Page 65 - 1897-12
P. 65
ti&zim iMiistrîiiăsn, „Saneta'' iese în l-care
ţi ASioiMiite pentru Austro-Uugana:
"v?43'V,- yiiţ» ssaw Sfc, 33, Pe un an 12 fl., pe şeso luni
6 fl., pe troi luni 3 ii.
(toiiroJ a.îfeenws’i» aci sn
^iîîfflOBP. —3i«BaiK8!iBto! K-'l «29 N-rii de Oumlneoă 2 8. pe an.
ţsMli TOftfc Pentru România si străinătate:
(sstKAfE »f. :;.«*»«*« l» hirta*
a!stfasţ!ur.o în Braşov *p. 5» ?£>•■< Pe un an 40 frânei, pa ţăeo
Kviitdroio fîirw.irf rto asasiitisr!: •uni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
în Viens: M. IMstt, Sitnriek N-rii de Duminecă 8 franol.
Sekaltk. Hudolf Moirt, A, Q<>i«ijîa Ss prenumără la tâte oficiale
îîaohfolge7ţ Jtito» 0^di:7!. J. poştale din întru oi din arară
Sinncbcr, in Budftppţst<i: A. ?, ţi la dd. colectori.
Şş’dbergerc, SeKrtein 3*rr.a<: în AhMiameutil pantru BtasoT
Baomesoi: Agmct Şarm, Suo- administraţiunea, piaţa maro,
O'jTsnie de Koumanie; ta H*ms- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bari,: Karoiyr <4 lAabwcmn.
I.: pe un an 10 fl., pe şese
Preţul InoerţluRllOT: o fl»siă luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
j’.itmoiid po e aoifinti 8 ax. jn Cu dusul în casă: Pe un an
«Ooi. timbsu pentru o pubU- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
PubiioâjS ma:l de»« dropii 3 fl. Un esemplar 6 or. v. a.
ţarifă si învoială. său 16 bani. Atât abonamen
Eaeiame pe pessina r. ?.-» o tele oftt şi inserţiunile sunt
sariă 10 or. tiu 80 bani. a se plăti înainte.
BIMMIHUO»
. 279. Braşov, Mercur! 17 (29) Decemvre 1897.
0 fraternssare car că se aduseseră de prinprejur parlamentară a proiectelor guvernului. Or vedem 6re cum Europa îmbătrânită în pa
vre-o 10—12 gendarmi. Iritaţiunea donanţele de limbă vor fi modificate, însă nu siuni şi păoate, îşi îndrâptă veninosa să-
Ori de câte-orî Românii dau es- era atât de mare, încât, după cum acum, oi numai după închiderea dietei pro gâtă de cucerire asupra oelor patru sute
presiune într’un chip s6u altul ne- ne comunică corespondentul nostru, vinciale boeme. Dieta boemă va lua din milione de Chinezi, a oăror împărăţia oon-
mulţămirei lor cu actualele stări de fisolgăbireul cu soţii săi nici n’ar fi nou la desbatere proiectul de lege al lim stitue ac}l cea mai bogată pradă în lume?
lucruri de sub stăpânirea ungurescă, rămas neacarmănaţi, pe lângă tot bilor, oreat anul trecut pentru autorităţile Visul măririlor se zidesc adese-orl pe
corifeii dela cârmă, împreună cu In scutul gendarmilor, dâcă n’ar fi în- autonome, şi pe basa principiilor cuprinse ruinele libertăţilor!
triga câtă a şoviniştilor, caută a se trevenit un agreat al poporului, care în acest proieot, guvernul va da nouă ordo Naţiunile mari din Europa nu mai
apera cu afirmarea stereotipă, că l’a făcut se se stăpânescă. nanţe de limbă pentru autorităţile provin încap în ţările lor, şi după-ce s’au arunoat
poporul e bun, e blând şi mulţămit A urmat cu tâte acestea o ma ciale. Dâcă oposiţia nu va continua ob asupra Africei, acum năvăleso asupra Asi
cu sortea sa şi că numai câţî-va nifestaţia însemnată. Alegătorii un strucţia în Reisrath, cabinetul va rămâne ei depărtate; aoolo îşi oâroă satisfacerea
agitatori turbură apele bunei înţele guri şi români între strigăte de „se neschimbat, deoă însă da, atunci Gautsch dorinţei însetate după glorii, de-aoolo vor
44
11
geri dintre „Valahi şi Maghiari. trăescă şi de „eljen“-urî au început va compune un cabinet parlamentar, va di- să-şi ia fiă-oare partea ce crede, oă i-se
se porte pe umeri pe candidatul po solva Jtteichsrath-ul şi, pe basa legei electo cuvine.
Ei bine, astăzi ne vine la cu- porului, inscenând în faţa fisolgăbi* rale din 1873, va face în Maiu viitor ale Respeotul libertăţii şi neatârnării nu
ncscinţă un cas recent, care ne dă reului o demonstraţia mare. Chiar geri nouă. mai formâză a<jl obieotul de preooupaţiune
cu o dovadă mai mult, că necum în biserica ungurâscă, fiind-că aces al oelor, ce mari şi puternici fiind, s’ar cu
poporul româu, dâr nici însu-şî po veni să apere şi scutăscă libertatea şi ne
porul maghiar nu este mulţămit cu tea s’au întâmplat într’o Zi de Du atârnarea celor mioî şi slabi. Ţinta celor
actualele stări de lucrurî şi că a în minecă, poporul 'maghiar şi-a mani P A C E ? puternici o constitue acjl averea şi gloria
ceput el însu-şî a se scârbi pănă în festat nemulţămirea prin strigăte de Cuvintele, oe le-a rostit Papa Leo deşartă, prepotenţa şi domnia, zidite pe rui
44
„Jos cu el! şi alte strigăte insul-
adencul inimei de modul, cum se tătbre la adresa preotului, care în XIII oătră corpul cardinalilor, episoopilor nele libertăţii.
calcă şi baţjocuresce dreptatea din şi prelaţilor, oarl s’au dus în Vatican să-i
Să nu mergem în ţări străine, să ră
partea micilor şi marilor tirani ajunşi cercase să liniştescă pe popor. Sfîr- felicite din incidentul sărbătorilor Crăciu mânem aici la noi. Ore nu vedem
în fruntea trebilor administrative. şitul a fost, că Ungurii înşi-şi au nului oatolio — sunt forte semnificative.
înaintat recurs contra alegerei, mer sa cum un popor orgolios şi fanatic, ajuns
Gasul, de care vorbim şi care gând pentru acest scop vre-o 40 de „Paoea sooialâ — cfi el — se ba- stăpân peste acâstă ţâră, tinde ou mijlâoe
este atât de caracteristic în felul seu, alegători, unguri şi români, în per- sâză pe respectarea legilor şi esemplelor ilicite a sugruma libertatea nâmurilor ou
Mântuitorului, şi nerespectarea acestor legi şi
s’a întâmplat de curend în comuna sonă pănă la viceşpanul din Zelau. cari trâeeoe împreună? Nu vedem 6re oum
esemple este causa suferinţelor generaţiei
selăgână Perioeiii. In acâstă co Etă o fraiernisare maghiaro română, politioa fanatismului de rassă s’arunoă cu
de acţî. ,u
mună avea se se facă la 11 De- der o fraternisare, care n’a avut „no furiă sălbatecă asupra a tot oe constitue o
Mare adevăr!
44
cemvre n. c. alegere de notar. De rocirea de-a fi felicitată din partea Din sufletele omenilor a pierit liniş aspireţiă legitimă la iibertate şi desvoltare
cercul notarial al Periceiului înse se ministrului unguresc de interne, nici naţională a nâmurilor, pe oarl Dumnecjeu
tea, poporăle îşi văd pierdută fericirea, so-
ţin trei comune, dintre cari două de rectorul universitar Herczeg dela nu le-a creat după ohipul şi asămănarea
oietatea ooienesoă fierbe şi se agită după
sunt curat româneBeî, 6r una, Pe- Pesta, ba nici măcar în pressa un- lui Arpad şi Tubutum?...,
ţînte neounosoute şi după false idealuri!
riceiul, e comună mixtă, locuită de gurescă, care atât de mult îi place Tote se fac şi tote sa dreg sub egida
Toţi din tâte părţile caută satisface
Români şi Maghiari. Majoritatea lo să inventeze fraternisărî româno-ma- păoii şi sub scutul armelor; nimic însă în
rea egoismului nesătnrat, şi ou tote că de
cuitorilor din cerc sunt aşa-deră ghiare, n’am cetit nimic despre ea! spiritul religiei oreştinesol, oare propovă-
oând e lumea n’au fost atâtea bunătăţi în
Români. Nu, căci tiranilor nu le convin grămădite ca aqjl, ou tâte oă soiinţele şi duesce iubirea, libertatea, toleranţa şi mai
Astfel stând lucrurile, fisolgă asemeni fraternisărî. Lor ii-ar trebui artele nu s’au ridicat la o mai mare per pe sus de tâte virtutea umanităţii.
bireul din Şimleu, de care se ţine pace prin îngenuncbiarea celor îm fecţiune, oa tocmai în chl l® nostre, — to Par’că niol-odată, oa aoum, nu s’a pu
Q
acest cerc notarial, nu şî-a făcut păcaţi; ar vre să-ţi ia mai întâiu tuşi omenimea nu e fericită, nu-i mulţă- tut aplica mai potrivit omenimii de acjl
mulţi scrupul!. Scia el, că cu „Va- arma, care este limba naţională, şi mitâ. Zisa străbună : homo homini lupus...
labii“ uşor pbte s’o scbtă la cale pe apoi să te împace, ca să nu strigi Ori înoătrău privim, ochii noştri sunt Da! Cain a ucis pe fratele său Abel,
cât timp are la disposiţia baionetele când te vor omorî naţionalicesce. isbiţî de marile oontraverse politice şi so şi de atunci păoatul invidiei, al urei şi răs-
gendarmilor. Luă deci patru gen- Ungurii dela Pericem înse se ciale ale seoolului, şi par’oă din gâmătul su bunării domnesoe în lume. Sunt mii şi mii
darmî lângă sine şi plecă la Pori- vede, că nu prea cunosc asemeni ferinţei şi nemulţămirii generale s’aude din de ani de atunol. Lumea tâte le-a iscodit
44
41
ceiîi se facă „alegerea . A făcut’o „resdne de stat . Ei fac înfrăţire departe ţipătul îoeoat, vooea durerosă şi prin iscusinţa ei, şi iscusinţa lumei tote
uşor, căci el a intrat în casă cu pentru a se apăra în contra abusu- fierbinte după un mântuitor. le-a făout. N’a fâout insă şi n’a isoodit
câţi-va nădrăgarî de-ai săi, er pe rilor şi mişeliilor conaţionalilor lor Miliâne de glasuri se aud chiămând oeea-oe este mai suprem necesar: un mij
gendarmi i-a pus la uşă ca să nu dela putere. c’o înăbuşită je.le spiritul aoela majastos loc, oare să creeze şi păZ^oă legea păoii
lase pe alegători să intre înăîntru. Şi decă poporul maghiar vine şi puternic, oare tronând sus peste pati şi ferioirii omenesc!. Provedinţa a trimis
Astfel fisolgăbireul, fără soirea ale însu-şî să dea asemeni probe de ne- mile şi deşertăciunile vieţii, să sfârîme ju în lume Cuvântul întrupat el păoii şi iu-
gătorilor, de cari era plină curtea, mulţămire cu actualele stări de sub iubirii înainte ou apropa două mii de ani
44
făcu „alegerea. , proclamând de no stăpânirea ungurescă, cum ore n'ar gul păcatelor omenesol şi să împartă de — şi lumea l’a restignit între tâlhari, âr
nou dreptatea în lume.
tar pe un favorit al său, om fbrte face-o acesta poporul român, care a aZl evangeliul propovăduit de el, Mântui
odios poporului, pe care momentan ajuns a fi curat obiect de batjocură Regii şi tronurile vestesc paoea — şi torul nostru, e nesocotit tocmai de aoeia,
îl şi jură. în mânile despoţilor mari şi mici, paoe nu esistă! cari sunt puşi să păZâscă legea păoii şi
cari au puterea în mână? Şi cu ce Politioii şi diplomaţii amăgesc inimile
Pănă aici n’ar fi nimic surprin nas cuteză miniştrii şi deputaţii, şi ameţesc minţile ou ordinea şi stabilita iubirii între âmenl!...
zător. Suntem dedaţi cu astfel de pressa jidană şi maghiară să încerce tea din statele lor, când păturile oele mai Ce mirare dâr, dâcă din sufletele nâs-
44
„alegeri , cari au devenit regulă, intotdeuna a arunca manifestaţiile adenol ale popârelor sunt în cea mai mare tre a pierit liniştea, dâcă popârele îşi văd
putem Zice. în t6te cercurile locuite de nemulţămire ale poporului nostru agitaţiune, oând luptele de rassă s’au des- pierdută ferioirea şi dâoă societatea între-
de Români. Vorba e înse., că în cer în cârca numai a câtor-va „agita lănţuit ou furiă îutre cărnuri şi când arma gei lumi fierbe şi se agită după ţînte necu
cul Periceiului, cum am arătat mai tori? 44 tele colosale de pe uscat şi apă, abia dâcă noscute şi după false idealuri?
sus, se află şi popor maghiar. Acest mai sunt în atare să ţină în câtuşi isbuc-
popor, neobicinuit cu asemeni ma nirea revoluţiei sociale.
nopere aplicate faţă de Români, n’a Planurile lui Gautsch pentru Popor pismuesoe pe popor, ciassele 0 scolă românescă închisă cu forţa.
y >
putut suferi acestă neruşinată sfrun- viitor. Lui „N. W. Tgblt i-se sorîe din sooietăţii duc o luptă înverşunată îcnpotri- Feleacul Săsesc, 23 Dec. n. 1897.
11
tare a dreptului cetăţenesc, fără să Biuun ursnătârele: piarul Cehilor da nici vă-le, şi cu tote că nu mai trăim în vâoul
(Corespondenţă particulară a „Gaz. Trans.“)
nu dea espresiuna scârbei şi indig- publică asupra situaţmnei polifcioe o lungă întunecat al negrului feudalism, totuşi ten
— Fine. —
naţiunei sale. El n’a vrut se ia soli telegramă din Viena, în care se oonfiraă dinţa celor tari de a răpune pe cei slabi,
daritate cu conaţionalii săi din can soirea, oă hr, Gautsch a conferit în timpul par’că mol odată nu şl-a desfăşurat sata Nune venio ad fortissimum. Nu era
celaria notarului, unde s’a sevîrşit din urmă în diferita rânduri cu conducă nica ei lucrare mai trist şi mai condam destul, că primarul jupuia Zi de Zi P e ser “
deochiata „alegere , ci a dat mâna torii clubului Polonilor, Cehilor-tinerl, ou nabil decât în dilele ndstre. mânui popor de bani şi de haine, dâr în 2
44
cu Românii şi împreună cu aceştia clubul partidei poporale oatolioe şi cu cel Unde este pacea mult lăudată în re- Novembre n. o. ne pomenim în comuna
a început să facă, ca să răsune aerul al Slavilor de Sud. In decursul consultări toricesol frase de oei oe oonduo destinele nostră şi ou un esecutor, care în loc să
de glasurile de protestare ale sute lor s’a dovedit, oă br. Gautsch vre să gu statelor şi poporelor? Sân dâră nu anul ino8s8seze darea statului, pentru oare a fost
lor de alegători, ce se aflau în verneze pe laşa egalei îndreptăţiri naţionale aoesta ni-a arătat cum pacea vestită de trimis, a început a incassa dela omeni mai
curte. Solgăbireul cu soţii săi nu şi a autonomiei. Conducătorii partidelor s’au tronuri şi diplomaţi, a fost stropită ou sân întâiă pedepsele pentru absenţele copiilor
cutezau să ese din casă afară, mă declarat gata a sprijini resolvarea pe oaie gele răsboiului dintre Greci şi Turci? Nu români dela soola de stat, şi numai ce în-
