Page 56 - 1897-12

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 277—1897

Cari cartofi snnt mai buni? Chemioul lui articul şi am spus din capul lo­ Sanişnd, Dao. 1897. săi acest lucru ne mai pomenit. Groful
franoes Balland a înaintat în săptămânile cului, ca nu-i cu putinţă se fiă ade- Ştim. D-le EeăactorJ însu şl ar fi bătut toba în tâte părţile, ca
treoute Aoademiei franoese de soiinţe un verate cele scrise de gazeta ungu- să scie lumea şi să se uimâscă, că un
traotat, oare are de obieot însuşirile oarto- râscă, căci prea erau bocăne şi se ....In comuna nâstră comasarea s’a făcut nemeş unguresc a dăruit 4000 fl. pentru
filor. Până aoum se oredea, oă aoei oartofi vedea de departe răutatea, cu care în anul 1875, când fiă-cărui proprietar ’i înfiinţarea unei şodle românesc!. Dâr nu
sunt oei mai bani şi nutritori, aarl în de- gazetarul ungur caută să înegrescă s’a dat în sâmă tabla proprie prin ingi­ s’a întâmplat aşa ceva de când lumea,
oursal fiertului oreapă său se sfărîmă. Dl pe Români şi se scâtă pe nemeşii nerul comasator spre a şi-o folosi după n’a esistat un singur nemeş maghiar în
Ballaud însă, în urma unor studii îndelun­ lui de-asupra. plac. In 1876 deja tote tablele se aflau tâtă Câmpia, care să fi jertfit oeva pentru
gate şi ou ajutorul unor esperimente ohe- în folosinţa respectivilor proprietari. Aşa- şcâla poporului român, care-i muncesce în
Etă anume ce spunea Bartha dâră din capul locului constat, că comasarea
mioe, află, oă acei cartofi sunt cei mai buni, brazdă din zori de (fi şi pănă’n nâpte.
Miklos în acel articul: în Şamşudul de Câmpiă nu s’a făcut îna­
cari în decursul fiertului nu-şî pierd forma. Eu mereu am stat în atingere ne­
D-l Balland a oonstatat adeoă în urma mai înainte da asta ou 15—16 ani, (fioea inte de asta cu 15 — 16 ani, ci înainte de mijlocită atât cu răposatul preot, cât şi
el, s’a făcut comasarea în comuna Şamşud asta cu 22 de ani.
multor esperimente, oă ou oât mai mult cu nemeşii unguri; între aceştia am stat
azot oontin cartofii, ou atât mai nutritori de pe Câmpiă, unde cel mai mare pro­ Arderea averilor grofului Ştefan Beth­ în tot timpul cât a decurs comasaţia, făcând
şi gustoşi sunt. E soiut, oă oartofii conţin prietar este groful Ştefan Bethlen. După len din Şamşudul de Câmpiă s’a întâm­ parte din membrii comisiunei estimătâre,
oe s’a isprăvit comasarea, s’a dat foc sto- plat în 1874, ârna.. Aşa-dâră înainte de
mai mult său mai puţin albumtn, care în clasificatâre şi ubioătâre. Am avut deci
prima liniă dă oartofului aroma oea bună garilor şi grânarelor grofului. „La foc s’a asta cu 23 de ani. Acesta e adevărul curat. destulă ocasiune să soiu cine este groful
înfăţişat tâtâ comuna, dâr la stingerea lui Piua şi ora aprinderei nu o sciu cu tâtă
şi puterea de hrană, şi-i susţine tot-odată Ştefan Bethlen şi să cunosc faptele lui,
şi forma în decursul fiertului. Dâcă un oar- numai argaţii grofului dedeau ajutor. De acurateţa, căci nici prin minte nu mi-a dâr că el ar fi făcut darul din vorbă pen­
faţă era şi groful Lângă el stetea preotul trecut să însemn aşa ceva. Cine, rogu-Vă,
tof oreapă său se sfarîmă în deoursul fier­ tru şcâla română, nici n’am audit pome-
tului, aoăsta e un semn, că oonţine puţin valah. Sătenii priveau cu piva în gură ne­ mai cugeta pe acel timp, că după 23 de nindu-se. Să te miri, cum sunt în stare
albumin, adeoă e un soiu rău de cartofi. norocirea elementară şi strigau cu o bucuriâ ani se va soula un Domn atât de străin gazetele ungurescl să născocâ6că asemeni
răuţâcidsă: ^N’aţî comassare! Iţi mai trebue şi necunoscut nouă, oare acâstă faptă s’o fo- minciuni neruşinate pentru hulirea Româ­
Se caută aplicaţiă în vre-o «anoelariă
comassare /“ Groful sta pe gânduri şi în losâscă într’un mod atât de răutăcios pen­ nilor.
notarială, ori advooaţialâ pentru un tînăr nrmă (fi oătiă preot: Poporul acesta are tru ponegrirea nâstră!
80
pedagog de cursul a treilea, care din oausa Dâr să nu fac vorbă multă. Noi Ro­
dreptate. El nu avea lipsă de comasare, ci Focul nu s’a dat prin Eomâni; niol mânii din Şamşud, ca şi tâte comunele
serviciului militar al rămas pănă la 1 Sep-
de şcola." pioend aoestea, luâ pe preot de vorbă nu pâte fi despre aşa ceva, deâreee românesc!, ni-am înfiinţat şcâla din su­
temvre anul viitor fără ooupaţiune. Peti-
braţ şi-l duse în castel. Acolo din nou îi poporul nostru a fost, este şi va fi chiar dorile nâstre proprii. Suntem încă în viâţă
ţionantul a mai făcut 3 ani praxă în can­ vorbi astfel: „Domnule părinte! Etă 2000 şi în viitorul depărtat cu mult mai blând
celaria comitetului şoălelor grăniţeresoi din noi, cei ce am înfiinţat’o, soim cât am jertfit
fl. din partea mea şi 2000 fl. din partea ne­ şi mai nobil, decât să-şi păteze numele-co pentru ea şi se pâte constata acâsta şi
Sibiiu şi e dispus a primi postul in oon-
vestei mele. Eidicaţi-vă cât mai curând o onârea strămoşâscă prin asemeni atrocităţi. cu documente în tot momentul. Ungurii,
diţiunile cele mai modeste. A se adresa la
şcola bună I u Din potrivă, se susţine sus şi tare, că focul cu groful Ştefan Bethlen în frunte, nu
d-l llie Bunea în Iaoobeni (p. a. Szt.-
Acestea le-a spus Bartha Miklos a fost pus tocmai prin conaţionali de-ai numai că nu ne-au sprijinit, dâr şcâla
Agota). grofului Ştefan Bethlen, adecă prin Unguri
în articulul subscris de el şi publi­ nâstră tocmai fiind-că e întru tâte corăs-
Teatru german. Mâne, Duminecă, vor cat în cjiarul „Magyarorszâg" din din Şamşud, dintre cari unii şi-au şi luat punejătâre, a fost şi este un ghimpe în
fi două representaţiuni. La 3 6re p. m. Budapesta. Dâcă Bartha Miklos ar pedâpsa meritată pentru acea faptă su­ ochii lor, voind in tot momentul să-o
Comedia Bruder Wensel , ăr săra „ Circus- fi un simplu scriitoraş, nu !am fi ferind temniţă, cum sunt Felcete Jdnos şi stîngă.
u
r
11
leute , o oomediă nouă. luat în sâmă. Der el este unul din­ Gombos Jossi. In anul acesta ne-au mai compleşit
tre bărbaţii politici de frunte ai Un­ Poftâscă domnul dela „Magyarorszâg" a şi cu purtarea sarcinelor pentru înfiinţarea
Este de obşte cunoscut, că la sufe­
gurilor, a fost mult timp deputat cerceta mai cu deamăruntul adevărul şi-l va unei şcâle de stat pe sâma Ungurilor din
rinţe de plămâni şi la tuşă, untura de pesce
dietal şi acum încă e deputat, chia- afla, dâcă va vrâ să-l afle, dâr de are Şamşud, voind a ne trage şi pe noi Ro­
(Leberthran) este mijlocul cel mai bun.
mat de-a chivernisi trebile ţărei şi vre-un simţ de ruşine şi omeniă în el, să mânii în mrâja lor sinistră.
Medicii îl prescriu ărăşl cu deosebire un­
a îngriji de binele şi fericirea po* nu vină ou asemeni minciuni neruşinate şi să Acestea m’am simţit dator a le face
tura de pesce a d-lui Bela Zoltan, farma­
pârelor. le atribue poporului nostru cu scopul ten­ cunoscut în interesul adevărului.
cist în Budapesta, care îl prepară fără gust denţios de-a-1 ponegri. Românii din Şam­
şi fără miros, şi se păte căpăta în tâte far­ Se cuvine deci să seim şi noi, şudul de Câmpiă pănă la atâta au ajuns a.—fl.
maciile. ce fel de 6menî sunt aceşti fruntaşi cu răbdarea şi blândeţa lor, încât au fost
ai Maghiarilor şi ce preţ avem de-a
4. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea în stare a purta pe nemeşii unguri din Societatea comercială română „ Mercur “
şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă pune pe vorbele lor.
Şamşudul de Câmpiă chiar şi călare pe din Deşiu.
cunoscutele prafuri Seidlitz ale lui Moli. Cutii ori­ In ce privesce persbna lui Bar­
ginale 1 fl. bucata. Se p6te căpăta dilnic prin spatele lor. Şi totuşi în loo de mulţămită Deşiii, 8 (20) De o. 1897.
tha Miklos, ne lămuresce în de-a- pentru-că au muncit cu atâta cinste şi
postă de cătră farmacistul A Moli, liferentuj
curţii din Yiena Tuchlauben 9. In farmaciile din juns corespondenţa, ce-o publicăm omeniă în brazda lor, astăcfi ni-se aruncă Onorată Redacţiune! Vă fac cunoscut,
provmciă să se ceră preparatul lui MoE provăcjut mai jos. Din acesta corespondenţă în faţă asemenea invective şi minciuni ne­ oă în 14 a lunei curente s’au deschis aici
cu marca de contravenţie şi subscriere. se va vede, că d-l Bartha a Urfiit ruşinate. Nici ne mirăm tare, căci de când prăvăliile societăţii oomerciale române aşa
dela început pănă la sfârşit în mo­ a sosit în Şamşudul nostru un „sabău", numită „MercurLocalităţile acestei pră­
Se respunda Bartha Miklos! dul cel mai grosolan, încărcând în tot oe a fost bun şi frumos s’a întors pe vălii se află în locul principal din piaţa
spinarea Românilor păcatele cona­
dos. Fapta bună, ascultarea, supunerea şi Deşiului şi sunt arangiate conform reeerin-
Cetitorii noştri p6te îşî vor mai ţionalilor săi, cu scopul de-a înegri blândeţa nâstră ni-se răsplătesc cu bat­ ţelor timpului şi provăcfiite cu tot felul de
aduce aminte de un articul, ce-1 pu­ pe Români şi de-a agita în con­ jocuri şi ou minoiunile cele mai grosolane. marfă bună şi solidă, atât în branşa manu-
blicase astă-iârnă fruntaşul maghiar tra lor. Marinimositatea grofului Ştefan Beth­ facturei, cât şi a ferăriei şi băcăniei. Pre­
ar
Bartha Miklos în cfi ul seu „Ma- v Stă anume ce ne spune cores­ len încă este numai o născocire eşită din ţurile sunt fârte moderate, âr 'personalul
gyarorszâg", provocându-se la un pondenţa de care vorbim şi pe care creerii înfierbântaţi ai d-lui Bartha dela servesoe promt şi prevenitor.
cas de tot revoltător, ce cfi cea > ca o primim dela un Român fruntaş „Magyarorszâg.". La noi era p’atuncl preot In (filele acestea fiind aici târg de
s’ar fi întâmplat înainte de asta cu din Şamşudul de Câmpiă, care a Elie Rechita, un bărbat fârte sincer şi onest. ţâră şi fiind-că mă interesez mult de ase­
15—16 ani în Şamşudul de Câmpia. fost de faţă la tote cele întâmplate Chiar numai promisiune de ’i s’ar fi fă­ meni întreprinderi românesel, am intrat şi

Noi am arătat atunci, într’un şi ale căruia mărturisiri deci nu se cut, el nu s’ar fi putut răbda să nu îrn- eu în acâstă prăvăliă din nou deschisă şi
număr de Duminecă, cuprinsul ace­ pot trage la îndoelă: părtăşâscă măcar unora dintre credincioşii vă pot mărturisi sincer, că am rămas fârte

Şi de îngeri, cari cântau, De aoum pănă ’n veoie, Chei in mână prinde-voiO, Unde ourge apa ’noet,
De păstori, oarl fluerau, Christâse, mărire ţie, Mănăstiri deschide-voiii Inoet-înoet pe sub făget.
De îngeri, oarl se ’nohinau. Şi în ele întra-voiă, Dâră apa oe-şl adună?
*
Er o stea la răsărit Slujbe sânte face-voiG. O adună la-un bou sur
Sus pe oeriurl s’a zărit Se luară se duseră Slujba sântă oine-o-asoultă ? Cu oârnele de d’aur;
Tuturora li-a vestit Vânători d’ai lui Crăoiun, Da o-asoultă maioa sântă Dâr în oârne ce*i aduce?
Că ’mpăratul ni-a venit. Cornde-ml Dâmne! C’nn finţ micuţ în braţă, Ii aduce-un legănaş,
Tot umblară oât umblară Cu cosiţă despletită Legăuaş da iagănaş.
Când steaua pe oer luoea
Pi de vară pănă ’n sâră Peste fiial slobozită. Da’n leagăn oine-i culcat?
Maioa sânt’ aşa grăia:
Şi nimioa nn aflară, Să fii gazdă vesel bun E fiouţa gazdei nâstre:
„Firea-ţl voi boi alduiţl,
Numa-un puifi de căpriâră, C’ai ajuns sântul Crăciun. Ea luoruţul şi-l luorâzf,
Că bine mi-l înoăldiţl,
Sub tufă de oărpiniâră. Impistresoe popistresoe
O mâncare să mâncaţi *
Intins’a aroul să-l săgete, Guleraş tătâne-so
T6tă cŞiua să araţi.
Dâr puiul din graiă grăesoe: D’asta-i fiioa gazdei nâstre Mâneci largi la frate-so.
Unde brasdă-ţî răsturna Ho, bo, ho, nu săgeta, Luminiâră ochi-ţl negri. Noi, fiică, te’ndatorim
Şi grâul s’a sămăna, Trage-ţl aroul şi mâna, Diminâţa s’a sculat Ou vre-o doi-trei arginţii
Când a ti spre primăvară Că eu nu-s oe-ţl pare ţie, Şi pe oap s’a peptănat, Să ne potcovim caii,
Holda vesel să răsară; Că io-s Ionul Sântu-Ion Dâr mai mândră s’a ’mpletit Oă din oe-am arăduit
Când a fi la secerat Nănaşul lui Dumnedeu, Cu oosiţe’n şâse viţe, Şi oaii ni-au oiumpăvit,
Să fiă ’n paitt oa trestia Care ’n lume m’a lăsat, Printre viţe-i romoniţă, Şi-ar trebui potcoviţi
La grăunţ oa mazărea". Er maica m’a blăstămat: Printre păr îi oalampăr, Ou potoâve de oolăoel
Când maioa sânt’alduia Fiară ’n codru să trăeso Printre ele-s oărăgele. Cu cuie de oârnăţel.
îngerii în cor oânta: Şi nouă ani să ’mplineso. Cisme roşii a ’ncălţat, M a l a d i a , Deo. 1897.
Mărire Aiului sânt Nouă ani şi nouă (file Rochie d’alba’a sufulcat,
Care-a venit pe pământ, Şi pe-atâtea săptămâni: Cofe ’n mâni ea a luat Constantin Mayi,
Saltă şi te veselesce Dâo’aoelea Smplini-le-oifi, La fântân’a alergat, învăţător.
Steaua lumei te vestesoe. Jos la ţâră duoe-m’oiti, La fântâna din lunoet,