Page 66 - 1897-12

Padina 2. GAZETA TRANSILVANEI Nr. 279 — 1897.

treoea peste aoele pedepse li-se soria Aoum urma un nou period de limte, publioată în d' are e
' serbesol „Zastava“ şi loo de Feleacul, săsesc. Vedeţi, ce încurcă­
âmenilor în libelul de dare. Văcjend acum oăol în 4iua de 13 Deoemvre învăţătorul „BraniJce subsorisă de mai mulţi fruntaşi turi e în.stare să facă o nevoiaşă de literă!
bieţii âmenl, oă la oasa satului se inoassâză din nou începu oursul soolastio; părinţii sârbi şi este adresată poporul sârbeso.
Liiurghie oprită. Din Praga se anunţă,
alte soiuri de bani, au început a nu grăbi şi-au trimis copilaşii din nou la scdla ndstră
Meeting la Iaşi. In a doua capitală 8 că guvernatorul militar de-aoolo a oprit
ou plătirea dărei. Urmarea a fost, oă ese- confesională, în firma speranţă, oă aoum is-
României, în Iaşi, s’a ţinut alaltăerl Duminecă tinerea unui serviciu divin în timp de
cutorul a petrecut în nenorooita şi săraca bânda va fi a nâstră.
un meet’ng de protestare contra tendinţelor nânte. motivând oprirea cu stetariul. Iu
nâstră comună o săptămână întrâgă, mân­ Aoum însă copiii înşi-şl ajunseră în
de maghiarisare. Meetingul a fost vestit prin- cercurile poporaţiunei religiose cehe, a pro-
când şi bând de pe spatele prigonitului cea mai mare înouroătură, aşa oă nu mai
nostru popor român. soiau sărmanii, la oare soolă să alerge după tr’un apel adresat oătră cetăţenii oraşului dus mare indignare acâstă măsură barbară.
din partea comitetului Ligei culturale, sec­
In mijlocul aoestor împrejurări triste bătata de Dumne4eu învăţătură. Era o Distincţiune. Cunoscuta firmă Eimund
ţiunea Iaşi. La meeting au luat ouvâutul
nu ne rămase altă mângâiere, decât spe­ soenă pâtrun4ăt6re de-a vede, oum ambii Mauihner din Budapesta,' pentru liferarea
d-nii: Aron Densuşianu şi A. D. Xenopol de diferite ssmânţe escelente pentru Curtea
ranţa de-a dobândi dela Consistorul sco­ învăţători umblau să-şi cuprindă mai mulţi
profesori universitari, şi oâţl-va studenţi.
lastic vre-un ajutor în astă privinţă. In 11 disoipulî pentru sodla sa. Sărmanii oopii, regâsoă a Serbiei, a fost distinsă din partea
Nov. sub Nr. 167 prin protopopul traotului nesoiind al cui sfat să-l primâscă: al pă­ Industria de casă naţională-română la acesteia prin numirea sa de liferantă a
ni-se comunică copia sorisorii Prea Yen. rinţilor, sâu al învăţătorilor, se tupilau pe aoelei ourţt.
Viena. Privitor la esposiţia de lucruri de
Oonsistor, prin oare ni-se împârtăşesoe o după gardurl,şi alte obieote îndosite, oa nu 14
mână românesol, oare s’a arangiat în Viena „Călindarul Plngarnlai , edat de ti­
mioă racjă de mângâiere, comumoâudu-ni-se, cumva să fiă observaţi de învăţători, şi nu­ de cătră Reuniuuea femeilor române din pografia „A. Mureşianu din Braşov şi
44
oă alegerea de învăţător a d-lui Dumitru mai după oe nu vedeau în oalea lor fiinţă Comitatul Huuedorei şi despre oare am întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­
Rusu se ia la cunosoinţă, âr faţă de abu- omenesoâ o tuleau la fugă şi întrau în aoea vestit şi noi pe cetitorii noştri, âtă oe i-se vire la trebuinţele poporului nostru agri­
surile, ce se fao ou sodla nâstră, se însăr- sâlă, în oare le dicta mintea.' aru u
sorie din Viena d’ ^ i »Patria“ din Cer­ col, are o parte literară şi economică
oineză M. O. Dn Protopop, oa să între­ Arătările pe la fisolgăbirău şi inspec­ năuţi. Din Viena ne sesesoe o soire îmbu- fârte variată şi bogată, cuprindând mai
prindă paşii de lipsă la locurile competente. torul soolar luară aoum un avânt nou, ză- bucurătâre: D-na Hossu, presidenta reu- mulţi articull bine aleşi, novele, poesii
Oă oe s’a făout mai departe şi oe nu, nea- logirile şi glâbele decurgeau ou cel mai niunei femeilor române din comitatul Hu- eto. La început biografia lui Alesandru
vend date ofioiose, nu soiu. Atâta însă soiu, mare foc, încât bietul popor sta „oa un
nedârei în Deva, a arangiat la Viena o Roman, apoi o Introducere de autor,
că luorurile începute urmau tot pe aoelaşî miel nevinovat înaintea celui oe-1 tunde,
esposiţiă de lucruri din indastria casnioă un artioul întitulat: Alegerea carierelor;
oalapod oa şi mai ’nainte fără a se ivi nici fără a-şl deschide gura sa“.
naţională şi anume , de covâre, soârţe, pis­ Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de
cea mai mioă umbră da ameliorare. Ba oe In aşa stare deplorabilă am petreout telor, oătrinţe, ştergare, feţe de perină, de N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de
e mai mult, fără a presupune oeva rău, pănă în 17 Deoemvre, când des d0 dimi-
masă, şervete, perdele şi multe altele de G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul
într’o bună diminâţă ne pomenim cu o or- neţă ne pomenim în faţa scolei confesionale lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr.
soiul aoesta. cari fiind împodobite prin ou-
dinaţiune, prin oare inspeotorul de soâle cu 2 panduri, cari trimiteau pe copii Ia
săturl frumâse, ne presintă o ioâaă fidelă Elefterescu; însurat de două-orl, (novelă
cere pe calea primăriei comunale, oa în scdla de stat şi îi opriau de-a întră în scdla a gustului admirabil al ţărauoelor ardelene. poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­
timp de 24 ore să se aştârnă diploma învă­ confesională. Unele luorurî sunt atât de fin şi artistic nomică, redactată de I, Georgescu, începe
ţătorului dela sodla confesională Dumitru Vădend eu, că primarul, oare în anul lucrate — di corespondentul nostru — cu un articul: Economia înţelâptă; urmâză
Qe
Rusu. acesta a fost fârte diligent în visitarea soâ- încât Vieaesii, cari arată un fdrte mare in­ Rotaţiunea în cultura legumelor; Inoolţirea
Firesce, oă fiind anul acesta oel din- lei nâstre confesionale, încă apucă drumul
teres faţă de acâstă esposiţiă, cred, că sunt sămânţelor; Bâlele animalelor de casă; în­
tâiă an de probă, ce fiă-oare învăţător are spre soâlâ, m’am dus ou doi curatori aoolo şi
producte de fabrică, piarele vienese se ea- grăşatul porcilor; Animale folOsitâre şi stri-
a-1 face, diploma cerută nu a putut să-o l’am întrebat, oă oe lucru face? Mi-a răspuns,
primă fârte măgulitor asupra aoastei es- căciâse grădinăritului şi plugăritului. La
producă, decât simplamente absolutorul că aşa are orăinaţiune! I-am refleotat, oă pentru
posiţii, în deosebi diarul „Deutsche Ztg. u urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse,
cunului al III-lea dela preparandiă din ce nu m’a avisat şi pe mine, sâu oel puţin Glume etc. apoi câte-va câle de anunţuri.
Gherla. Ou data de 17 Nov. am şi trimis să-mî fi cerut ohieile, ca să ne înohidă şoâla, Prelegeri publice. Dumineca viitâre va Preţul 25 cr.; trimis prin postă 30 cr. La
deci testimoniul, fără să ne vină în minte, Mi-a răspuns, că pentrn aşa oeva na a că­ prelege în sala cea mare a gimnasiului 10 esemplare comandate de-odată unul se
oă puternioii (jilei.vor folosi aoel testimo­ pătat ordin, însă mâne va veni cu afacerea nostru d-1 Arseniu Vlaicu, direotor al soâlei dă în cinste. De vândare la Tipografia „A.
niu oa o armă pentru a bate pe păstorul scolei fisolgăbirăul şi mă voiQ convinge, oă comerciale sup., despre „Chemia în viâţa Mureşianu în Braşov.
14
meluşeilor neviuovaţl. Testimonial trimis nu de capul săn face oeea oe face. omenăscă*, început la 37^ âre d. a.
la inspeotorul şcolar nu a fost corbul lui
In adevăr, în 4’ următâre des de Din camera română.
ua
44
Noe, oi a fost porumbul acela, care însă 0 scrisore cătră Banffy. „Peşti Naplo
diminâţă, pănă a nu intra în biserică spre
în loo de ram de măslin, ni-a adus în 10 publioă o epistolă, oe a primit’o d’-lele aoss- — Din discursul d-lui P. S. Aurolian. —
a sărbători pe sfântul Nioolae; atât eu, oât
Deoemvre următorul răvaş : tea ministrul br. Banffy — nu se soie dela
şi învăţătorul Dumitru Rus ne tredim, că In şedinţa dels 9 Dec. v. a Camerei
„In sensul §-lui 13 al art. da lege cine. Pentru ouriositate, dăm în urmă-
suntem invitaţi la casa satului. Mergând române d-1 P. S. Aurelian a pronunţat un
XXXVIII din 1868 interzic lui Dumitru târele cuprinsul acestei sorisorl: „Am aş­
aoolo, d-1 fisolgăbirău, oare în adevăr şi so­ lung disonrs la desbaterea adresei de răs­
Eusu de a funcţiona mai departe ca învăţător teptat destul, că te vei îndrepta, dâr vedem,
sise în comună, mi-a dis» „oă la cas, decă nu puns la Mesagiul de tron. Oratorii a vor­
la scdla confesională din Feleacul-săsesc, nea- oă d-ta, d-le ministru, pui la busunar tâte
mă voiu supune ordinaţiunii dânsului. mă va bit şi asupra visitei regalai Carol la Buda­
vend diploma reoerută prin lege, âr pri­ cuvintele vătămătore, oe le primesc! dala
îndruma la ordine pe calea civilă, pentru-că pesta şi asupra oestiunei naţionale în ge­
măriei comnnale îi impun strict, ca toţi deputaţi. Indreptâză-ţl greşelile şi păoatele,
me va denunţa ca agitator; er cătră învă­ neral. fîkă acâstă parte din discursul d-lui:
copiii obligaţi a cerceta scola se-i trimită oa le-ai comis pănă aoum faţă de Cehi,
ţător a tţis, că decă în timp de 24 dre nu P. S- Aurelianu. Vă aduoeţl aminte, că
a
la Sc61a de stat“. (Debreozeni protojude). Slovaci, Români şi Sârbi! A fost d stul.
va arăta, că cn ce se ocupă în acesta co­ în oursul verei M, S. Regele a oredut de
In urma acestei ordinaţiunl, nu mai mună îl va escorta '. Da, trebue să te ajungă râsbunarea! Pri- cuviinţă să înapoieze visita făcută oa un
4
soiara oe să fao şi oe să mai 4'° bieţilor Aşi abusa de paoiinţa publicului oeti- vesce la România, la Austria. Şi ou D-vâs- an în urmă de M. S. Imnăratul Austriei.
părinţi, oarl ou copiii lor aiergau la mine tor, dâoă aşi iuteroala la aoest loc tâtă tră se va întâmpla astfel. Slavii sunt pe Visiha s’a înapoiat în oapita Ungariei.
după sfat şi îndrumări; ba îmi aduceam vorbirea avută ou d-1 fisolgăbirău; las oalea de b-şI soutura cătnşile! Soiţi bine, Un act de ourtenire internaţională, o
aminte şi de aceea, oa nu oumva să se în­ acâsta în judecata onoraţilor oetitorl. oă oe vă ameninţă ! Băgaţi de sâmă ! Aţi visită regală, oare răspunde unei visite im­
tâmple şi ou mine ceea ce mai anii trecuţi arunoat destui nevinovaţi în temniţe. Ru­
Aoesta este firul păţaniilor nostre pănă periale, luoru fârte firesc,
se întâmplase cu colegul Popesou din şine ! Soiţi, ce se întâmpla în Praga? Soiţi
în dina de sfânul Nioolae şi acesta este da­ S’au scris şi s’au vorbit forte multe
Suoiu. acâsta? Şi ou voi seva întâmpla tot aşa,
rul de anal nou, oe stăpânirea l’a pregătit asupra aoastei visite, îu oât ar outâ cine­
Yă4end totuşi, oă ou puternioii tjilei Maghiaronilor. Tremuraţii Spovediţi-vă! Daţi
pe sâma sărmanului popor din oomuna Fa- va să faoă o bibliotecă întrâgă din oâte s’au
nu o putem soote la oale nioî într’un fel, Slovacilor drepturile oe li-se cuvine! Scâlele,
leaoal-săseso. Mi-am ţinut de datorinţă, oa scris si în foile nâstre şi în aoele din tâtă
m’am hotărît să dau lucrului curs liber, âr Matiţa! Apoi acei 1000 fi., oe i-a dat Ma­
preot român, a informa publioul nostru Europa, S’a oăntat a-se face din aoâ9tă vi­
învăţătorul să pleoe la Gherla, oa să oeră iestatea Se Matiţei şi pe cari voi ni i-aţî
despre acest act de brutalitate, care prea sită un act politic. Eu unul am fost şi sunt
în persână dela forul oompetent suprem al furat... Sperăm, oă veţi împlini, căci trăesoe
orod, oă în analele istoriei nostre naţionale dintre aceia, ceri am oonsiderat visita dela
soolelor confesionale sfatul şi îndrumările încă dreptatea! 14
îşi va avâ locul său. Budapesta, oa un act de politeţă ou onrao-
de lipsă, Nu mai soiam, oe să facem, înoă-
Astădl şoâla biserioei române gr. cat. 0 literă e (Ie vină. Dâmnele membre ter ou desăvârşire crivat, şi acâsta ou atât
trău eă alergăm şi al oui mandat să-l îm­
din Feleacul-săseso stă închisă; un absol­ din comitetul Renniunei femeilor române mai mult, oă Regele n’a fost însoţit de
plinim. Dispuneam de edificiu şcolar si de
vent de preparandiă e lipsit de oonpaţiu- din Braşov, cari vor fi cetit raportul nos­ nici un ministru la Budapesta.
oopii, nu aveam însă învăţător. Forul soo-
nea sa de învăţător, copiii răpiţi ou forţa, tru de erl privitor la festivitatea distri­ Decă visita dela Budapesta ar fi fost
lastio din Gherla ne aprâbă de învăţător
sunt mânaţi, oa o turmă de miei la şoâla buire! darurilor de Orăoiun, se vor fi mi­ un act ou oaraoter politio, este evident, oă
pe absolventul de preparandiă Dumitru
de stat; âr un biet popor paoînie şi liniş­ rat, de sigur, cum s’â putut să se dioă, că M. 8. Regele nu ar fi mers singur în oa-
Ruso, păşesoe însă la miiloc un al doilea
tit este înhăţat, tras şi dubit fără nioî o la masa din mijlocul salei erau numai pitala Ungariei.
„f'or , fisolgăbirăul, şi-i denâgă aceluia oua-
u
milă, luânda-i-se şi pânea de pe masă şi „unele* membre din oomitet, pe oâud la Cu tâte acestea, d-lor, dâoă aţi ur­
lifioaţiunea. Disordinea era la culmei
vestmintele de pe el, pentru-oă nu s’a su­ masă erau pote chiar tdte domnele din oo­ mărit cele sorise în pre9să, de sigur, că aţi
In mijlooul aoestor năoasurl şi înour-
pus orbesce unei porunci brutale. mitet. Vina însă nu este a raportorului, oi vădut, că atât o parte din pressa nâstră,
oâturî, aşteptam ou nerăbdare îndrumările
u
Despre cele ce vor mai urma, voiţi ra­ & literei „u dela începutul cnvântulu', oare cât şi din oea europână, în special pressa
de lipsă dela Gherla. In 12 Decemvre n.
porta ou altă ocasiuna. şl-a vîrit nasul în aoel cuvânt fără permi­ ungurâsoă, a oâutat să'insinueze, că visita
sosesoe învăţătorul cu ordinul: „SC între
Michai Baciu, siunea raportorului, comiţând o imperti­ M. S. Regelui Oeroi la Pesta, a fost o vi­
în scdlă; pe copul, cart au cercetat până acum preot gr. cat. nentă încălcare a dreptului literei d, pen­ sită politică. Am protestat mulţi diu oei
scdla confesională, să-i îndrumăm şi mai'de­ tru care a fost destinat aoel loo. Astfel în oarl ţinem oondeiul în mână, în contra unei
parte a cerceta acâstă scdla, er despre abu- loo de-a se dioe: „ă-nelc membre, cum asemenea interpretări, dâr ou tâte acestea,
u
surile întâmplate în timp de 8 dh să fa­ ŞfOIIÎ trebuia sâ fiă, s’a dis „Unele membre. — pănă aoum oâte*va săptămâni, mai tâte jur­
e
u
cem arătare la Prea Veneratul Oonsistor — 16 (28; Decemvre Tot o literă a fost de vină şi pentru schi- nalele maghiare au susţinut, că aoâsta a
scolastic, acludâud tot-odată şi ordinaţiunea Serbii contra proiectului măghiarisării mosirea numelui oomunei Feleacul săsesc fost o visită politioă, şi chiar o visită ten-
fisolgăbirăului primită în 10 Deo.“ numelor de comune. Soirea, oe am publi- întâmplată la începutul articulului de fond deuţiâsă..,
încă în aoea di sâra am convocat se­ oat’o ieri după „Peşti Naplo“ despre o al numărului nostru de erl. Iu loo oa litera S’a oăutat cn ooasiunea acestei visite
natul soolastio la o şedinţă, am făout întreg adunare sârbâsoă în Vârşeţ, se confirmă. C să-şi fi ocupat looul ouvenit între a şi u, dela Budapesta, să se insinueze tot felul de
istorioul păţaniilor nâstre şi am compus o Cele două partide sârbesol oonvâcă pe diua a avut nemodestia de-a se vîrî înaintea lui idei, s’a dis de-o parte din pressa ungurâsoă,
rugare subsorisă de întreg senatul şi le-am de 30 Decemvre o adunare de protestare a, batjoourind prin acâsta în mod imper­ oă presenţa Regelui nostru la Budapesta,
trimis încă în aoea nopte prin un om anu­ contra proiectului de maghiarisarea comunelor. tinent numele oomunei harnicilor Români însemna desarmaraa luptătorilor români de
s
mit la Gherla. Adunarea se va ţinâ în Vârşeţ. Convocarea din Feleao, oăreia ’i-s’a d’ ^Felecaul*, în dinoolo de CarpaţI.