Page 53 - 1897-12
P. 53
liMsn, M Saxeta“ iese în îrâ-care ii.
?! Tîpr-şîif.j AnonaineniB pentru Anstro-Dngaria:
**a»r*. siii-e smjc# ÎS?, 30» Pe nn an 12 fl., pe şese itrnl
6 fl., po trei luni 3 fl.
rtarijoal nsSrxxiaitin m 3a
— Xxeivnatini* aa jo N-rii de Dumlneoi 2 II. pe an.
r'r.'mspt Pentru România si străinăîaie:
l«StRATE isa pwtuofto In Adml- Pe un an 40 franol, pe ş6se
’flBlraţiuno Eti Bmţov şi .la PJ'> luni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
snotirolo Slrourl de an;«6i«?i: N-rii do Duminecă 8 franol.
in Viona: X. Bh>m. .SixnrcA
Srtoitk, ttudoif Jfosse, A. Qyptii’ti Se prenumără la tdto ofioiole
5»obio'.{'er; Anton Omuhlt, J. poştale din întru şi din atară
LAiy.neocr, in Budaposla: A. Y. ii la dd. aoleotori.
Qoldbergerg, Esistcin BtrnaS: în B DwmaiBitnl parat BtasoT
BaonroHCi: Agenca llatca, Buo- administraţiunea, piaţa mare,
iniţiale de Roumanio; în Hiua- tfirgnl Inului Nr. 30 etagiu
bţirj,: Xaroiyi <* Liibmann. I.: pe nn an 10 fl., pe şese
Preţul Inserţltinllsr: o «oria luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
snrmond pe e aoidnă fi tv. ţi (2?Tiajnn.er cLe XD'o.ir^xisn.ecă. 50) Cu dusnl în casă: Pe un an
gCei. ţjmbî'u pent.ro o publi 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
care. î'nWioărî mai den« dav"t-. 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
'vjfitu. si Învoială. s6u 15 bani. Atftt abonamen
Eoaiomo pe poema a 8-a o tele oftt şi inserţiunilo sunt
îioKă 10 os. sdu 80 bani. a se plăti înainte.
Hr. 277.—Anul LX. Braşov, Duminecă 14 (26) Decemvre 1897.
„Tot mai bine ’n alte ţerî!“... mai din Maghiari, ci şi din Români, naţiunile şi poruncile slujbaşilor, în două jumătăţi ale monarchiei — lupte
Slovaci, Şerbi, Germani etc., er aceş cepând dela ministru pănă la cel mari s’au desfăşurat între partidele
„Tot mai bine ’n alte teri, unde tia împreună sunt chiar de doue- din urmă notai*, ori primar dela unguresc! din dietă.
;
este un împărat mare şi tare: cel orî aşa de mulţi ca Maghiarii. Mai sate. Seim, că aşa numitul pact eco
-
puţin ai un stăpân, nu o sută/“ pbte-se 4ice der, că deputaţii lucrâza Am ajuns în aşa hal, că nici nomic nu s’a putut încheia, din
după voinţa poporului, când legile nu mai seim care dintre atâţia stă
Aceste vorbe le vor fi aucjit causă, ca în Austria luptele de na
mulţi dintre cetitorii noştri, cari au aduse de ei sunt îndreptate tocmai pâni năprasnici este mai mare şi de ţionalitate au zădărnicit orî-ce lu
avut ocasiunea de-a se învîrti în contra majorităţii poporului? care avem se ne ţinem. Aduceţi-ve crare pacînică a parlamentului vie-
mijlocul poporului. Ele suDt o ur Etă aşa-deră, că deşi trăim în aminte numai de caşul întâmplat în nes. Un guvern a cacjut, şi a venit
mare firâscă a tristelor esperienţe, stat constituţional, noi poporele ne tbmna anului trecut aici la Braşov. altul în locu-i, care nu mai guver-
ce
ce mai ales noi Românii le-am tă maghiare nu mai putem c}i > ca Căpitanul poliţiei, ca singurul în neză în mod constituţional, ci cu
cut de trei-cjecî de ani înebce, de am fi bmenî liberi, căci suntem puşi drept, a dat voiă Românilor se-şî §§ şi ordonanţe ministeriale, ca pe
când avem parte de constituţia un- sub stăpânirea unor legi străine de ţină adunarea lor electorală. A venit vremile absolutismului.
gurâscă. trebuinţele şi voinţa nbstră; cu alte fişpanul şi acjis: Nu vrâu! Ministrul Acbstă stare de lucruri a adus o
cuvinte: suntem puşi sub stăpân încă a ţinut partea fişpanului, fiind
Ce-i drept, într’un stat consti că fişpanul a fost, care a lucrat în mare în văl maşala atât în Austria,
străin.
e
tuţional, care — cum se 4i° — 86 contra nbstră, er pe primarul i’a cât şi în Ungaria. Guvernul ungu
chivernisesce prin însa-şi voinţa po Dâr vorba ceea: de-am avb desaprobat. resc, ca să preîntimpine o sguduire
porului, nu s’ar potrivi se se mai măcar un stăpân şi nu o sută. De-am Acum se întâmplă, că o adu în raporturile economice dintre cele
vorbâscă de „stăpâu", căci dbră în sci cel puţin, că legea e stăpânul nare, ce avea se se ţină Joia tre două ţări ale monarchiei, a păşit
statele constituţionale cetăţenii sunt nostru şi că alţi stăpâni nu avem. cute la Arad, a fost oprită din înaintea dietei cu amintitul proiect,
bmenî liberi, cari nu se chivernisesc Der faţă de noi, Românii, legea se partea primarului. Convocatorii au care cjice între altele, că dâcă până
prin stăpâni, ci prin lege, er cei ce aplică cu multa asprime atunci, când înaintat pe cale telegrafică recurs la finea anului 1898 nu se va pute
aduc legile ârăşi sunt omeni aleşi e vorba de-a ne asupri; când însă la ministrul. Acesta înse a res- încheia pactul, atunci Ungaria îşi va
de popor, sunt adecă deputaţii din am voi se căutăm şi noi un scut, o puns, că el nu pote schimba hotă- regula de sine fără Austria afacerile
dietă, cari au datorinţa se aducă ocrotire în puterea legilor, atunci rîrea primarului. Va se 4i°ă la Bra ei economice şi banca.
astfel de legi şi se lucreze în aşa se ridică faţă de noi alţi stăpâni, şov ministrul a putut schimba hotă- Acest proiect a întâmpinat mare
mod, după cum cere trebuinţa şi cari prin porunci şi ordinaţiunî ne rîrea căpitănatului poliţienesc, fiind oposiţiă la kossuthiştii unguri. Aceş
voinţa poporului, care i-a trimis pe scot de sub ocrotirea legei şi dis că era favorabilă Românilor, pe când tia au văfiut bine venit momentul,
ei acolo. Cu alte cuvinte, poporul pun asupra libertăţii nbstre după la Arad n’a putut’o schimba, fiind ca să se deslipeseă Ungaria de Aus
în statele constituţionale nu are stă* cum le vine lor la socotblă. că era nefavorabilă. Adecă la Bra tria deja acum la începutul acestui
pâu, căci el însu-şî se stăpânesce Ca se aducem un esemplu mai şov în caşul de faţă a fost stăpân an şi se ridice barierele vamale la
pe sine, el însu-şî îşi croesce sortea prbspăt, vom pune în faţa cetitori
ministrul, la Arad înse a fost stăpân graniţa austriacă — bine sciind ei,
sa, el însu-şî îşi aduce legile, de cari lor numai caşul întâmplat de curând primarul. că de aici este numai un pas pănă
are lipsă, prin bmenii săi de încre in comitatul Selagiului. Vice-şpanul Etă constituţionalism unguresc! la uniunea personală, adecă pănă la
dere, cărora le dă votul colo când acestui comitat a dat o ordinaţiune, Apoi se te mai miri de vorba realisarea visului îndrăgit al Ungu
se fac alegerile de deputaţi pentru prin care poruncesce aspru preoţilor Românului: „Tot mai bine’n alte rilor: „Maghiariă independentă".
dietă. români, ca în viitor se nu mai dea ţări, unde este un împărat mare şi Proiectul guvernului trebuia să
Aşa stă scris şi aşa ar trebui estrasele matriculari, fiă private, fiă tare: cel puţin ai un stăpân, nu o fiă primit în dietă pănă la finea aces
se fia. Dâr bre la noi aşa este? Lu- oficiose, decât în limba maghiară. sută!“ tui an. Partida kossuthiştilor însă a
crâză bre deputaţii ţărei acesteia după Legea înse spune altfel. După lege pornit o straşnică luptă contra lui
cum cere voinţa poporului? Avut’a preoţii au dreptul, ba trebue chiar şi oratorii kossuthişt! au lungit des-
bre poporul lipsă de legea pentru se dea estrasele matriculare şi tbte Luptele dintre Unguri. baterile in dietă, aşa că pănă acjî
maghiarisarea numelor comunelor, de hârtiile oficibse ale lor numai în — Banjfy în crisă. — proiectul n’a putut fi votat.
legea pentru maghiarisarea scblelor, limba română. Acum care din aceşti
de legea pentru maghiarisarea ma- doi „stăpân!" este mai mare: legea, De când ministrul - preşedinte Guvernul văcjendu-se adus în
e
triculelor şi alte 4 °î <?i sute de legi ori vice-şpanul ? Banffy a pus pe masa dietei din mare strîmtbre, a încercat tot ce a
de maghiarisare, ce s’au adus şi se Şi apoi câte caşuri de acestea Peşta cunoscutul proiect de lege prin putut, numai să mulcomescă pe cei
aduc pe fiă-care cji în dieta dela n’avem de-a înregistra în fiă-care care se amână încă pe un an stă nemulţămiţî — der n’a isbutit. Kos
e
Pesta? cji. S’ar putâ 4i° chiar, că Românii rile de faţă dintre Ungaria şi Aus suthiştii nu vor să se lase odată cu
Căci bine se ne ’nsemnăm, po- nici nu mai sunt guvernaţi acji atât tria în ceea ce privesce legăturile capul, ei cer stăruitor teritoriu va
poraţiunea acestui stat nu stă nu prin legi, cât mai mult prin ordi- economice şi financiare dintre cele mal deosebit pentru Ungaria.
FOILETONUL „GAZ. TEANS.* umbla cu pom! de Crăciun. Destulă nestrămutată a bărbatului, n’a mai unde se afla pomul. înainte însă
bucuriă va fi pentru copii! noştri răspuns nimic. Lacrimile însă, ce-i de-a întră cu ei în odaiă se aude
când vor aucfi colindătorii colindând curgeau ca bobul din ochi, dovediau sunetul unui clopoţel. Pune-ţi-vă
Âogerul Crăciunului. pe la ferestrii; apoi le poţi frige cât era ea de nemângăiată. Iubitorea mânile laolaltă şi vă rugaţi, micului
cârnaţî şi le vei da colac să mă mamă nici n’a renunţat la planul Isus, că âtă ce v’a adus! picând
Dascălul Samson era om sărac, nânce. Să mulţămim lui Dumne4 u său, a făcut ea ce a făcut şi a câş acestea, mama deschide uşa şi în
e
precum de regulă sunt dascălii. Sa şi să ne îndestulim şi noi şi ei, că tigat pentru fiă-care din copilaşii faţa copiilor apare frumosul pom
larul său de 200 fl. era repartiţiat, măcar aşa putem aştepta S-tul Cră săi câte ceva. înotând în flăcări. Copii! mai mă
der nu şi încassat. Era însă bine ciun. Sci tu destul de bine, cât de In sbra ajunului de Crâciun rişori cad în genunchi şi cu ochii
cuvântat de Dumne4eu cu şâpte co cu greu ni-am putut câştiga şi pomul era gata. Aştepta numai cu ţintiţi la pom, tremurând de bucuriă
pii mic!, ca şi nisce ulcele. Avea şi acestea! nerăbdare să sosescă acasă bărbatul, rostesc după mama lor rugăciunea:
o nevastă bună şi îngrijitore de casă — N’are să ne coste nu sciu cât. care era dus în sat. Voia ca în pre- „Tatăl nostru". Toţî stau înmăr
şi familie. Acesta era totă averea sa. Pomul îl capăt în cinste, eu am şi senţa lui să aprindă luminuţele, ca muriţi şi într’o linişte sărbătoresca.
Apropiindu-se sărbătorile Cră câştigat câte ceva pentru pom, tu să se împărtăşescă şi el la bucuriile Pănă şi mica Măribră, vă4end pe
ciunului, buna sa soţie îi (fise: Mai să mai câştig! numai pentru Petrea copilaşilor. începe a înnopta, începe ceialţî îşî pune şi ea mânuţele la
sunt câte-va cjile şi este aicî Cră o carte cu chipuri, pentru Ionel un a-se au4i sgomotul sutelor de gla olaltă şi încercă să se rbge şi ea. Era
ciunul. Eu de mult m’am gândit, să cal de lemn şi pentru mica Măribră suri prin sat, încep colindătorii, dbr mişcător a privi acestă familia în
fac o bucuria copilaşilor în sera de o păpuşă. Samson nu mai sosia. acest moment, când şi copii! şi mamă
Crăciun. Vreu adecă să le facem — Lasă-me în pace! 4ise Samson. Dela o vreme nu mai pbte aş plâng de bucuriă. Săraci, der fe
pom. Cum se vor bucura mititeii Eu încă îm! iubesc copiii, der trebue tepta. Ea întră în casă, aprinde lu riciţi, mai fericiţi ca cei de prin palate.
la vederea lui, mai ales când le voiu se-mî cunosc starea mea materială. miniţele şi deşteptă din somn co In momentul acesta întră şi
spune, că bunul Isus li a adus acest Să lăsăm cartea cu chipuri şi calul pilaşii. Le spune, că micul Isus s’a dascălul Samson. Sub bunda lui
pom frumos. de lemn pe altă-data, când vom ave născut şi că pretutindenea copiilor mare ţinea o mică fetiţă. O scote
— Nu fi! nebună, nevastă, cfi ban! mulţi! bun! li-a adus daruri frumbse. Ma de sub bundă, o pune jos şi 4i°
e:
8e
Samson. N’avem noi modru de-a Buna nevastă, vă4end hotărîrea ma ia pe copii şi-i duce în odaia, V’am adus un dar de Crăciun!
