Page 61 - 1897-12
P. 61
Iteteâua, tiahMixii, „gazeta" iese în M-care di,
ii fiiissMi ASonamente pentru Austro-Ungarla:
îfc’&jAW plaţi atare Kr, (JS, Pe nn an 12 fl.. pe şeae iunî
6 fl., pe trei luni 3 fl.
"IojiIcopI lîwfcKaeate xj *>■
5ti?ua«Binj ~2i/>îia8«irfîi<-a <ss a N-rii de Dumlnaoâ 2 II. pe an.
ast-îtea* Pentru România si străinătate:
W3EHATE aa prflaisad ia Adm!» Pe un an 40 franol, pe ?<5so
RljîrsJlwiBÎn Bxaijov ţi Ia as» luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aatiiole Jlrourl 1I0 iiwnnlurl: N-rii do Duminecă 8 franol.
în Yiona: M. Vuka, HiOurttk
Sihak'r., Rvdolf Motn, A. OpptICn Se prenumără la tdte ofloieie
Nsohfolger; Ant/m OppiM, /. poştale din întru oi din atară
Sanncbcr, în Budapesta: -i. V. şi la dd. aoieotori.
Sfoldbergerg, ZcktMn )Itrnat: în Maientui psntiu Bra3ov
Bacuroaoi: Agente Bmas, 8no» administraţiunea, piaţa mare,
cuxsale de Boumanie; în liam- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bor^: Karoiyt <ft Utbmann, I.: pe un an 10 fl., pe ş6so
Preţul Inasrţlunllor: o seria luni 6 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
ţarmond po 9 ooldnă 8 ar. ţi Cu dusul în casă: Pe un au
80er. timbru pentru o publi A 1 T X T L X j ^ : . 12 fl., pe 8 luni 8 fl., pe trei luni
care. Publioărl mea dos* după 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
tarifă si Învoială. său 15 bani. Atftt abonamen
Heolamo ne padina a B-a o tele o&t şi inserţiunile sunt
îi ori ă 10 or. său 80 bani. a se plăti înainte.
Nr. 278. Braşov, Lnm-MarţI 16 (28) Decemvre 1897.
Panduri la uşa scoSei. mentului neînfrânt pentru cultura guvernul a stabilit pe deplin disposiţiunile, Mesagiul român, în oare se vorbesoe des
naţională. Cetiţi corespondenţa dela a oăror aplicare va fi neoesară în (filele pre visita dela Budapesta a M. S. Re
Când âm cetit corespondenţa Peleac şi veţî ave tot-odată înain mai de-aprdpe. In afacerea aodsta guvernul gelui Oarol, precum şi aplausele semnifica
din Felecaul săsesc, pe care o pu- tea ochilor monstruosul tablou al procede solidar. tive ale Camerelor la pasagiul despre sem
blioăm mai jos, involuntar ni-au hienelor maghiarisărei, cari ca şi Cei oe se cred a fi bine informaţi — nul de atenţiune a Ţarului Rusiei pentru
venit în minte cuvintele istoricului nisce fiare sălbatice se aruncă asu efioe „M. H.“ — afirmă, că Banffy, după Regele român. Acest articol susţine, oă gu
Bonfiniu: „Românul s'a luptat mai mult pra poporului nostru şi a şcolei sale, oe a asoultat părerile colegilor săi, a hotă- vernul român ar fi pe punotul unei sohim-
a
pentru limbă, decât pentru vieţâ . nerespectând lege, drept, umanitate, rît să-şi ia refugiu la disposiţiunea prin bărl în politioa externă.
Cei ce vor eternisa în cartea fără ruşine de dmenî şi fără frică ordinaţiuni ministeriale. Ddoă oposiţia nu va Al doilea articol, cel dela Viena, e
istoriei ndstre naţionale evenimen de Dumnecjeu. inoeta ou obstruoţiuuea niol Miercuri, atunol ţinut în aoelaşl spirit şi crede a soi, oâ şi
tele timpului de acum, vor trebui Este adevărat, că în acăstă ministrul-preşedinte va merge la Viena şi M. S. Regele Oarol, ar fi înolinând aoum
de sigur se facă faţă cu poporul ro luptă neegală, în acesta luptă a va comunica Cordnei ordinaţiunea, ce ia- spre o politioă de intimitate ou Rusia.
mân de acf! aceleaşi constatări, pe mieilor cu tigri, a dmenilor cu fia- tenţiondză a-o publica în 1 Ianuarie. Or
cari le-a făcut Bonfiniu faţă cu îna răle, Românii dela Feleac de-ocam- dinaţiunea va fi subscrisă de toţi membri Flotila română de resboiu. D-l
intaşii noştri. dată au căcfut. In uşa şcâlei românescî cabinetului şi va onprinde tdte aoele mă general Berendeifi, ministrul român de răs-
Cetâscă orî-cine corespondenţa au fost puşi panduri, cari pe copiii Ro suri, care le cuprinde proieotul despre re- boiu, a supus aprobării M. S. Regelui uu
de mai jos şi se va convinge, cu mânilor i au oprit de-a intra în acea gularea independentă. important proieot de modificare a legei
u
câtă însufleţire, cu câte jertfe şi ab- şcolâ, silindu-i prin forţă de-a merge la „Budapesti Hirlap publică „lămuri organisării flotilei române de răsboiu. Pro
11
negaţiunî scie poporul român se şcola ungur escă; preotul a fost amenin rile , ce le-a primit dela un bărbat politio ieotul prevede mărirea aprdpe îutreirea,
lupte pentru sc61a sa, pentru limba ţat din partea fisolgăbireului, că va fi ou mare influenţă în partida liberală. „Ni flotilei de răsboiu şi a oadrelor marina
u
şi cultura sa naţională. dat în judecată pentru agitaţiâ , er în meni nu scie înoă pănă aonm, că oe va rilor. T6te vasele serviciului român mari
v
văţătorului i-s'a spus, că în timp de 34 de urma" — (fice ei — şi toţi aştdptă ou în
Lupta este neegală. Adversarul tim vor fi ataşate flotilei de răsboiu, ca es
are pe partea sa puterea statului cu 6re va fi scos din sat şi aruncat peste cordare să vadă, oe va face Banffy în 1 cadră auxiliară. Modifioarea oreăzâ, în cor
t6te aparatele forţei fisice, cu tdte hotare ! Ianuarie? Peste două (file monarohul va pul flotilei, mai multe grade a oăror nu
organele sale legislatorice, adminis Acesta este tragedia, ce s’a pe primi în audienţă pe Banffy. Atunci se va mire va fi următorea: Vioe-admiral (gene
11
ua
trative şi judecătoresc!. Poporul nos trecut la Feleac în 4^ de 5 (17) hotărî totul . ral de divizie); Contra-admiral (general de
tru înse nu are, decât venjosia bra şi 6 (18) Decemvre, cjiua S-lui Ni- La alt loc fdia unguresoă (fioe, că brigadă); Comandor (oolonel); Căpitan-oo-
unii dintre membri partidei liberale sunt
ţelor şi inima din el. Der acâstă colae a acestui an. mandor (loc.-colonel); Loct.-oomandor (ma
de opinia, oă disposiţiunea prin ordina-
inimă a fost şi este atât de mare, E grozav pasul, e monstruos ior); Căpitan, Locotenent şi Sublocotenent.
în ea găsim atâta energia în lupta atentatul despoţilor, der mărturisim ţiune nu e neoesară, dedrece raporturile După aprobarea M. Sale Regelui, d-l ge
pentru limba şi cultura naţională, cu sinceritate, că nu ne înspăimântă. vamale cu streinătatea sunt regulate prin neral Berendeiu va cere un credit de vre-o
din ea resare atâta tăria sufletescă Românii dela Feleac aucăcjut, dărn’au convenţia în valdre, dr faţă cu Austria ră cţece milidne de lei pentru organisarea es-
în mijlocul turbatelor valuri ale mo căcfut cu ruşine şin’au căcfut pentru ca mâne status quo. Guvernul ar trebui oa oadrei române de răsboiu de pe Marea-
melilor şi tentativelor cjilnice, încât să nu se scdle erăşî. Pe cât timp con- cel mult să îndrumeze ofioiile de dare să Nâgră.
chiar de s’ar scula în contra ndstră sciinţa naţională, dragostea de limbă primdscă hârtiile bâncei drept mijloo de
toţî demonii iadului, eum pare că şi de lege este atât de viuă în ini plată. Este adevărat, oă dela 1 Ianuarie Nouă concesiuni Maghiarilor. Ce
s’au şi sculat deja, nu ne este per mele lor fiă siguri, că învingerea înoolo singuraticii nu mai sunt datori a tim în „Reichswher“ : Precum se spune, e
mis un singur moment de descura- lor este numai o cestiune de timp. primi hârtiile bănoei; de aici însă n'ar urma vorba, ca la Budapesta să se oreeze un oe-
giare. altceva, decât oa respeotivilor să li-se dea remonial de ourte speoial, independent de
Victoriile câştigate de adver din partea visteriilor de stat hârtii de stat,
Mai ales în lupta pentru susţi oel dela Viena, aşa oâ contele Apponyi (bă
sar! pe asemenea căi nu pot, decât său rnonete de argint.
nerea scolelor se manifestă acestă să potenţeze în inima Românului trânul) să fiă numit în funcţia de mare ma
putere de vieţă naţională a poporu aversiunea faţă de duşman, 6r din Alţii sunt de părerea — continuă „B. reşal al ceremoniilor de Curte maghiare,
lui nostru în modul cel mai strălu acăstă aversiune va răsări cu o pu H.“ — că nu e de demnitatea guvernului o funcţie aqfl oomună ambelor state şi pe
cit. Cu greu credem se mai esiste tere elementară şi iresistibilă liber a căuta căi de soăpare pieefişe, oi trebue oare o îndeplinesoe aoum prinţul Liechten«
în lume un al doilea popor, care tatea nostră. să dea ordiuaţiunile, de a oăror urmări nu stein. Se mai susţine, oă arohiduoele Oton,
trăind în împrejurări extra-ordinar el, oi oposiţia obstrucţionistă pdte fi făcută un presumtiv moştenitor al cordnei de Hab-
11
de vitrege şi apăsătdre, cum trăesce Avem popor. Conducător! ne responsabilă. sburg, va resida la Budapesta . Vă înohi-
ac}! poporul nostru, se aducă atâtea trebue încă, conducători mai mulţî Nu se scie cu positivitate — înoheiă puiţl, cum trebue să orâseă acum grando
sacrificii pentru scola şi cultura lui şi mai devotaţi, mai cu inimă şi mai fdia ungurdscă — ddeă a învins părerea mania maghiară?
naţională. desinteresaţî — şi atunci putem privi primă, ori oea de a doua în hotărîrile con
cu siguranţă în viitor. siliului de miniştri.
Ceea ce înse trebue se poten JErăşi Belssics. Seim, oâ într’o parte
u
ţeze admiraţiunea ndstră pentru acest „Vesti Naplo 6U3ţine, că nu pote fi a pressei din Germania preoum şi în par
popor şi se ne umple inimele de Situaţiă critică. de-ooamdată vorba de ordinaţitml, oi nu lamentul din Berlin, s’a făcut amintire des
mândriă şi speranţă în viitor este mai de disposiţiunl. Este adevărat, oă o si pre declaraţia, ce a risoct’o seouinl Behsics
însufleţirea, e devotamentul aprtipe O atmosferă, grea şi năduşitdre apasă tuaţia asemenea oelei de aoum n’a mai fost în colinele unei foi unguresol soriind, oă
în Ungaria, der ou t6te acestea, oa norma
infinit al dragostei de limbă, cu care mai ales de două (file înodoe asupra oerou- după toastul împăratului german în Buda,
el aduce aceste jertfe. rilor politice maghiare. Anul 1898 bate la tive nu pot să fiă deoât prinoipiile funda toţi Germanii din Ungaria, astfel dără şi
mentale constituţionale. De pildă s’ar faoe
Numărul respectabil al şcdlelor uşe şi proieotul noului provisoriu nu este Saşii, pot să fiă priviţi oa aruncaţi jertfă
destul ordinei legale, dăoă proieotul va fi
no3tre poporale, înfiinţate şi susţi votat. Banffy nu şi-a putut soăpa fătul ne din partea. Germaniei. Pe tema aoăsta s’a
amplificat c’un paragraf, în sensul căruia
nute esclusiv din jertfele serăcitului norocit din ghiarăle înverşunatei oposiţii făcut mare svon în pressa interesată, în-
noua lege să aibă putere retroactivă şi va
şi mult apăsatului nostru popor, vor kossuthiste. A ameninţat destul cu măsuri ferându-se după merit cutezată deolaraţiă
labilitatea ei s’ar începe dela 1 Ianuarie.
besc destul de elocuent în privinţa reacţionare; a încercat pace ou adversarii a secuiului Bekaioe. Simţind fanaticul se-
Organul guvernamental susţine mai oiu. oă a făcut o prostie, a voit aoum să
acesta. Er dâcă vom ave în vedere săi; a apelat şi a conjurat $1°'° prin or
departe, oă a(fl nu pdte fi încă vorba deB-
ispitele neruşinate, terorismul şi per- ganele lui de publicitate, ddră d6râ o va se ascundă dinaintea ei prin alte deolara-
pre disolvarea parlamentului. Dăoă însă se
secuţiunile neumane, la cari este so6te ou de-abinele la liman — ddr înza- ţii mai domdle, oe le faoe în ofioiosul „Bud.
va dovedi, oă nu se pote aduoe lege niol u
espus acest popor tocmai din causă, d&r. Niol momelile, niol paotările nu i-au Tud. de Joi. El publioă în aoest (ji&r o
despre provisoriu, niol despre contingentul
că nu vre se renunţe la aceste jertfe succes, şi dat i-a fost, ca tocmai în sărbă sorisdre în oare susţine, oă toţi Germanii
recruţilor şi niol despre budget, atunol lu-
crunte aduse pe altarul culturei sale torile Crăciunului apusan, să se vadă pus din Ungaria şi între ei şi Saşii sunt buni
naţionale, cine 6re nu va trebui se în,cea mai critică situaţiune. oru firesc, oă n’ar pută urma deoât disol patrioţi maghiari, şi numai „unei isbucnirl
recundscă, că aici avem de-a face Vineri s’a ţinut în palatul ministrului- varea parlamentului şi înoeroarea, oă 6re fanatice" se pdte atribui scrisele unei foi
nu s’ar pută prin nouă alegeri a-se orea s
cu o însufleţire neînfrântă, eu un preşedinte un oonsiliu ministerial, în oare săsesol din Ardeal, oare a (Ţ > oă toastul
un parlament oapabil de acţiune? din Buda al împăratului german, pdte să
dor de existenţă naţională iresisti- s’a discutat asupra modului şi chipului de-a
bil, ce caracteriseză bravul nostru ieşi din acăstă mare încurcătură. Despre se mulţumdsoă vinurilor maghiare tari.
(t
popor! hotărîrile, oe s’au luat în acel oonsiliu mi „România şi tripla alianţă .
Priviţi la luptele Românilor nisterial, n’avem încă o informaţiune po- ţ)iarul „Newe Zilricher Zeitung publică sub „Kronstădter Zeitung“ şi toastul
u
dela Feleacul săsesc şi veţi avă sitivă. Ne mărginim ddr la părerile pressei. aoest titlu două artioole, unul datat dela din Buda. Etă oe a scris „Kronstădter
înaintea ochilor un mic, dâr încân „Magyar Hirlap de ieri sorie, că re- Buouresol, altul dela Viena. Iu oel d’întâiă Zeitung , organul Saşilor „vercfl“ din loo,
u
11
tător tablou al iubirei de limbă, al sultatul oonsult&rilor se ţin de-ooamdată în se explică tăcerea demonstrativă a Came despre toastul împăratului germau rostit
sentimentului de jertfă şi al devota seoret. Numita fdie însă crede a soi, că relor române la oetirea aoelui pasaj din în Buda; „Interpelaţiile, ce s’au făcut în
