Page 63 - 1897-12

Nr. 278—-1897 GAZETA TRANSILVANIEI Padina 8

t
flsnele şi alte haine de iârnă tot pentru Senatul român.. „valea Dunărei şi ne înfiorâză pe toţi. Etă drepturile Românilor din Transilvania. Tâtă
băeţl; în fine, a treia masă mare şi lângă „oestiunea naţionnlă! suflarea cinstită din România şi Transil­
— Din discursul d-lui Titu Maiorescu. —
ea o banoă lungă înoăroată ou o'sme, cu pa- „Şi noi să ne înohidem oohii? să ne vania era oonvinsă, oă dâoă bona fide s’a
puol şi ou oâte-un rend complet de haine Şedinţa dela 4 Mec. v. „îuohidem ursohile ? să ne înohidem ini - înşelat oum-va senatorul Dimitrie Sturdza,
pentru fetiţe. Oa decoraţia peste aosstea se „mile? să ne înohidem ougetările? să de- acum ministru-preşedinte, dâoă în înflăoă-
D-l Titu Maiorescu: Partidul naţional-
afla de-asupra grupului de haine al fiă- „venim o bucată de piatră neînţelegHâre ? ratul său patriotism bona fide a văcjut o
l'beral îndată oe şî-a ales şef pe actualul
oărei fetiţe, câte-un colao mândru şi is­ „Etă cestiunea naţională. posibilitate aoolo unde, venind la guvern,
d-n ministru-proşedinte, a văcjut acţiunea
pititor. „Puteţi domniile vâstre să o înlătu­ s’a isbit de o imposibilitate: atunci nu d-sa
astfel împrospătatului partid înoepend prin-
Nu mai. e lipsă să spunem, oă abia raţi numai ou frase diplomatioe? va conduoe guvernul naţional-liberal, oi
tr’o atitudine fârte pronunţată şi fârte im­
dâoă mai esistă vre-un centru româDeso, „Nu puteţi! d-sa personal va rămâuâ oa uu mare pa­
portantă a acestui oonduoător al d-vostră,
unde Orăoiunul să fiâ prăznuit prin aşa fru- „Atunci e de datorie să spuneţi olar triot istoric în retragere, ca uu puot lumi­
în ceea oe se numesoe oestia naţională.
mâse fapte de binefacere, oa în oraşul nos­ „Maghiarilor, oum stau lucrurile**. nos de amintire în idealul tinerimei, dâr
Desb&teriie Senatului, cari pănă atunoî
tru. Comitetul p&roohial al biserioei S.-lui D-lor, aoâsta era atitudinea şefului conducerea oficială şi ministerul de esterne
erau oa tâte desbaterile nâstre obiolnuite,
Nioolae a jertfit pentru aoest soop peste partidului naţioual-liberal ; când? Aoum 30 îl va avea oine-va din partid, oare nu se
au câştigat de-odată un răsunet puternic în
800 fl. din fondurile biserioei, îmbrăcând de ani? Aoum 20 de ani? Aoum 10 ani? angajase aşa de solemn înaintea ţărei.
ţâra întrâgă, uh răsunet, oare a treout peste
nu mai puţin, oa 230 şcolari săraci. Par’ că nu vă vine să credeţi: era Sâu mă înşel? sâu aprâbă acest onor.
limitele ţării, un răsunet adânc dincolo de
De altă parte Comitetul Rouniunei aoum abia 3 ani! Senat, înaintea căruia vorbeso, oolegii din
CarpaţI, şi toţi aveam simţimentul, oă o
femeilor române, oa în toţi anii, aşa şi A! d-lor! Firesoe, omul înaintâză în majoritate, aprobă prooederea, oa şeful d-v.
mare ceştiune a fost ridicată de d-l Dimi-
acum a arangiat o colectă între Românii verstă, se oumintesoe şi s« sohimbă în multe să vă vorbâscă, cum a vorbit în oestia na­
trie Alexandru Sturdza, o Gestiune, în ade­
din loo pentru ajutorarea soolăriţelor. Mul- priviri, şi oiue ar putâ imputa ouiva, dâcă re­ ţională, ou gândul d’indărăt, oa să faoâ
văr, car9 dâcă se putea conduce mai de­
ţămită zelului dâmnelor ooleotante, oarl au vine mai târziu, când este mai oopt la ou- altfel de cam,a vorbit, oând va veni la
parte aşa oum o ridioase d-sa, explica pen-
alergat dela oasă la oasă, ooleota a avut getare, asupra erorilor tinereţei ? S’au vă­ guvern? Niol unul nu pâte aproba. Nici
tiu toţi pentru-oe d-v. vă numiţi, nu oa
. un resultat fârte frumos, adunându-se vre-o cjut mulţi omeni politiol, cari îu oopilăria unul, d-le ministru-preşedinte, nu va aprâbă.
mai îuainte partid liberal, oi partid naţio-
350 fi., din cari bani au putut fi împărtă­ lor erau anarhişti şi revoluţionari, şi ajun­ Ei, şi pentru ca să stea la guvern, (şi
nai-liberal.
şite 47 şcolăriţe sărace cu oâte-un rend oom- gând la versta matură, au devenit âmenl dâoă voia să continue bunele raporturi ou
Cel mai important act al unui partid,
plet de haine, âr trei familii năoăjite au de ordine şiohiar miniştri eminenţi; s’a vă- statele vecine, care raporturi era de inte­
oa partid politic, se comitea atunci prin
primit daruri în bani de câte 3 fl. cjut contele Andrassy, după revoluţia dela resul ţârii să fiă continuate), nici nu putea
atitudinea şefului d*v. Şl pâte cel mai im­
Ocasiunea aoâsta a fost folosită şi din 1848 — 49 spencjurat în effigie, ajungând altfel, a trebuit să retracteze afirmările din
portant moment în viâţa d-sale politioă a
partea altor generâse diurne şi domni din ministru de esterne, sub aoelaşl împărat Senat, şi le-a retractat la Iaşi prin urmă-
fost aoala, în care a ridicat în Senat oes-
oraşul nostru pentru a se distinge prin Franoiso Iosif. S’a văcjut. Dâr oel pu­ târele cuvinte rostite în publio, oa program
tiunea Transilvană.
fapte de binefaoere, oum de atâtea ori s'au ţin au treout ani la mijloc, a treout es- de guvern:
Cu oe cuvinte?
mai distins pănâ aoum. Astfel d-ua Mufe■ perienţă, a treout diferinţă de împrejurări „In spreoial în oestiunea naţională
Cred, oă veţi fi mulţămiţl să aucjiţî,
mia Kertsch, zelosa şi generâsa sprijinitâre la mijloc. „situaţiunea nâstră este clară şi netedă.
din maltele ouvinte, ce le-a cjis d-sa atunci,
a tuturor oauselor nâstre oulturale şi de bine­ Dâr aci? Aoi nou alesul şef al parti­ „Avem sd ne abţinem cu toţii dela orl-ce act
pe câte-va, oare le estrag din broşura, oe a
faoere, a îmbrăcat două fetiţ8 sărace pe pro­ dului naţional-liberal rostesoe în Senat de „de agitaţie în afacerile interiore ale spatelor
publicat’o şi răspândit’o d-sa...
pria oheltuâlă. D-na Elena Mocanu, al oăreia abia aoum 3 ani (împrejurările între Ro­ „vecine, şi în special ale monarchiai austro-
Etă ce cjioea onor d-n senator de-atunoî
nume întomnai oa şi pe al soţului d-sale îl mânia şi Ungaria fiind identice atunci oa „ungare**.
Studza la pagina 114 în broşura ou dis­ 1
găsim la loo de frunte aprâpe în tâte colec­ şi aoum) asemenea ouvinte în contra d-lor Meşteşugul e aoi îu vorba agitaţie *.
cursul :
tele arangiate la noi în scopuri românesol, Lshovari şi Carp, cari răspundeau: Nu pote Firesoe, de agitaţii să ne abţinem; d-l mi-
„Cred, oâ este datoria nâstră să nu interveni uu stat în afacerile interne ale nistru-president pâte interpreta, oă nici
ne lângă obicinuitul dar de 10 fl. la co-
leota întreprinsă de oomitetul Rouniunei, evităm oestiuuea naţională, să ne uităm altui stat. mai nainte nu vorbea de agitaţ'i, oi nu­
drept în faţa ei, şi să ajutăm, oa să nu se Aşa cjiceau conservatorii la guvern, mai de „intervenire**.
a dăruit, oa în toţi anii, colacii distri­
resolve în oontra Românilor. Maghiarii aşa o cjio şi aoum în oposiţie, şi ored, că Dâr vine îndată retractarea clară şi
buiţi între fetiţe. D-l Vasilie Bidu s’a dis­
nâgă Românilor t6te drepturile oetăţenescl esprim esaot cugetarea domnului Carp ; de preoisă :
tins de asemenea prin un generos dar, îm- „S’a mai răspândit încă o vorbă, că
şi tâtă esistenţa lor oa naţiune. Maghiarii altmintrerea v’a iudicat’o şi d-l Lascar-
brăoând oomplet pe propria oheltuâlă trei ne „aoaesteoăm în afaoerile interiâre ale
perseoută pe Români în soâlă şi în bisa- Oatargiu erl, că aoâsta este atitudinea lor
băeţl şi trei fetiţe. In seria acestor dărui- regatului ungar. Niol aoâsta uu este esaot *.
1
tor! mai avem de-a aminti numele d-lui rioă. Maghiarii înohid Românilor t6te căile şi astăcjl în oposiţie.
de traiii. Maghiarii perseoută pe Români în D. Sturdza, atunoî, trata simpatiile Dâr oe trebue să vă mai oitez cuvin­
comerciant Schiltz, oare şi de astă-dată a
interesele lor partio.ulare prin administraţie miniştrilor pentru toţi Românii de plato- tele de retractare ale d-lui ministru-presi-
dat gratnit materia pentru 10 roohiţe. dent, oare pâte îi erau impuse? D-vâstră
La festivitatea distribuirei acestor fru- şi justiţie. Maghiarii dărîmă oasele Româ­ nioe şi imputa guvernului nemernioia, oâ
m6se daruri de Crăciun a cooperat corul nilor, oum au dărîmat casa lui Dr, Raţiu. sunt numai platonice, cerea niol mai mult, inşi-vă, d-lor senatori, faoeţî astăcjl o pa-‘
tentă mărturisire asupra faptelor îu contra
de băeţl al d-lui profesor de musioă Ti- Cei cari au dărîmat oasa, au fost lăudaţi, niol mai puţin deoât o intervenţie de gu­
motei Popovicî. IntâiG corul a intonat o fru- pâte şi plătiţi. Maghiarii asvîrl pe Români vern în afacerile unguresol... d-lui Sturdza.
Etă oe cjioe raportorul d-v. în proiec­
mosă cântare bisericâsoă, după oare s’a ur« în temniţă pentru nimicuri. Aţi aucjit de Şi oa să nu fiă îndoială, oa nu oum-va
oat la tribună d-l preot Dr. Yasile Saftu. procesul ridiool oontra unor domnişore, oarl să se orâdă, oă vorbele d-lui Sturdza des­ tul de adresă: „Aoâstă ferioită situaţiuue
In cuvinte avântate d-sa dă espresiune bu­ au purtat panglici trioolore ou colorile pre intervenirea naţională sunt numai vorbe „a relaţiunilor nâstre esteriâre, se datoresoe
„politicei şi prevederilor urmate ou stă­
curiei, oă în aceste vremuri de grele înoer- Transilvaniei, şi oontra cărora s’a oerut în­ scăpate în oposiţie, oi sunt vorbe meditate,
oărî, când pa lângă adversarii, dinafară, temniţarea pănă la şâse luni. Dâr prooesul âtă ouriâsele cuvinte, oe le mai adaogă în ruinţă de tăte guvernele“.
mai avem să luptăm şi cu învrăjbiri, oerte Memorandului început â froid, oum fiice aoelaşl discurs din Senat (pag. 10B): „Să Şi oând vorbesoe raportorul Senatului
şi neînţelegeri între noi, ne este dat a ne Franoesul, după doi ani, şi judeoat numai „luăm aminte la o împrejurare forte im­ de politica prudentă în relaţiunile nâstre
putâ întruni şi la prăznuirea unei cjile de de juraţi maghiari! Dâr aruncarea a atâtor portantă, oare se desfăşură în cursul oes- esteriâre ou puterile, este evident, oă nu
binefaoerl oreştinesol atât de înălţătâre şi Români în temniţă, ou tâte oă după Me­ „tiunii naţionale. Se vorbesoe despre usu- înţelege mai ales relaţiunile nâstre ou
înveselitâre pentru sufletele tuturor. Dă po­ morandum Românii au fost liniştiţi şi nu „rile parlamentare, amesteoul în afacerile Spania, Italia, Republica Franoesă, oarl
veţe tinerimei ajutorate şi termină între au întreprins nici un aot distrugător rega­ „interiâre ale altora. Nevoile âmenilor, sunt îndepărtate, oi ÎDţelege în deosebi re-
urările de „6ă trăâsoă" ale publioului. tului Ungariei, niol un aot dăunător mo- „ideile secolului sunt mai mari, decât tâte Itiţiunile nâstre esteriâre ou Austro-Ungaria,
Mei urmâ o cântare ocasională pe narchiei austro-nngare! Maghiarii au făout „datinele, deoât tâte obiceiurile. Aoestea au Rusia, şi Statele Baloanioe, Dâoă raporto­
cât de frcimdsă, pe atât şi de bine eseou- legi speoiale de desnaţionalisare şi de ma- „valârea lor deplină şi neştirbită, oând lu- rul d-v cjioe, oă relaţiunile de bună politioă
tată din partea corului d-lui Popovicî, după ghiarisare, pe oarl le aplioă ou o străşnioie „orurile stau îu linişte şi ordine, dâr oând au fost menţinute ou stăruinţă de ţâţe gu­
oare a urmat distribuirea hainelor. Fetiţelor sălbatică. Maghiarii pun pe Români afară „situaţiunile ies din calea normală, atunci vernele, aoâsta însemnâzâ, oă şi guvernul
li-s’au distribuit prin d-nele membre din din lege. Etă faptele! Etă status oaueae. „acele nevoi anormale îşi deschid calea. d-lui Sturdza urmâză absolut aoeeaşl poli­
comitet, âr băeţilor, oonduşl în oea mai fru- Esista oestiunea de mult, dâr aoum ea a „Astfel stă în oh'oumstanţele de faţă**. tioă pe oare a urmat’o în esterne guver­
nul d-lor Lasoar Gatargi—Lahovari —Carp,
m6să ordine din partea învăţătorilor lor, devenit acută din causa legilor de desna- RemaroaţI importanţa vorbei! Va să
li-s’au distribuit prin representanţii oomite- tionalisare, şi din oausa furiei, ou oare ele şi atunel oum rămâne ouventul de «e-
cjică : oeea-ce credem noi, că e veohia si­ memic, aruncat aoi de d-l Dimitrie Sturdza
tului biserioei S -lui Nioolae. sunt aplioate. Maghiarii se asvîrl asupra
guranţă internaţională de raporturi, vine
Serbarea a fost frumâsă şi înălţătore. Românilor, oa să-i desfiinţeze. A mers gu­ d-l Sturdza şi ne spune: nu e adevărat! la 1894 în oontra guvernului conser­
Trist a fost numai, oă din partea sooietăţii vernul unguresc pănă aoolo de a ridioat S’au schimbat luorurile ! Aoum, şi în aoâstă vator ? . . . .
fruntaşe a Românilor braşoveni n’au luat doctorului Raţiu dreptul său de advocat, împrejurare anormală, nu mai pâte fi vorba
parte la ea, decât aprâpe numai dame. La ou tâte oă nu a făcut nioî un fapt orimi- de veohiul adagiu: nu te amesteca în afa­ ULTIME sena.
masa din mijlocul salei erau unele membre nal, şi oă e numai un condamnat politio, cerile interne ale altui stat. Ormeniş, 27 Dec. (Teleg. part.)
din comitet, în frunte cu d-na presidentă precum a foBt şi Kossuthaltă dată. Presin- Ludovic Simon, marele proprietar din
E olar, d-lor : oestiunea naţională, ri­
Agnes Duşoiu, faţă ’n faţă era publicul, fcarea Memorandului la împăratul Rege este dicată astfel de şeful partidului naţional în Sângeorgiul de Câmpia, a răposat acţî.
dâr un publio, oare — onm am cjis — consta crima. Nu este aoâsta o nedreptate strigă-
oontra guvernului dela 1894, oare nu pri­ înmormântarea va fi Miercuri.
aorâpe numai din dame. Dintre bărbaţi, târe la oer, a lua unui om, părinte de fa­ mea aoest mod de a vedea, cestia naţio­
afară de persânele ofio^âse, oum erau d-nii milie, pânea sa şi a copiilor săi**. Budapesta, 26 Deoemvre. Pe acjî
nală pe temeiul necesităţii patriotice şi in­ a fost convocată aici o mare adu­
învăţători, cari aveau să condu oă pe băeţl Şi într’un resumat mai sourt la pa­
ternaţionale admisibile de a interveni în nare din partea corifeilor partidei
eto., n’au luat parte decât abia 8 — 1 0 inşi gina 103 şi 104 cjioe:
afacerile interne ale Ungariei, este oestia,
Dâcă n’am fi avut noroo ou băeţii ajutoraţi „Se sugrumă dinoolo o treime a nâ- sub drapelul căreia înţelege şeful partidului independente, cu scop de a lua po-
şi ou părinţii acestora, sala ar fi rămas siţiă pentru teritorul vamal indepen­
„mului nostru. naţional-liberal să vie şi să se menţie la
gâlă. De sigur însă, oă oosiDa şi oafenelele dent. Adunarea înse s’a sfîrşit o’un
„Etă oestiunea naţională. putere. mare fiasco, din causă, ca la ea s’au
n’au fost gâle!
„Aoâstă treime a nâmului nostru, Nu e aşa? Acesta este înţelesul cu­ presentat un numer aşa de mare de
Dâr asupra acestor simptomatioe apa- vântării dela Deoemvre 1894, şi nu pâte fi
„care se sugrumă, strigă la oer de durere socialişti, încât Kossuth şi soţii, te-
riţiunl din sooietatea nâstră va trebui încă altul.
„şi de îngrijire! Ea strigă pănă la cer: nu mendu-se, că proiectul lor de reso-
să revenim, oăoî starea bolnăvioiosă de as-
„se pâte! nu vrem să fim sugrumaţi! Vrem Ei bine, a venit la putere în Ootom- luţiune va căde faţă cu resoluţiunile
tăcjl nu mai e de tolerat.
„să rămânem Români. vre 1895. Ar fi orecjut tâtă suflarea cins­ socialiştilor, a revocat adunarea îna­
„Etă oestiunea naţională. Glasul Ro- tită din ţâra românâscă, oă aoum se va inte de a fi deschisă.
„mâniior în pericol trece peste CarpaţI în face intervenire de samsar cinstit pentru

1