Page 58 - 1897-12

Nr. 277—189,. GAZETA TRANSILVANIEI _____________ ___________ Pagina 6.

Din âsperienţă 4i°» nimic nu perienţele câştigate din misiunea făcută, le Obiecţiuea a doua o dă de ruşine rea scopului comun al ţărei — combaterea-
face pe băiat aşa de curios, ca do­ cunosc, şi sunt pe deplin convins, că vor chiar obiceiul ţăranului român, care tot- şi stîrpirea mai grăbită a pelagrei !
rul de a sci, ce clasificaţiune a pri­ fi cele mai bune, mai ieftine şi mai uşor dâuna de câte ori şi a realisat vân4area Detailele regulamentarei serviciului şi
mit unul seu altul dintre soţii sei. aplicabile la noi, garantându-ne tot-d’onată mărfei sale în pieţele urbane, se reîntdrce al administraţiei numitelor locande încă îl
D6că careva primesce nota de emi­ un bun succes în combaterea pelagrei, pre­ acasă la copilaşi cu pâne albă cumpărată vor elabora la timpul său numitele co­
nenţă (1), acâsta pentru şcolar este cum şi în vindecarea ei! din oraş. mitete.
un premiu, decât care mai preţios Mijlocele acestea, sunt astfel alcătuite, Calitatea, preţul şi dreptatea măsurei Bine înţeles, că pelagroşiî lipsiţi de
nu cundsce. Mai aucjend şi câte-va chiar şi cu privire la etiologia bolei nu­ o ounoscem deja cu toţii, precum cunds- mijldce vor primi mâncare hotărîtă de gâba,
cuvinte de laudă din partea învăţă­ mite, care, precum mi-am permis a cfi > cem şi pe fabricanţii ei. âr pentru ceilalţi va urma ca şi în Italia,
Ge
torului, în băiat se nasce un propus, încă nu este pe deplin constatată, orî pre­ Urmarea va fi la noi, precum a fost adecă mâncarea va fi plătită cu preţul
o voinţă tare, ca şi în viitor se fiă cum am (fio® în formă soiinţifică: încă nu şi în Italia, că ţăranul va prefera pânea scăcjut.
diligent, activ; afară de aceea mai este individualisată ; încât ele vor românea pâneriilor nostre rurale, şi prin urmare esis
Comunelor vecinaşe, dâcă ’şl exprimă
tre4©sce în băiat şi consciinţa de sine. sub ori şi ce fel de împrejurare, unele şi tenţa lor autochtonă nu va fi ameninţată dorinţa d’a beneficia de acâstă instituţiune,
Din esperienţă mai am de ob­ aceleaşi, cu privire la valârea lor curativă. şi Statul nu va perde paralele cheltuite,
li-se va expedia mâncarea caldă, după sis­
servat, că în poporul nostru de re­ Şi âtă de ce! ci din contră, drept dobândă, va câştiga temul folosit în provincia Mantua.
gulă e înrădăcinată convingerea, că Pănă adl şi pănă la definitiva resol- combaterea pelagrei şi o mai bună şi mai
De-6rece „minestra italiană" este o
băiatul său are cap bun, der pentru vare a cestiunei, diferinţa între doctrinele igienică nutrire a poporului, care va avea
ciorbă, o fertură fârte nutritâre, eftină şi
aceea nu scie nimic, fiind-ca orî nicî urzitore a pelagrei este următârea: drept urmare întărirea şi însănătoşirea ţă­
igienică, introducerea ei la ţăranii noştri,
învăţătorul nu scie, orî pentru-căpe Zeiştii, şcola Ballardini, Roussel, Lom- ranului.
băiatul său nu-1 învaţă. Prin clasi­ broso, precum şi Neusser, cfi porumbul Miseria va dispărâ pe incetul, căci un eu o recomand din tote puterile mele Modi­
oe:
ficări însă peste aceste neplăceri pu­ stricat, mucedit este urzitorul pelagrei. om bine nutrit, va sci bine munci şi va ficările locale, adeoă fârtă ou borş ori zâmă
de varză, vor contribui şi mai mult la în-
tem trece uşor. N’avem decât să Doctrina lui Lussana, JFrua, etc., cjio® : câştiga mai mult, decât oâştigă ac}I.
cetăţănirea ei.
clasificăm, atât înainte, cât şi după porumbul, fiă bun ori stricat, este urzitorul Astfel o cestiune socială, sanitară şi
(Va uruia\
amia4î regulat ocupaţiunile (temele) pelagrei, de 6rece nu p6te servi ca nutre- naţională va fi ajutată spre deplină resol-
şcolarilor. In acestea unul primesce ment esclusiv, ori aprope esolusiv pentru vare şi încă în mod puternic. MULTE ŞI DE TOATE.
nota de eminenţă (1), altul nesuficient om, fiind-că acesta, în urmarea alcătuirei De-orece aoeste pânerii nu se vor pu­
(5). Vă4end părinţii nota băiatului lui, precum şi în urmarea procesului de nu- tea clădi tote câte sunt neapărat de lipsă
vecinului lor, care tot pe acea ocu- trire intern şi estern, trebue neapărat să în un an, propun pentru anul curent înfiin­ Sacul cu păment.
paţiune a primit notă mai bună, în­ se folosescă de un nutrement mixt, şi nu ţarea alor 20—20, împărţite pe localităţile Un bogătan luase pe nedreptul mo-
n :
dată caută causa în băiat, 4i°e d se folosesce de acest nutrement numai din cele mai bântuite de pelagră. şiora cea mică a unei văduve sărmane,
„Dâr tu pentru ce nu ai primit notă causa miseriei. Vădând eu în Italia un fel de pâne
pentru de a-şl putâ mări grădina sa. intr’o
ca soţul tău?“ „Ţie nu ţi-a esplicat Ori şi unde în lume, unde ţăranul se fârte bună şi igienică, ou privire la felul
cji când umbla ei pa oâmp, veni văduva
d-1 învăţător prelegerea tocmai aşa, folosesce de nutrement mixt, fiă porumbul fabricărei, propun ca seria întâiu de bru­
ou un sac gol şi îi 4' plângând: „Te
80
ca şi acelui băiat?“ Şi astfel se con­ bun ori rău, pelagra nu există; âr de altă tari să o aducem de acolo. Prin amicii rog să mă laşi (să iau din pământul moş­
vinge părintele de sine, că nu învă­ parte numita bolă există chiar şi acolo, mei şi a nâmului meu deja m’am asigurat tenit deia părinţii mei numai atât, cât»
ţătorul e causa nesciinţei băiatului unde nu este nici urmă de porumb ca nu­ că prima serie nu ne va lipsi la timpul intră în saoul acesta." Bogatul dise : „Eu,
său, ci însu-şî băiatul. trement, dâr există alimentarea uniformă, anumit. iţi pot împlini acâstă rugare, prostâ!“
Din clasificaţiunl se mai con­ şi prin urmare insuficientă, d. e.: pseudo- La aceşti brutari vom pune ucenici Văduva umplu sacul cu pământ şi-
vinge părintele şi despre aceea, că pelagra lui Roussel, care isvorăsce iarăşi de români, şi astfel vom forma deja prima
cjise apoi: „Dâr acum mai am o rugare t
nu băiatul său este cel mai capaci- din miserie. pepinieră. Illr cu timpul, din aceşti ucenici Ea bine şi ndioă-ml saoul pe umerii"
tat, ceea ce dâcă nu clasificăm, pă­ Precum se vede din cele espuse, di­ se vor forma brutari de sine stătători, şi Bogatul, netund dedat ou munca, să
rinţii nu au de unde observa, şi ast­ ferinţa între o doctrină şi cealaltă se con- astfel ne vom elibera de un tribut pe care codi. Dâr văduva nu mai înceta cu r«gă­
fel rămân în rătăcire. Şi decă totuşi centreză aprdpe numai asupra porumbului, acjî din sudorea Românului' îl dăm străi­
rile, până când nu să hotărî aceia se-i.
s’ar mai afla de aceia, cari tot în fiă bun, fiă rău. nului.
ajute. Dâr oând era să ridice saoul, strigă
învăţător ar afla causa nesciinţei bă­ Urmarea firâscă este, că în amândouă România să fiă a Românilor! oitând : „Nu-i cu putinţă; mi-e prea greu !"
iatului lor, a-1 capacita despre con­ întâmplările să ne apărăm în contra lui, şi Alcătuirea administrativă a numitelor 80
trarul este în stare şi cel mai sim­ acâsta mai ales, că pănă acjl încă nu este pânerii rurale, precum şi a instituţiunilor Atunci (h văduva: „Dâoâ sacul
plu şcolar, căci d-1 învăţător tocmai pe deplin definit, ce este porumb rău în ce voiu avea onârea a mai propune, tote aoesta cu pământ îţi este prea greu, cum
aşa îl învaţă şi pe densul, ca şi pe adevăratul înţeles a lui Ballardini şi Lom- cu privire la curarisirea pelagrei, precum o să-ţi fiă totă ruoş'ora, oare te va apăsa,
ceialalţî; nu scie însă din causă, că broso. şi regulamentarea serviciului, o va redac­ vecinie iu viaţa de dincolo.* *
nu învaţă, nu e atent. Prin urmare, metodul curarisirei pe­ ta-o la timpul sâu „comitetul central pen­ Bogatul să înspăimântă de vorba asta.
Ce urmeză după acestea? Cu­ lagrei este şi va rămâne în prima linie tru combaterea pelagrei", sprijinit de co­ şi-i dădu moşiâra înapoi. „Acum văd" 4 ls&
noscând părinţii adevărata stare a unul şi acelaşi, adecă: nutresce-te mai puţin mitetele judeţene, ale plăşilor şi comunelor. el, că:
lucrului, se vor sili a ajuta băieţilor cu porumb şi mai mult cu\ pane şi cu nutre- II. în comunele rurale mai mari, pre­ Luorul pe nedrept lurt
în învăţare; îi controlâzâ mai bine, mint mixt. cum şi în unele târguşore şi comune ur­ E fârte mare păcat!
îi întrebă prelegerea ş. a., cari lu­ bane, cari sunt astfel situate, încât să for­
Premisele acestea logice, m’am ţinut *
cruri pentru învăţător sunt de un meze centrul unei insule impelagrozate, să
dator a le înregistra, ca să se convingă ori Fluerul ciobănesc.
ajutor forte însemnat. se înfiinţeze bucătăriile economice în felul
Din nenorocire, a4î cei mai mulţi şi cine, că înzestrarea ţărei cu instituţiu- locandelor sanitare din provincia Bergamo. Un rege ave un vistieria, oare ajuasă
părinţi nici nu se gândesc la aceea, nile ce voih avea onore a le propune, nu Ou date statistice oficiale am arătat din cioban la diregătoria acâsta distinsă,
este un capital perdut, hazardat pe jocul
decă copilul lor învaţă sâu nu, ba escelentele resultate, pe cari în provincia Dâr vistierul fu pîrit la rege, oă fură din
adese-ori nicî că nu-i lasă să înveţe întâmplârei, ci un adevăr hotărît şi astfel Mantua, bucătăriile economice le-au pro­ oomorile regesc! şi oă toţi banii şi tote
de valâre permanentă.
acasă. Cunosc părinţi, cari 4ic: „In- dus deja în timpul scurt de o ani în com­ preţiosele furate le ţine ascunse în palatul
veţe copilul în şcblă, căci d6r de Astfel pentru combaterea şi curari- baterea pelagrei. său într’o boltă anume fâoută şi strujnio
sirea pelagrei ni-se impun în mod fatal
aceea umblă la şc61ă“. Decă însă fereoată.
aplicarea următărelor mijloce: Am observat deja, că eu, după firea
clasificăm, atunci cu totul altcum lucrului, sunt convins, că locadele sanitare Regele oeroetâ pe vistierul, umblă
I. Pâneriiie economice rurale, după
stă lucrul. Ve4î bine, lucrul princi­ înfiinţate numai de un an în provincia Ber­ prin palatul Ini şi ajunse la bolta cea fe­
pal la clasificaţiunî este, ca acestea sistemul aplicat în Italia, care se numesoe: recată, poruncind ca să i-să desohi4ă. Dâr
u
„forno rurale economico Maneim . gamo vor produce şi mai bune resultate.
se trecă înaintea şcolarilor ca lucru oând îotrâ regele, rămase uimit. Nu er,,
:
serios şi de valbre, căruia trebue să Metodul de înfiinţare este următorul: Astfel nebăgarea lor în sâmă, ca pu­ nimic aci deo t patru ziduri gole, o masă
se supună. Statul avanseză suma trebuincidsăpen­ ternic mijloc curativ şi profilactic, aplicat ţărănâscă şi un scaun de lemn. Pe masă
tru clădirea şi deplina lor înfiinţare. Pela- în contra pelagrei, ar fi o mare greşâlă.
Se pbte şi cred chiar, că vor fi era o bâtă, o traistă şi un fluer ciobănesc.
groşii săraci, adecă lipsiţi de mijloce, vor Pentru anul curent, eu propun înfiin­
şi de aceia, cari vor trage la îndoelă Câmpii ver4l şi dâlurl pădurose se vedeau
cele 4ise de mine. Der eu afirm primi pânea trebuinciâsă de geba, âr pânea ţarea alor 10 astfel de locande sanitare, din ferâ3tră.
hotărît, că atât pentru diliginţa, vo­ care prisosesce se va vinde cu preţul fa- aşedate în localităţile corăspundătore. Vistierul <4ise: „Eu în tinereţe am
brioărei plus 1 centimă câştig de kilo, din Budgetul acestor locande este şi mai
inţa şi cunoscinţa de sine a şcola­ fost cioban de oi. Tu, rege, m’ai adus ia
rilor, cât şi pentru ca părinţii să nu oare câştig se va forma, prin capitalisare, mic ca al pâneriilor rurale, căci localul, curte. De-atunoî în fiă-oare 4* u petrec
e
fondul de reservă. unde se vor instala nu este atât de costi­
caute causa rămânerii înapoi a bă­ oâte o oră în bolta aoâsta, aducându-ml
ieţilor lor în învăţător, clasificaţiu- Din acest fond se vor purta cheltue- sitor ca al pâneriei rurale, asemenea apa­ cu drag aminte de starea, din oare am
nea este unul dintre mijldcele cele lile respective, apoi din prisos Statul, în­ ratele şi serviciul. La o locandă sanitară eşit şi cântând din fluerul aoesta doinele
mai târî şi corăspun4etbre. cetul cu încetul, va fi despăgubit — fără ajunge un bucătar, cu un ucenic ori o ser- ce le-am cântat odinidră fiind la oi, — Oh,,
procente — de suma avansată. vitâre. Combustibilul nu se consumă atâta
L ă s c u d , Dec. 1897. Vor fi mulţi, cari vor crede, că nimeni ca la pânerii, asemenea altele şi altele. lasă-mă să mă mai întoro la păşunele pă­
rinţilor mei, unde 6ram mai ferioit, decât
Emiliu Erâncn, în comună nu va cumpăradin pânea acâsta, Apoi caritatea publică, acest nobil aoi la ourtea ta!“
învăţător poporal. de-orece ţăranul nu are parale şi nu iu- copil al culturei, iubirei d’apropelui tău şi Regele să supăra forte pe clevetitorii,
besce pânea. al nobleţei sentimentelor omenescl, acest
oei răutăoioşl, îl îmbrăţişa pe bărbatul cel
zzzcbZE:^.^.. Obiecţiunea primă este cea mai fun copil atât de desmerdat la naţiunea ro­ nobil şî-1 rugă să rămână şi de aoi înainte-
dată, dâr înlesnindu-i-se cumpărarea prin mână, sciu că nu s’a stins încă, şi la acâstă în serviciul său.
aceea, că la noi, ca şi în Italia, ’i se va ocasiune se va arata mai puternic ca tot-
Ticna, nu aurul, nu bogăţii
primi grâul cu preţul cel mai ridicat al dâuna.
0 bolă a ţeranilor. pieţei, chiar de pânerie, care ’i va da în L’am vătjut la fraţii ItalianI, cât este Fao fericirea întrei ce vii!
11
De Dr, I. Neagoe. schimb pânea, obiecţiunea va cădea, pre­ de mare şi de tare; noi neam de acelaşi (Din „100 Istoriore Morale. )
*
cum a căc].ut şi în Italia, unde ţăranul este sâDge nu ne vom da de ruşine.
(Urmare.)
mai sărac decât la noi, şi preţul clilei de Credinţa şi speranţa mea ’ml este Apă de stâncă.
R f l i j l o c e d i r e c t e !
muncă mai mic, iar preţul pânei mai mare, bine fundată, dâcă socotesc deja, că din Vestitul călător Nordenskjold a ajun»
’Ml rămâne, ca să trec la numirea şi de-orece Italia importă cerealele şi nu le iniţiativă privată încă se vor nasce unele de mult la ideea, că şi în cele mai tari
descrierea mijlocelor, pe cari eu, după. es- espârtă ca noi. locande sanitare, accelerând astfel ajunge­ stânci, cum e granitul şi altele se află apă.-