Page 6 - 1897-12
P. 6
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 268—1897,
Cred, od. congregaţia, oă vorbeso nu nu (va să cfică comitetul) cel far de nume". oum se comunică acum. doi dintre acei de faţă asistau la acâstă durerâsă pri'
mai în numele membrilor români din con Proclamaţia e autografată pe o oblă de fruntaşi, anume d-uii advocaţi Nioolae Ril- velisoe.
gregaţie, oi a întreg poporului român din hârtie albă, care fu împăturatâ oa sorisâre van şi Vasilie Dragoş, au mai fost traşi în Mai târefiu cadavrul a fost pus într’un
Comitatul Hunedârei, când stărueso dâră şi lip tă c’o maroă poştală de 5 or., pe oare oeroetare şi din partea camerei advooaţiale cosciug şi transportat cu carul funebru la
11
să primiţi propunerea aoâsta! („Aşa este! sa p6te bine distinge stampila poştei prin din Sătmar, oare înoă i-a pedepsit ou loouinţa răposatului. Cortegiul a trecut pe
„Se primesceJ eselcmă oâta resolută a Ro cipale din Budapesta. (Budapest. Foposta, amenda de câte 200 fl. Aici se potrivesce oalea „Victoriei" pe dinaintea localului
u
mânilor). B. 11 Dec.) de minune proverbul: Turcul te bate, Turcul „LTndependance Roumaine", la oare era
Deputatul dietal Pogăny Kdroly, mem Sorisârea a fost adresată ast-fel: te judecă. arborat drapelul negru.
bru al congregaţiei, acum după ce a au- „Nagysâgos Axentye Severu urnak. Krakko. Tâtă oapitala a fo9t viu impresionată
Uletropolitul Bucovinei pentru şcolarii
cfit’o, cjioe, oă îşi esprimă mirarea, cum de p. Magyar Igen). A mers dâr mai întâiu de durerosul sfârşit al lui Lahovary. Dâr
seracl. „Patria" din Cernăuţi publică ur-
s’a şi făcut propunerea aoâsta, după ce pro sorisârea pe la Crioâu, de aici a fost espe- oel mai desolat dintre toţi a fost însu-şl
mătârele şire, pe cari le primesoe dela un
iectul s’ft primit deja de parlament. Dâr dată la Braşov, unde, după oum se vede d-1 Filipescu. Etă oe se raportâză în pri
cetitor al său : „Fiind p9 la înoeputul lunei
chiar de n’ar fi primit, Românii ar trebui din stampila poştei, a sosit la 13 Decemvre. vinţa aoâsta:
acesteia într’o afacere în reşedinţa metro
să fiă liniştiţi faţă de el, pentru-oă guver Nu încape îndoială, oă aoest manifest *
politană, am văcjut vre-o 30 de băeţl în
nul dâr nu are intenţiunea de-a maghia- al „oomitului oel fer de nume" este opera In primul moment, când a simţit, oă
şiraţi în oor'doral dinaintea cancelariei
risa pe Români, ou atât mai vârtos nu are vr’unui Ungur, ori a vr’unui meseriaş ro spada sa pătrunde adânc în trupul adver
arohi-episoopâsol. întrebând, oă oa aşteptă
gând să ataoe limba Rumânilor! Seîncâroă mân de prin Peşta pe jumătate maghiari- sarului, d-1 Filipescu nu-şl dădea îuoă sâma
ei, am primit răspunsul, oă părintele Me-
apoi a arăta „avantajele" proiectului de sat, şi pâte, că stă în âre-osre legătură de irreparabila neuorooire. Dâr a văcfiit, oă
tropolit Arcadie le plătesoe gazda, fiind ei
lege oare, (fice, va faoe, oa tâte locurile să ou mişcarea sooialistă din capitala ungară. neferioitul Lahovary cade jos leşinat şi
băeţl sermanl. Aoest mod de binefacere îi
aibă nume ou înţeles în locul multelor fără Hazlia „proclamaţia" — care de si atunoî a înţeles: era mâUea !
faoe multă onâre capului biserioei nâstre
înţeles de a(fi, „Spuneţi-ml", se ocoşeşte gur s’a trimis în mai multe esemplare şi la
şi ar fi de dorit, precum o fao aoâsta alte A rămas înoremeuit în loo ; mâhnirea
d-1 deputat, „ce înţeles are de pildă numi mai mulţi — s’a şi întârcjiat o’o (fi, dâr
naţiuni, oa inteligeuţa nâstră română să îi paralisase orl-oe mişoara. Era tot aşa de
rea „Fâclişa" şi altele asemenea?" (Franoiso totu-şl a ajuns destul de iute în mânile
ajute ăst mod aoolo, unde nu mai ajung palid oa muribundul oe se sbătea în supre
Hossu: Dâr spune d-ta ce însemnâză nu nostre, oa să putem descoperi caraghiosul mele oonvulsiunî ale agoniei.
u
mele „Lozsdd? —Lozsâd-nl e comună un- complot, ce este urzit ou hotărîrea de a mijlocele internatului de băeţl români".
gurâsoă. Neavend numele ei niol un înţe „trage punte di sub Banffy a fare". Repro- Omor pentru pricina maghiarisărei. E Doi d’ntre martori 9’au aoropiat atunci
de d-1 Filipescu, l’au luat la braţ şi l’au
les şi d-1 deputat tăindu-se în propria armă dueându-o aioea literalmente, deolarăm, oă fârte semnifioativ următorul cas, oe s'a în
folosită faţă de adversari, şi stând mut, nu ne aşteptăm la reounosoinţa d-lui Banffy, tâmplat în oomuna Dobreştl dm comitatul rugat să plece.., Iutr’o stare de nervosi-
tate nespusă d-1 Filipesou şl-a luat haina
chiar şi Ungurii au isbuonit în rîsete vă- şi niol n’o reolamăm. Etă-o: Bihorului. Luorătorii dela ferăstrăul de
cjend în oe corn de capră se află). Pogâny aoolo au ajuns la certă din pricina— pre şi blana şi a plecat spre Capşa. Ajuns aoi
Frăţiilor Romani! a întrat în oonfetăviă şi ou vooea profund
apoi, neputendu-se, se vede, ferici ou Un cum se (fioe — noului proieot de maghia-
garia, trece în — România, şi întrâbă, oă Eo vinit vreme se aritâm si noi oumoe risaraa numelor de oomune. Din oertă au emoţionată a spus dâr atât: L’am rănit
în România de oe are fiă-oare sat numai treim, si se faşem oale la binele nostre, pe ajuus la bătaiă crâncenă. Doi dintre ei au grav de tot! Apoi fără a mai vorbi cu
o numire? eto. Faoe propunerea să se trâoă oum fac si a ţiele naţie oare sint frate murit imediat. Alţi patru, doi Români şi oine-va, a eşit şi e’a dus la cj'arul său
peste aoâsta afacere la ordinea (filei. ou noi doi Unguri, sunt răniţi de morte. „Epoca".
Cu on ouvunt „De staptete Romane
(Ya urma.) Era într’o aşa stare, încât redactorii,
din somnu şei de msrte" — a cum or niş S’au dafini Belzebub. Foile maghiare cai’I l’au văcîut, au înţeles numai decât oă
o date aduc ou satisfacţiă soirea, oă oâţl-va căr s’a petrecut ceva estva-ordinar.
Din parlamentul german. Comitul a şela oare nu se numeşte, turari nemţi din comuna germană Kunbaja
Fam rănit rdu de tot, esclamă d-1 Fi
—Discursul socialistului Bebel.— se raga la stimatil fraţii Roman, se bine (corn. Baoiu) şi-au maghiarisat numele ger
lipesou, peste măsură de surescitat. Avea
voit in luna curent la 12 se vinit sus la mane în nume ungur«scl. ţ)ece familii, între
In parlamentul german se urmeză faţa palidă, ochii turburaţi şi tremura. Nu şl
Pesta şmd duşmani lui B. Banffy president cari şi popa luteran, notarul şi oantorul
desbaterea asupra proieotului de lege des putea găsi astâmpăr.
ministru sor aduna (in Pesta Kalap uteza şi-au înaintat rugărl pentru maghiarisarea
pre sporirea flotei germane de răsboiu. In vremea asta a primit veste dela d-1
17) uspatorii cind or hoteri se trage punte numelor. Mişcarea de maghiarisare a îuceput’o
Socialistul Bebel a pronunţat în şe dootor Toma Ionesou, oă starea rănitului e
di sub Banffy a fare popa luteran în înţelegere cu oantorul şi
dinţa dela 11 Decemvre un disours fulmi gravă. Se pregătea să plece aoasă j oând
Novj tomna una pofta măgăriilor ou învăţătorul.
nant contra proieotului. însă eşia pe portă i-se aduse soirea, că d-1
a nostu olar totii se proptye oind avu voje
Ministrul de răsboiu — <fi se 0 1 — Profesorul Rontgen distins. După cum Lahovary a murit,
c
se jeje sos capu a lui tiranu B nffy.
cunâsoe de sigur discursul, oare a numit se anunţă, Academia de seiinţe din Paris D-1 Filipesou rămase oa trăsnit. Câte
Sus romane, sus, — ce amu aviaea
pe sooialiştl flăoăi de nimic şi o adunătură va acorda profesorului Rontgen, ca semn de va minute nu putu articula nici un cuvânt;
vreme se şepem jugu dipe grumadii, si
de trădători de patriă. Aşteptăm mai întâiu distingere oel mai însemnat premiu numit apoi îşi şterse fruntea de sudâre, se urcă
bine voit a duna la a 12 in Pesta se dem
dela ministru, ca ast-fel de enunoiaţiunl „Lacaze" de 10.000 franol, pentru desco într’o trăsură şi se duse aoasă, urmat de
parole cu magari oare sint duşmanii lui
stupide să nu se mai faoă aici contra perirea rajelor X. numite şi „Rontgen". martori şi de câţî-va amioî.
Banffy.
nâstră. Familia îl aştepta neliniştită.
Vedeţi — cumce şe fao in Wienna
Mesagiul de tron presantă în oulorl Fur lunile din Italia. In primele (file ■— A murit! Atât putu să îngâne d-1
in Proga si in prejular Pragii, nu putem
trandafirii situaţia finanoiară a imperiului. ale lunei ourente, furtuDÎ grozave au bân- Filipescu, în mijlocul planşetelor generale.
se remunem noi fer de luoru a cum cind
Dâr soie ori şi cine, oă suntem în faţa unei tu't în întregă Italia. In Roma a plouat N’a trecut mult şi d-1 Filipesou ou
ni şi odata nu am avut a sa bune timp oa
mari depresiuni economice. Toomai pentru fără întrerupere timp de cinci (file- Apa martorii au fost chemaţi la parchet. Fiind-
si a ouma.
aoâsta trebue ou orl-oe preţ să se evite curgea vale pe strade. Fortuna a pricinuit eă Filipescu era atât de abătut, primul
Or om muri — or vrom soaţe di sub
aducerea ăstorfel de legi, oarl aruncă asu pagube mari în Neapol. Stradele mai jose procuror a amânat interogatorul pănă la
tirani!
pra statului mari sarcini materiale, său cel ale oraşului au fost inundata. In împreju 2V âre d. a., atunci a fost interogat de
2
Comitul cel fer de nume
puţin să porte aoeste sarcini numai olassele rimea Neapolului mai multe oase au fost proouror. La âra 4*/ judecătorul de in-
2
proprietarilor, căci ele trag folosul legilor aprâpe ruinate, mulţi arbori scoşi din ră- structiă, Vasiliu, a început interogatorul
de natura acesteia. dăcină de puterea viscolului. Portul Terra d-lui Filipesou. Ministrul de justiţia a fost
S O l U i L E O I L E ! »
;
Marina ne-a oostat în cei din urmă de! Greoo înoă a suferit pagube mad. Un dat ord n ca inculpaţii să fiă depuşi numai
— '2 (14) Decemvre vepor de transport înoăroat cu viu s’a cu
şâpte ani două miliarde; acum însă aucfim, decât. Judecătorii însă, se efioe, au refusat
că flota francesă de răsboiu este mult mai Şc61ă românâcsă închisă cu forţa. Asu fundat, alte multe năi au suferit stricăciuni să depună pe inculpaţi.
bună, decât a nâstră„ Pe lângă saroinele pra căuşului de volm’oiă extra-ordinar, oe însemnate. Tot aşa s’a întâmplat şi în Ve *
mari ou susţinerea armatei, cum să mai s’a întemolat în comuna Ciucea cu închi neţia. Mai ales pe mare pagubele picinuite Interogatorul d-lui N. Filipesou a du
putem suporta şi cheltuelile marinei? derea soblei române gr. oat. din aoestă oo- de furtună sunt forte numărâse. Mulţi pes rat trei âre.
Viitorul răsboiu abia dâcă va fi atât mună, ’i-se comunică „Tribunei", că schia a cari din Chioggia şi-au pierdut viâţă. Fur D-1 Filipescu a declarat, oă tâte re
de norocos ca oel din 1866 seu din 1870. fost închisă din partea fisolgăbirăului. oare „a tuni mari se anunţă şi din Bologna, Oala- galele duelului au fost striot îndeplinite,
N’ar trebui să ne risipim banii pe armată, poruncit Româuilor, oa pe 1B 1. o. toţi să-şl bria, Sioilia şi Surrinia. Furtuna a fost mai oă nu a avut câtuşi de puţin intenţia să
său pe colonii esterne, ci pe colonisărl in ducă copiii la şcolâ ungurdscă si să-i înscrie turbată în Messina. întregi grădini ou fost împingă duelul pănă la consecinţele, pe
terne, spre ajutorul celor păgubiţi prin inun aoolo". E vorba, adeoă, oă în comuna ro- devastata, case dărîmate şi comunicaţia în oarl le-a avut şi oă regretă din tot sufletul
0
daţii şi pentru şcâle. mâuâsoă Ciucea se află şi o soolă uuguresoă treruptă (fii întregi. mârtea adversarului său.
de stat, oare din oausa linsei de elevi abia
Germania are să-şi mulţămâsoă posiţia Teatru german. Astădi Marţi se dă A urmat apoi interogatorul d-lor Isvo-
vegeteză, ba un post de învăţător a trebuit
sa în piaţa lumei numai muncitorilor. In prima operetă din ciclul acesta „Fledermaus raun, Viotor Ionesou, Drossu şi Al. Său-
11
din oausa aoâsta să fiă oassat. Pentru a
t6te statele muncitorii au drept de întru de Straus", âr mâne comedia în 4 acte de lasou. Toţi au declarat, oă duelul s’a ur
salva scâla ungurâsoă, adversarii s’au apu-
nire, numai în Germania nu. Sudermann. In pregătire este „Der Ober- mat îu regulă şi nimeni n’a dorit conse
oat să intrigeze în oontra soâlei românesol,
Canoelarul Hohenlohe deolarâ, oă or steiger operetă comică de Oarl Zeller. cinţa lui.
câştigând pe partea lor şi câţî-va ticăloşi
dinul de oprire a întrunirilor va fi suspen La âra 9, erau făoute tâte pregătirile
din sat. Intrigelor li-a pus acum sfîrşit fi-
dat la timp favorabil. In Prusia încercarea pentru trimiterea lor la Văoărasol, venise
solgăbirăul, tooând în oap ou ciomagul
de felul acesta n’a suoces. Duelul Filipescu-Lahovary. In gendarml şi o dubă.
so61a românâscă. Ore în Turoia fost’a
Secretarul de marină Tirpitz spuse, „Dreptatea" din Buouresol de Luni aflăm La âra 4 a00 *ără un sfert interoga
vre-odată .mai altfel ca la noi ?
oă a primit o sorisâre dela Bismarek, care mai multe amănunte ou privire la drama, toriile au fost terminate.
i-a scris, oă dâoă el ar fi acum deputat, ar Şi bătuţi şi pedepsiţi Cetitorilor noş oe s’a petrecut Sâmbătă diroinâţa în sala Spre marea surprindere a tuturor, ju
primi proieotul despre marină. tri le este cunoscut, că cu ooasiunea ser- de arme a societăţii de tir. O scenă sfâşie- decătorul de instrucţie li-a oomunioat, oă
bărei „mileniului" unguresc, Românilor din târe a fost, când d-na Maria Lahovary, sunt liberi pot pleca, rugâudu-i să se pră
Şomcuta-mare li-s’au spart ferestrile, fiind soţia victimei duelului, a fost condusă la si Dte la instrucţie când vor fi chemsţi-
«Se trage punte di sub Banffy“... bombardaţi cupietrii, pentru-că n’au ilumi Morgă la cadavrul soţului său, care era D-nii Filipescu, Isvoranu, Drossu,
Asâră d-1 Axentie Severu ni-a fâcut-o nat oasele. In loo de-a li-se da Româ aşeejat pe masa de autopsie. La vederea Săulesou şi Viotor Ionesou au pleoat ur
rară surprisă, presentându-ne o proclamaţia nilor satisfaotiă pentru aceste vandalisme oorpului neînsufleţit al soţului său iubit, maţi de mulţimea ce aştepta în sală.
anonimă, oe a primit’o ou poşta dela Bu- sălbatioe, tot ei au fost daţi în judecată şi d na Lahovary a isbuonit în planşete sfă- piarul „L’Independanoe Roumaine"
dapeşta. Aoâsfcă proclamaţia, sorisă îatr’o şâse fruntaşi români au fost pedepsiţi ou şietâre. Apoi de-odată lacrimele au înoetat anunţă în mod fârte mişcător mârtea di
limbă românâscă stricată, este adresată amenda de câte BO fi Recursul în centra să mai curgă şi a urmat o orisă nervâsă rectorului său Gheorghe Emanoel Lahovary,
„Fraţilor Romani" şi subsemnată „Oomitul acestor sentinţe a fost respins, ba după estrem de gravă. Cu inima strînsă de jale, cei scriind între altele:
