ne aduc soirea despre descoperirea Dâr âoâsta nu i-a prea suoces. Spe­
unui atentat în oontra Ţarului, desooperire ranţa, oă provocâud răsboiul dintre Greoi Câte (Jiare apar în t6tă lumea? Lu-
Ana Nedelca, o generâsă sprijini- făoută în Londra. Etă în oe consistă afa- şi Turci şi ţinând mereu deschisă cestiunea orul este cam greu de oaloulab. Uu sta-
iore a căuşelor românesol, a răposata Du- oerea: Poliţia a fost însoiinţată despre esis armână, va faoe oa putenle europene să se tistioian însă şî-a dat ostenâla şi a numă
mineoa trecută în Budapesta. Răposat în tenţa unui Rus în vârstă de 38 ani cu nu­ oerte între s'ne în oare timp ea să-şi vadă rat cam 12,000 miliâne numeri de (fiare
Domnul — cfice „Dreptatea — a fost o mele de Vladimir Burzew, care ar fi oăutat de afaoerl în Asia-orientală, — nu i-s’a oe ar apărâ în totă lumea într’un an. Să
14
Română bună, a sprijinit mult acţiunile să convingă mai multe persone pentru a împlinit. efioem dâr, oă pe an apar 12 000 000 numeri
culturale şi naţionale românssol, dându-şl întră într’o asooiaţiă în scop d’a uoide pe Minunea politică, oă Germania, Fran- de gazete. Oa omul să aibă uumai o ide9
consimţământul, ca după mirtea ei, intrigă împăratul Rusiei. Burze-w — a fost găsit oia şi Rusia au mers mână în mâDă în Ges­ despre numărul aoesta oolosal, voim să
averea si rimână pe sima comunei bisericescî de poliţiă în sala de lectură a Britisoh- tiunile Orientului european, luând nosiţiă amintim, oă ou uumerii aoestor gazete s’ar
gr. or. din Lugoş. De origine răposata era museului, unde fiind interogat, n’a tăgăiuit pentru susţinerea statului quo îu BaloanI, putâ aooperi un ţinut cam de 30,000 kilo­
Germană, dâr prin simţămintele ei româ- nimica. Reounâsoe, oă într’adevăr a scris îşi află aoum espresiune şi în păşirea lor metri pătraţi. Greutatea hârtiei este de
nesoi şi prin frumâsa fundaţiune făcută bi- o serie de articole într’o revistă întitulata faţă de raporturile din Asia-orientală. Şi 781,240 tâne. Dâoă toţi numerii aoeia ar
serioei din Lugoş şi»a câştigat nume de „Narodovolec ■ Intr’un ghiozdan al său, au aoâsta tot din aceeaşi causă: a nu lăsa An­ trebui să fiă tipăriţi de o singură maşină
u
Română bună şi demnă de imitat. Oomuna fost găsite mai multe esemplare din numita gliei prada oea mai bogată. atunol, tipărindu-se pe seoundă un efiar
bisericâsoă din Lugoş, a cărei membră era broşură, oare s’ar putâ traduce în româ- Oouparea oraşului Port-Arthur este un i-ar trebui 333 de ani pănă ar găta de
răposata, a trimis la Budapesta o deputa- nesoe prin „ Voinţa Poporului*. De asemenea eveniment de mare însămnătate politioă. tipărit. Dâoă toţi numerii gazetelor s’ar
ţiune, oa să ia parte la înmormântare şi s’au mai găsit trei esemplare dintr’o oarte Nu mai puţin oouparea portului Kiao-Ctau pune peste olaltă, s’ar faoe un munte înalt
să depună o frumosă ounună pe ooso’agul întitulată: „un seool al politicei rusesol, diu partea Germaniei. „Kilnische Zedung* de 80,000 metri. Soootindu-se însă, că un
răposatei. — Fiă memoria ei bineouven- 1800—1896“. Cărţile Boeste erau tmpsohe- (fice, că âra împărţirei imperiului ohmes a om oetesoe numai timp de 5 minute pe (fi
tată! tate şi aveau pe ele însemnate adresa. De bătut deja. Tâte puterile vor sta înainte atunol poporaţianea lumei întregi oetesoe
asemenea s’a găsit o sorisâre rusâsoă da­ ou pretensiunile lor. Rusia a pregătit aoest într’un an timp de .100,000 ani.
Şi hoţ şi ucigaş. Nu numai gendarmii
tată din Amerioa, în oare se vorbea de un plan în cel mai mare seoret. oa să pâtă
sunt barbari la noi, oi şi finanţii. Despre
atentat şi oare era adresată: „Vladimir Bur- oolege fruotele unei politioe cuminte şi
4
unul de aceştia i-se sorie „Tribunei* , oă a L i t e r a t u r ă .
4
zpw. redactorul revistei „Narodovoleo* , la prevărjătâre.
oomis o sălbatică crimă faţă de un eoouom
14
"Westsorost Road. shepherds Bush, Londra D-l Virgil Oniţiu, director la gimna-
român din Bistra, oomună în munţii apu­ Interesant este în lucru, oă China
şi aDOi presohimbatâ în „12 osmonde Road, siul român din loc, a soos în editura libră­
seni. Gavrilă Burla, aşa se numesoe ţăra­ aprobă aoest pas al Rusiei, oare e spriji­
Hammersmith, London**, Ceroetările oonti riei N. I. Oiuron un volum de sohiţe şi
nul, chiămase un finanţ să vină la el din nit şi de Francia. China voesoe să se pună
nuă înoă. novele întitulat „De t6te“. Volumul -se es-
ofioiu, ca să-i sigileze o căldare de raohin sub proteotia Rusiei contra Angliei, oare
fert la casa sa. Finanţul, un Ungur din Espediţiune la polul nordic. După oum mereu a atins’o prin poftele ei de ouoerire tinde pe 200 pag. format ootav. El cu­
Turda, a şi venit. Dâr după-oe Românul se anuDţă din Cristiania, căpitanul Sverdrup şi prin controlul, oe se oredea în drept prinde următârele piese: O serată literară-
musioală-deolamatorioă în Şunturug.— Fără
nostru l’a omenit şi ospătat, preoum e data va întreprinde ârăşl o espediţiune la polul a-1 eseroita asupră-şl.
nume.—Epistola ad Corobeţium.— Praf
poporului nostru, finanţul i a furat o sticlă nordio. Sverdrup va pleca ou corabia „Frarn , Pressa englesă contestă Rusiei îndrep­
14
de rachiu şi orologiul, apoi a fugit. Obser­ oare aoum se reparâză în fabrica de co­ tăţirea ocupărei Portului-Arthur şi cfice, oă şi oenuşă. — Tempi passati.— Notarul Sourtu.
— La ţâră. — Singur. — Amintiri din viâţa
vând furtul, ţăranul s’a luat după tâlharul răbii Archer, şi ou oare a fâout esoediţia Anglia înoă are privilegii asupra unor te­
de student 1) Tanda şi Manda. 2. Bron-
de finanţ şi l’a şi ajuns. Dâr finanţul, uiol la polul nordio mai anii trecuţi ou Nansen. ritorii chinese. „Standard* deolară chiar, oă
4
una nici două, şi-a descărcat puşca în bietul Sublocotenentul Peary, oare înoă a luat dâcă Rusia s’a oaprioia pentru aneotarea chitis. — Linda Raia. — Tâte aoeste piese
sunt sorise într’un limbagiu românesc uşor
om, care a murit peste câte-va (ţde, lăsând parte în espediţiunea cu Nansen, aoum nu Portului-Arthur, atunci Anglia s’ar simţi
şi curgător, oferind cetitorului momente
în urmă o soţiă ou patru copii. Finanţul va merge ou Sverdrup, oi- el va întreprinde îndreptăţită a lua o posiţie. oare ar fi mult
de-o plăcută distracţia prin abundenţa va­
zace arestat în Câmpeni. separat o espediţiune pentru a soruta polul mai aprâpe de teatrul operaţiunilor diplo­
rietăţii şi prin imaginaţia viuă, ce autorul
Dordie. maţiei şi a puterilor de răsboifi marine, de-
Sfinţirea noului colegiu rutean din a soiut să pună în ele. Volamul inertă în­
oât acele punote în a căror posesiune se
Roma. Din Roma se telegrafâză, oă Dumi­ „Călindarul Plugarului**, edat de ti­ tr’adevăr să fiă oetit şi noi îl recomandăm
află ea aefi.
neca treonfcă s’a sfinţit noul colegiu ratean. pografia „A. Mureşianu** din Braşov şi ou plăcere tuturc iubitorilor de leotură.
1
al căruia edifioiu a fost restaurat pe ohel- întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­ Evident, că se pregătesc mari eveni­
tuâla monarohului nostru. Colegiul are 20 vire la trebuinţele poporului nostru agri­ mente în Asia-orientală, unde sunt aDgajate
de elevi ruteDÎ gr. oat. şi stă sub condu col, are o parte literară şi economică tote statele mari din Europa. Proprietar: Dr. Aurel Mureşiauu»
cerea Jesuiţilor. Sfinţirea s’a făcut prin epis­ fârte variată şi bogată, cuprincjend mai
copul Czekovitz, fiind de faţă trei oardinail, mulţi articull bine aleşi, novele, poesii Redactor responsahil: Gregoriu Maior.