Page 62 - 1897-12

Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI ___________________ Nr. 278—1897.

adunarea împerialui germen şi nari s’au oa salar oantoral pe anul 1898, Aoeste de- pentru a-ne sfătui, oe avem de făout. oare să protesteze contra proieotului de
ooupafc ou efectele politioe ale toastului claraţiunî au fost luate şi la protoool. Reaultatul a fost, oă s’a hotărît să ne lege despre maghiarisarea nnmalor de oo-
împăratului german în Buda, au făout ârăşî Poporul înoântat de atâta marini- aducem un învăţător. înţelegând, că în mune şi să ia posiţiă în oestianea pactului
aotuală aoâstă afaoere. Nu putem să mai mositate, nu voia nici dânsul să rămână Mintiul Bistriţei s’ar afla un preparând ou Austria. Adunarea — 4’°® f6ia ma­
retăoem observările unui statistic al nostru ca8i îndărăpt, oi fiă-care după puture se absolut, dâr încă neaplioat oa învăţător, ghiară — va provoca comitetul congresu­
referitâre la aoâsta, ţinute pănă aoum în obliga parte la achitarea materialului parte ne-am hotărît să trimitem doi ouratorî ou lui naţionalităţilor din 1895, să adreseze o
seoret. Aoeste observări sunt aoomodate la veoturarea aceluia. o trăsură şi să-l aducă încă în acea ndptc. proolamaţiă oătră poDârele nemaghiare re*
de-a contra-balansa judecăţile, oe s’au ac­
Ast fel stând lucrurile ne aşteptam pis şi făout. In 31 Ootornvre punct presentate în aoel Congres, âr monarohu­
centuat din mai multe părţi în mod puţin la 11 âre nâptea eram ou învăţător* Tot în lui să-i adreseze un memorand, în oare să
pentru viitor la frumâse şi admirabile re-
delioat şi de-a presenta întreg lucrul în- aoea 4* nâptea am trimis pe doi iaşi la espună atrocităţile guvernului contra naţio­
snltate; dâr oe să vecjl? Fiind în comuna
tf'o lumină mult mai domâlă. înainte de Gherla, duoând cu ei protooolul de alegere nalităţilor.
nâstră, care oonstă din vre-o 117 familii
ce Majestatea Sa a părăsit palatul din a învăţătorului din Mintiu, Dumitru Rus,
române şi cam 17 familii unguresc!, acestea Acţiune slovacă — amânată. Sub tit­
Buda, abia ăăcâ n’a consumat ceva; a urmat
din urmă şi mai ou sâmă căpeteniile lor, precum şi o rugare îndreptată oătră Prea lul aoesta scrie „B. H.“, că doi conducă­
apoi marele dejun din olubul poroului. In
nu priviau ou ochi buni isprăvile oe le Veneratul Cousistor şoolastio, ca să bine- tori slovaci au oălâtorit 4^® aoestea la
galeria târgului i-s’a servit un pahar de
puseserăm la oale. Deol, dela natură aple­ voiasoă a De sări în ajutor şi a ne mântui Praga, unde au avut întrevederi ou Dr.
tokaj veritabil, pe care el, după mărturi­
caţi a ne face numai rău, au cercat t6te de periodul, oe ne ameninţă. Herold, Pagah şi Kramars. Cehii li-au dat
sirea lui „P. Lloyd", l’a golit pănă ’n fund Dâr oe să ve4i ? Pe oând aveam în­
mijlooele, oa să ne pună beţe în r6te şi sfatul, ca Slovaoii să nu înoâpă acţiunea
La amia4l, se ’nţelege, a fost „dejenner". văţător şi pe oând dela Gherla ni-se pro­
să ne zâdărnioâsoă t6be planurile. contra Maghierilor, decât în anul viitor,
Apoi, pâte, Majestatea Sa a binevoit să se mitea, oă în scurtă vreme vom obţinâ re-
Soopul şi-l’au şi ajuns, căci învăţă­ oând partida Cehilor-tinerî va putâ să „spri-
odihnâsoă puţin, şi mai târcjiu, după atâtea sultatul mângăitor în scris, pa atunol or­
torul dela şoâla de stat din loc, cu numele jinâscâ mişoarea ou ajutâre bânesol". — E
apuoăturl, a ţinut la „snper" toastul, oo şi donanţele şi porunoile luară un oaraoter
Szekely Lajos (ein alter Kantor) şi ou to­ ridicol, oă fiarei© maghiare, ori de oâte-
l’a sfîrşit ou „âljen". Din punct de vedere tot mai estins ; căci prea bunii noştri stă­
varăşul său de luptă, primarul Balinth orl se faoe vre-o mişcare în sînul naţiona­
psiohologio şi biologic, aoâsta demonstrâză pâni ordonâzâ din nou primăriei comunale lităţilor, fcot-dâuna o pun în legătură ou
Istvân fost înainte gendarm*), au făcut o
u
f6rte mult, . oa să esecuese în timp de 8 cţile câte-un „banii din străinătate".
arătare la inspectorul unguresc de şcâle,
Foile ungurescl sunt grozav de oă-
desooperiDd aoeluia, oă la şoola confesio­ fior. de pe fiă-care părinte de copil, care n’a
trănite pentru aoâstă descoperire a orga­ împlinit porunca dată. In urma acâsta avea Episcopii bulgare iu Macedonia. „N.
nală din Feleao nu este învăţător şi că
nului săsesc. să se încasssze de pe spatele‘bietului popor Fr. Presse“ publioă o telegramă din Sofia,
propune preotul. Atâta a mai lipsit, oa oă Pârta otomană a dat concesiunea, ca să
din scânteia mioă să isbuonâ9oă un foo suma colosală de vre-o 60 fl. Vă4end aoâsta
Reunirea partidelor maghiare sărmanul popor, s’a înfrioat şi vre-o 15 in- se înfiinţeze trei episcopate bulgare în Ma­
mare; caeî inspectorul numai decât, fără
u
independente. „Peşti Napld află, oă oele divi4l din cei mai săraol s’au hoţărît să-şi cedonia. Beratele referitor la aoâsta se vor
ca să mai întrebe de cineva său de ceva şi
două fraoţiunl ale partidei independente şi trimită oopiil la şoâla de stat, fiind de firma publica îndată după ratificarea tractatului
fără să consulteze despre acesta Consistorul
dela 48, se vor contopi ărăşl în una. S’au şi convingere, oă prin aoâsta vor soăpa de da pace turoo-greoeso.
nostru şcolastic, oa singurul for oompetent
luat măsurile necesare pentru reunire. sub pedâpsa diotată; majoritatea însă nici
în aoâstă oestiune: a dat o ordinaţiune prin Foc. Sâmbăta treoută, în 25 n. c.
a
care strict ordonăsă primăriei comunale, ca atunci nu s’a putut hotărî la aşa ceva. pe la liy âre clin 4>- isbuonit un foo
2
Coaliţia contra Angliei. Din Ber­ pe toţi copiii obligaţi a cerceta şcdla, fără Pi de 4i luorurile se încurcau mai mare în fabrica de bărtiă din Zârnesol
lin se răspânde8oe o soire de sensaţiă, oare, privire la confesiune, să-i îndrume a cerceta tare şi bietul popor nu mai afla niol milă, (lângă Braşov) a d-lui Martin Copony. Fo-
dâoă se va dovedi de adevărată, atunci şcdla de stat, pe lângă ameninţarea unei pe nici ajutor, ori înoătrău se întorcea. Vă4ând, oul a consumat tâte localităţile şi o parte
că lucrurile iau asemeni dimensiuni, am fă­
avem să ne aşteptăm la 6 mare schimbare depse în bani de 1 fi. de fiă-care absent, sub o, magaziei diu edificiul central. Din noro­
în actuala împărţire a globului pămenteso. ouvânt, că „preoţilor fără permisiune dela out arătare la fisolgăbirăul ceroului, rugân- cire cealaltă parte a edifioiului, unde se
E vorba, că Germania, Rusia şi Franci» ministru nu le este ertat să propună", âr du-1 să-şi retragă ordînaţiunea, după ce aflau maşinele, a putut fi scăpată de foo.
s’au înţeles a faoe o colaţiune contra An­ despre acâ9ta în timp de 8 cjile dela data aoum dispunem de învăţător; resultatul a Liferările de marfe n’au fost îmDedeoate.
gliei în oestiunea Asiei orientale. Anglia ordinaţiuuei să se facă arătare. fost, că neoum să faoă ceva pentru noi, deâre-oe afară d9 magazinul aprins se mai
posedă ac}* mari posesiuni şi face tot posi­ der nici cu răspuns nu ne-a învrednicit. află unul ou marfă, oare n’a suferit nimic.
Atâta a fost destul, pentru oo luoru-
bilul să depărteze pe oelalalte puteri din rile să mârgă strună, oâol zelosul primar Curatorul primar având 2 copii de Pompierilor fabrice! le-a mai venit în aju­
Egipt, Sudan, Transvaal, India anteriâră, şcâlă şi fiind ameninţat ou o amendă de tor cei dela fabrica de celulosă şi pom­
încă în acea 4' fii făout paşii de lipsă
a
Ceylon, Honkong eto, unde ea e mai mult 3 fi., s’a dus în peraână la pretura din pierii din Râşnov. Dela 5 âre sâra pănă
pentru oa porunoa dată să pâtă fi împlinită
sâu mai puţin stăpână. In China dominâzâ Betlean, ou cugetul să se râge, oa să fie diminâţa la 5 âre pompierii au desvoltat
cât se pote mai acurat. Sunetul tobei pre­
comeroiul. Aoum Germania, Rusia şi Fran- vestea prin tâte oolţurile uliţilor marini- scutit de pedâpsă. A fost însă dat afară cu o muncă din oele mai obositâre pentru a
cia s’au înţeles s’o isoleze şi să-i ocupe cuvintele: „Marş afară şi plâtesce gldba, ce looalisa focul. Un mare merit la looalisarea
mâsa poruncă ce descinse asupra sermanei
terenul. China este atât de mare, încât a ţi se cere. Pentru ce nu asoultaţl porunoa focului îl are directorul fabricai de celu­
nâste comune, âr juraţii şi străjile în 4i°
aoolo înoap binişor oele trei puteri inimice dată; nu soie popa vostru, că niol Crăciu­ losă, d-1 Lnoian Iatzkâ, oare ou amploaţii
de 30 Ootomvre outrierară doi câte doi de
ale Angliei, şi Franoia, oonvingendu-se des­ ou nâpte satul dealuugul şi dealatul, sbie- nul nu vine şi şoâla vâştră are să fiâ în- şi omenii săi a alergat cal dintâiii la faţa
pre aoâsta, a făout Germaniei ast-fel de ohisă, căci şi îu anul trecut inspectorul cu Jocului. Atât oausa, oât şi pagubele prioi-
rând la ferestrile fiă-oâruia părinte, oa să-şi
concesiuni, cari au resultat posibilitatea unei ooasiunea oând a visitat’o, a aflat’o ca un nuite de incendiu nu sunt cunosoute, până
trimită copiii la şoâla de stat, oăol la din
acţiuni comune a celor trei state mari euro­ coteţ!1". acum. Fabrica a fost asigurată.
contră vor fi pedepsiţi cu câte 1 fl de fiă-
pene contra Angliei. Observ, că noi întotdeuua ne-am
oare copil. Mărinimia Sultanului. După oum se
silit a ne ţinâ şoâla în ordine şi nicl-odată
De sine se înţelege, că „nebana po­ anunţă din Oonstantinopol, Sultanul a dis­
n’a avut aspeotul atribuit de solgăbirău. Insă
runcă a tiranului celui păgân pe popor nu pus, ea prinsonieriJor greoi, înainte d9 a
0 scolă românescă închisă cu forţa. aşa se vede, oă bună-voinţa şi dragostea
> > l’a înfricat", deâreoe ore4end, oă aoâsta d-lui solgăbirău faţă de sărmanul plugar fi îmbarcaţi pe năi pentru a fi trimişi acasă,
Feleacul Săsesc, 23 Dec. n. 1897. este numai o apucătură din partea prima­ trebue să li-se dea oâte-un premiu. Anume
din Feleao, este analâgă ou mila şi îndu­
rului răutăoios, părinţii şi-au trimis copiii fiă-care soldat de rând va căpăta 1 liră
(Corespondenţă particulară a „Gaz. Trans.“) rarea d-lui inspector şoolar, manifestată
şi mai departe la şoâla lor, 4icend: „noi faţă de şoâla nâstră ou ooasiunea primei (cam 10 fl. în aur), âr ofioerii fiă-care câte
Acuşi se împlineso 2 luni de când
avem şoâla Dâstră, âr dasoăl ni-e preotul, 5 lire. Pnnsonierii greoi vor fi transportaţi
poporul român din Feleaoul-săseso stă gata sale visite, oe a făcut’o anul trecut în Sâm­
apoi pentru oe să ne globâscă âre-oineva". la Atena.
ua
ca o sentinelă, aşteptând cp * nâptea băta mare a sfintelor Pascl, vrând să se con­
Fără să bag în sâmă oele ce se petreoeau
ou nerăbdare, ca să vacjă, oare va fi sfâr­ vingă despre progresul făout de învăţător Cununia. In 30 Noemvre v. o. s’a să­
în aoea 4i prin comună, punct la 8 âre
şitul aotului tragic, oe atotputernicii noştri ou şcolarii toomai îu timpul, oând tâtă su­ vârşit în Teouoiă ţRomânia) oununia d-lui
diminâţa plec la şoâlă spre a-ml faoe da-
stăpâni l’au pus la oale întâiQ faţă de şcdla flarea oreştină întona imnurile de laudă ale profesor Iustin 1. Brănduşanu ou d-ra Elisa
torinţa de păstor şi învăţător. Intrând în
ndstră confesională, a doua faţă de poporul învierii Domnului... Ţuchel. — Sinceri le nâstre felicitări. '
şoâlă, na m’am putut destul mira vă4end, (Va urmai.
român din aoâstă oomună şi a treia faţă de
oă numărul copiilor de astă-dată e mai con­ Mi hai Bacin, Teatru german. A4i Luni „Doctor
învăţătorul său. preot.
siderabil, ca ori când. Klaus", oomediă în 5 acte de L’Arronge.
Luorul stă astfel:
Cu data de 12 Sept. n. o. fostul în­ Primarul oomunal vă4end, că porunca Mâne în Suspendu, se va da drama „Mar­
u
văţător Ioan Maxim, dându-şî abcjicerea dată nu s’a împlinit nici barem! în parte 8 0 I H I L E DILEi tin Luther pentru prima dată.
: k
din postul de învăţător la şoâla nâstră „suflând ou îngrozire şi ou defaimă urîtă — 15 (27j Decemvre
K
confesională, am oonohiămat senatul şco- lui Dumne4eu , a alergat numai decât la Meeting în Bucuresci. Ieri, Dumineoă, Daruri de Crăciun
şoâla de stat şi ou colegul său de luptă,
lastio la o şedinţă plenară, în oare s’a ho- s’a ţinut în sala Băilor Eforiei din Buou-
tărît darea în oonours a staţiunei vacante înoepend a întârce şi restâree listele în resol o mare întrunire naţională oonvooată şcolarilor sera ei «lin Braşov.
cu termicul de 1 Nov. n, c., âr pănă la cari erau prenotaţl oopiil dela şcâla con­ de comitetul central al Ligei şi de comite­ Asprimea iernei a făout pe Moş Cră­
espirarea acelui termin subscrisul, ca di­ fesională, 8’an apuoat şi au pestriţat câteva tul naţional studenţesc, pentru a protesta ciun să şl trimită de astă-dată mai curând
oâle de absenţii, făoând arătare şefilor lor
rector şcolar, am fost rugat să ooup oa- contra nelegiurilor, oe sa fao Româniler de darurile sale la Braşov, oăol mioii oopilaşî,
tedra învăţătorâsoă, Ofertul aoesţa nu nu­ din Betlean şi Deşiu. Prin aoâsta tâtă dinoâoe din partea Maghiarilor. Amănunte aprâpe desculţi şi desbrăoaţl, nu aveau răb­
stăpânirea s’a pus în fierbere; âr noi, vă-
mai oă l’am primit, dâr văcjeud eu cu acea ne lipsesc. darea de a-1 aştepta pănă va veni „în per-
4endu-ne pe povârnişul unor stări critice,
ooasiune bunele intenţiunl, oe poporul meu sână". Astfel obicinuita festivitate a distri­
le nutresoe faţă de şcâlă, fiind hotărît a-şl Duminecă în 31 Oct. după sevârşirea ser­ Salarisarea preoţilor acafolicf. Sa asi­ buire! hainelor, oare înainte se fâoea în
viciului divin ne-am întrunit în o şedinţă gură, oă guvernul vr înainta monarohului,
edifioa o şoâlă nouă oorespuncjătore şi ajunul Crăciunului, de astă-dată s’a făout
spre aprobare prealabilă, proieotul de lege
din material solid, li-am declarat, că la mai curând. Ea s’a săvârşit înoâ erl, Du­
despre salarisarea preoţilor aoatoliol. Pro­
oas, dâoă nu ni-am căpăta învăţător minecă, la 2 âre p. m.
*) E de însemnat, oă pănă la procesul iectul stabilesoe ca minim nu salar anual
pentru anul acesta, atunci salarul învăţă* „Moş Crăciun" s’a arătat şi de astă-
Memorandului a fost ferioită comuna nâstră de 600 fi.. Ministrul Wlassios va înainta
toreso de 300 fl. ce mi-ar oompete mie a avâ primar român. Cu acea ooasiune proieotul spre desbatere la începutul anu­ dată fârte bun şi generos faţă de oopiil şi
pentru acest an, îl donez în favorul nouei însă, tot prin zelul lui Balinth Istvan, fos­ oopilele soâlelor nâstre primare, aduoându-
şcâle, oe are să se edifioe. Asemenea de- tul primar Ştefan Todoran a fost suspendat lui viitor. le daruri multe şi bogate. Sala festivă a
şi pedepsit oa „egitaţor". De atunol nu am
claraţiune a făout şi oautorul meu De- „Mişcări de naţionalitate". „Vesti Na- gimnasiului român era aşa 4i®end înoăroată
putut isubti ca să avem primar român, ci
u
metriu Meroan, obligâudu-se a dona pe plo publică sub firma acesta soirea, că Sâr­ ou daruri. De-o parte o masă mare şi lungă
ca răsplată am căpătat o şcâlă de stat, unde
sâma edificândei şo61e întrâga sa competenţă să învăţăm unguresoe şi un primar ungur, bii şi Românii din Verşăt au hotărît să înoăroată cu oisme nouă pentru băeţî, de
în sumă de vre-o 70 fl. ce ’i se cuvinea oare să ne înveţe a fi patrioţi. — Coresp. ţină o adunare poporală de naţionalitate, în alta o ma9ă tot aşa de mare înoăroată ou