Page 67 - 1897-12

Nr. 279 -"1897 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

Mai întâia fao de aoi deolaraţiune, oă mare naţionalist. Vedeţi dâr, d-lor, esem- M. Vlădescu a mai propus şi D I V E R S E .
sunt dintre aoeia, oarl med, că. noi oa stat, plul pe care ni-), dă aoest mare om, şi noi trimiterea unei telegrame Mitropo­
nu avem nici un drept de a interveni în să nu îndrăsnim să ne numim naţionalişti, litului Miron dela Sibi.iu. Invăţătdre cu pantaloni. Consiliul ora­
afacerile altora, precum tot aşa nu ad­ să tăcem ?
BucurescT, 27 Decemvre. După şului Paris s’a ocupat într’o şedinţă a lui
mit, oa alţii să se amesteoe în afaoerils D lor, tăcerea în asemenea oestiunl
sfîrşitul meetingului, mulţimea cetă­ ou următârea temă: Ore învăţătârele bi-
nâstre. nu ne pâte duce la un resultat favorabil
ţenilor adunaţi a părăsit sala Hugo, oiolisfce pot să se presente în soolă în oos-
Dâr, d-lor, nu este mai puţin ade^ă- pentru noi, oa naţiune. Nu îmoărtăşeso dâr
întonând imnul „Deşteptă-te Ro­ tumele de bioioliste, cu pantaloni largi, ori
xat că, oum s’a t^is de toţi omenii noştri nărerea d-lui Caro, oa să tăcem în mod
mâne". Studenţii mergeau în frunte nu? Majoritatea consiliului a deois, oă
politicii, orl-oât nu ne-am amesteoa, este ou absolut, aşteptând nu sofu oe momente is­
purtând un steag albastru, şi, for­ presentarea învăţătârelor in pantaloni largi
neputinţă, oa să nu ne atingă tot ceea oe torice despre care a vorbit onorabilul re-
mând un cortegiu, au pornit spre îu şoolă la ^prelegeri, le-ar detrage mult
atinge asistenţa a 3—4 milione de Români, presentant de Vaslui. Din oontra trebue
localul Ligei prin strada Ddmnei şi din autoritate,
oarl trăeso dinooio de Oarpaţî (Aplause). să ne interesăm de sârtea tuturor Româ­
Calea Victoriei. Numărul manifes­
D-lor, aşi vrea să mi-se arate, în oare nilor diu tâte statele Europei. (Aplause). Alasca este o ţâră de tot ouriâsă, ea
tanţilor era estraordinar de mare.
parte a Europei s'a văcjut vre-odată, că un nn numai că e fârte bogată în aur, dâr se
Când o parte a mulţimei cercă
stat, oare are oonationali, omeni da aceeaşi află pe teritoriul ei o mare unică în felul
Dare de semă şi muiţămită pubiică. se înainteze spre piaţa Teatrului,
rassă, în alte ţări, a putut să rămână cu apărură câte-va plutdne de gendarmî sâu. Marea aoâsta numită Salawik, este
Braşov, 16 (28) Deoemvre 1897.
desăvârşire nesimţitor când fraţii de sâuge, de cu armele şi sergenţi, cari au ocu­ unioă în ţinutul nordic, oare peste ârnă nu
origină, au suferit într’un mod sâu în- Cu ocasiunea prelegerii publioe ţinute pat strada de-a curmeziş. Mulţimea înghâţă, nu oonţine nici sare şi are o apă
tr’altul? de d-1 Dr. Ios. Blaga în 7 (19) Decemvre voia se înainteze, der armata a res- fârte bună de băut. După oum scrie „Jour­
Veţi fi observat, d-lor, o ooinoidenţă a. o. s’a inoassat suma de 32 fl. 20 or. pins’o cu baionetele. Doue companii nal des Dâbats", marea numită are aoea
bizară şi nenorooită, în timpul aoestei Suprasolvirî au intrat dela P. T.: Dr. de goniu erau aşeejate în curtea bi- proprietate, oă temoeratura ei peste ârnă
visite. Eugen Meţian 1 fi. 80 or. D na Susana sericei Cretulescu; o altă companiă se uroă, âr peste vară scade. Astfel peste
S’a întâmplat, oă tocmai pe când Re­ Mureşiauu 1 fi. Ootavia Stănesou 1 fi. Elen.'». în strada Vestei şi o mulţime de ârnă apa se înoălZesoe, încât âmenii se
gele nostru se afla la Pesta, în acele mo­ Săbădeanu 80 or., Eugenia Arioo 80 or., poliţişti în curtea caselor Lahovari. pot scălda în ea.
mente se trimiteau în închisorile maghiare Zoe Damian 80 or., Dionisiu Făgărăşan Când manifestanţii ajunseră în
Români pentru delicte de natură pohtioă. prof. 80 or., Căpitan Popa 80 or., Sterie calea Victoriei, apar soldaţii şi gen- Napoleon şi dama de ondre. Ca o ca­
Eu mărturiseso, oă sunt dintre acei, Stinghe bO or., Arsenie Vlaicu director darmii. Mulţimea, voind se trâcă racteristică a împăratului Napoleon este
cari sperau, oă în urma visitei- Regelui 60 or-, Maria Burduloiu 60 cr., Elena Mo- peste cordonele de armata, s’a dat următorul episod estras dintr’un artioul
nostru la Budapesta, sârta Românilor de cauu 40 or., Ioan Popea prof., Elena Mu- ordin ca manifestanţii se fiă res­ despre mama împăratului: Odată, oând
dinooio de Oarpaţî, va fi întru câtva în- reşianu, Dr. Ioan Bunea prof,, Ioan de Le- pinşi cu armele. S’a născut o mare mama împăratului Napoleon petrecea în.
duloită. menyi, Lemenyi, D-na Agnes Duşoiu, D-na învălmăşală. Pe măsură ce mulţimea tr’un castel împărătesc din provinoiă, o
Am văcjut din contră, oă imediat după Aos. Severu, Aleos. Petrio, Pavel Peroea prof se retrăgea, soldaţii înaintau cu ba­ damă din suita sa a comis nepreoauţiuuea
pleoarea Regelui, ministrul de interne un­ Ioan Duşoia, Aoseute Severu câte 30 cr., ionetele şi retragerea, fiind auevo- de a lăsa odată tâtă nâotea să ardă în
gur a presentat un proiect de lege prin Virgil Oniţiu direotor 40 or., Nioolae Bog­ iosă, se născu o încăerare între odaia ei luminar9a. Aflând despre ncâsta
care propune maghiarisarea tuturor nu­ dan prof. 23 or., Aleos. Măcelar, Grigorie agenţii poliţiei, soldaţi şi public. împăratul, dise damei: — Dâr, voesol să
mirilor de comune, de sate, de văi, de Maior câte 20 or., D-na Cernea, D-ra Maria S’au întâmplat câte-va răniri. In în­ ne aprind! pe toţi? Domnisâra Z . galbină
munţi. Bogdan, Pompiliu Dan prof., Elvira Navrea, vălmăşală agenţii au pus mâna pe ca oâra, răspunse: — „Majestate, «m oetit
Eugenia Saftu, Dumitru Iaroa oâte 10 cr.,
Înţelegeţi, că aoâstă maghiarisare geo- stegul studenţilor şi l’au sfîrticat. în pat si am adormit". Lucrul a fost de
lorgu Zănesou 1 fi.
grafioă n’a putut să lase indiferent! pe Ro­ S’au făcut şi câte-va arestări. ajuns esplioat. Odată însă inspectorul pa­
Esprimăm sinceră muiţămită eupra-
mâni, şi nu numai pe Români, dâr niol pe După aceste scene regretabile latului însoiinţâză, oă îu nâptea treoută a
solvenţilor.
Sârbi, nici pe Saşi, nici pe Slovaol. studenţii s’au retras spre statua lui văc[ut în grădină pe cineva dintre looui-
Pentru comitet:
Tote aoeste naţionalităţi &u fâout în­ Mihaiu Vitâzul, unde s’a cântat „Deş­ torii palatului şi oând paza i-a strigat să
Maria I. Popea,
truniri paolnice de protestare, în oontra teptă-te Române". Trecând pe di­ stea, a dispărut în întunereo. — Să se ia
preş. Reun,
acelui proieot de lege, oare este menit să naintea clubului liberal, mulţimea a dispositiunl, Durse, Zise împăratul, oa d-ş6ra
schimbe numirile geografice, cari dateză strigat: „Jos. cu poliţia ungurescă! Z să fiă pusă sub nază. Domuişora înoă
de sute şi mii de ani. fflulţămita publică. Jos cu ordinele dela Juda-Pesta!" în aoea sâră a luat parte la primire şi
Care a fost atitudinea autorităţilor Zerneşti, 27 Deo. n. 1897. La statuă au vorbit mai mulţi stu­ după oe felioitâ pe Letitia, iute s’a dus în
maghiare cu ocasiunea aoestei mişcări de denţi. odaia ei, unde s’a îmbrăcat ou o haină
Mă simţ îndatorat în numele meu,
protestare ? Dela statuă studenţii s’au dus nâgră, apoi a mers în parc, de unde a dis­
oât şi al familiei mele, a mulţămi tuturor
întrunirile pe cari au căutat să le la localul Ligei. Mulţimea încet cu părut în întunereo, fără oa să fi dat vr’un răs*
autorităţilor, corporaţiunilor şi domnilor,
facă Românii au fost oprite, pilele acestea încetul s’a împrăştiat, şi pe la 6ra puns pazei. A doua Z' i-s’a ranortat împăratu­
cari diu inoidentul focului isbuonit în fa­
văt^ui, oă s’a anunţat o altă întrunire la 5 era linişte. lui, oă d-şâra a fost asâră în oraş. unde a pe­
brica mea de hârtiă din ZârneştI, mi-au
Arad, sunt sigur, oă şi aoâsta va avâ trecut două 6re, apoi s’a reîntors, fiind în­
oferit ajutorul lor; ou deosebire esprim BucurescT, 27 Decemvre. Colo­
sortea celor dintâiu. Şi lucru da mirat: soţită de un bărbat tînăr pănă la pârta
mulţămirile şi recunosoinţa mea cea mai nelul Budişteanu a interpelat ac}! la
întrunirile Saşilor au fost tolerate... parcului. împăratul, fără să fi spus oeva
cordială şi adâncă: d-lui director al fabrioei Senat asupra oprirei manifestaţiei
Este invedarat, că ministrul de in­ de celulosă Lucian Jaczlcd, amploiaţilor şi de ieri. mamei sale, a ohiămat la el pe d-ş6ra Z.
terne al Ungariei are dreptul, oa să pro­ âmenilor d-sale; mai departe mulţămeso * dioendu-i: Aşa dâr în două nopţi ai pără­
pună ori oe proiecte de legi; dâr eu vă ou. reuniuni a pompierilor dm Râşnov, Budapesta, 27 Decemvre. „Neue sit castelul. — Majestate! murmura dama,
întreb: Noi aceştia de aiol, putem sta ne­ şargelor pompierilor şi conducătorului lor, Freie Presse" primesce de aici scirea, voind să se souze. — Nu încerca a mă
păsători, când vedem acâstă pornire a Ma­ d-lui jurat Bosch, apoi d-lui primar looal, că situaţia nu s’a schimbat de loc. conduce ne oăi rătăcite, eu so'u unde
ghiarilor de a maghiarisa numele satelor, nmbli! D-t.a eşti vinovată! — Majesfcatea
şefului gârei, on. gendarmerii şi tuturor ace­ Hotărîrile consiliului ministerial se
munţilor, dâlurilor, văilor, rîurilor, luoru lora, oarl mi-au dat ajutorul lor binevoitor. ţin în secret. E aprâpe sigur, că gu­ Vâstră pâte să-mi detragă din renume, dâr
ne mai pomenit în istoria Europei? Oum consciinţa mea e ourată, oa lumina sorelui.
Cu deosebită stimă vernul e hotărît a recurge în caşul
să nu simţim o durere pentru asemenea — Dâr oine e bărbatul acela, oare te-a
Martin Copouy. cel mai rău la ordinaţium ministeriale
procedări? Este adevărat, oă nu avem drep­ petrecut? — Mă iârtă Majestate... — N u ­
asupra statului quo.
tul de a ne amesteoa, de a interveni; dâr mai decât să-mi răspunZt, deoreoe vrâu să
•asemenea prooedimente nu ne pot lăsa ULTIME SOIRI sciu oine 9 acel om! — Majestate, omul
reci, căci ele tind oa treptat, treptat să se L i f t e r a i U i s * ă . acela e bărbatul meu. Din copilăria ne
desnaţionaliseze poporul român din Tran­ Meetingul din Bucurcsei. iubim, dâr el a trebuit să se depărteze de
In tipografia Seminariului arohidie-
silvania şi Ungaria. mina şi astfel tata numai îu S9oret ne-a
BucurescT, 27 Decemvre. întru­ oessn din Blaşia a apărat: „Jertfa creşti­
In Senat, când s’a atins aoâstă Ges­ nirea anunţată pe cjiua de ieri de că- nilor, ooraentar al liţurgiilor bisericii gre- putut uni laolaltă. Numele e M . . . Numele
acesta a spus totul. Numitul funcţionar
tiune, unul dintre oei mai distinşi bărbaţi tră Ligă şi comitetul naţional al oesol compus de Dr. Victor Szmigelslci. To­
de stat ai oonservatorilor, d-1 P. Carp, răs­ studenţilor, nu s’a putut ţine în lo­ mul I, Introduoere dogmatioă. Ou apro­ de stat înalt a fost regent, dâr în urma
punzând la un disoars al învăţatului pro­ calul Băilor Eforiei din causă, că barea Preaveneratului Ordinariat metro­ unei osânde a părăsit Franoia şi acum în
fesor de istorie, d-1 Urechiă, îi arată mo­ poliţia a interejis antreprenorului în­ politan de Alba-Iulia şi Făgăraş". — For­ contra legei şi ou espunerea vieţii, că
do! oum trebue să prooâdă omenii de stat chinarea salei. Comitetele au închi­ mat mare 8° de 230 pag. Preţul fi. 1.06 dâcă îl va prinde va fi spenZurat, s’a re­
întors în Franoia. — Bine e madame, Z^
Ra
în oestiunile naţionale. D-sa spunea, oă în riat sala Hugo, unde s’a ţinut mee- sâu lei 2.20. Opul e dedicat „Esoelentei
oe privesoe naţionalitatea germană, că dela tingul. Sale Preasfinţitnlui domn Michail Bavel, împăratul — cel puţin d-ta esoî sigură, că
Barba Roşa s’a visat unitatea Germaniei, Au luat cuvântul d-nii M. Vlă- episcopului gr- cat. de (Jradea-mare, bu­ iubesc! pentru d-ta, deâreoe bărbatul
d-ta)e, oând vine pe două ora să te vadă,
dâr oă numai principele de Bismark a rea- descu, D. Neniţescu şi studenţii Mure- nului arohiereu iubilar", âr venitul curat al
lisat’o, şianu şi lorgala. Vorbitorii au arăta t opului e destinat pentru formarea unui îşi pune în perioul vieţa. ţfioend acestea,
se aşeZâ la mâsă, sorise câte-va rânduri
Treoâcd apoi la Italia d-sa spunea, situaţia creată Românilor, de peste fond provincial de salarisare a preoţilor şi
pe o faţă de hărtiă şi apoi a dat’o dame’.
că unitatea Italiei s’a visat de Petraroa, muDţî şi modul în care Ungurii îşî învăţătorilor. Opul, oare e soris ou ortogra­
— Dote, dama mea, — mareşalul te va
dâr numai Oavour a realisat’o. D-1 Carp continuă opera lor de maghiarisare. fia cu semne şi e tipărit frumos si curat,
sfătuia senatul oă, în asemenea oestiunl tre­ Meetingul s’a terminat prin votarea traotâză în partea primă despre jertfă petrece în trăsură. Oând bărbatul dâmuei
bue să tacă, lăsându-se, oa să lucreze tim­ următârei moţiuni propuse de d-1 M. peste tot, în a doua despre jertfele legei Z. veZu că se apropiă de el soţia sa ou
pul prin acţiunea sa îndelungată. Vlâdescu, preşedintele Ligei. celei vechi, în a treia despre jertfa cruoii, escorta oreZu, oă aoum e gata ou el. Dâr
cât de mare îi fu bucuria, când oeti de pe
Fiiud-oă d-1 Carp ne-a făcut oitaţiunî „Cetăţenii capitalei, întruniţi în âr în partea a patra despre jertfa neorun-
hărtiă următârele ou viate: „Domnul M. şi
vorbindu-ne şi despre Italia, îi voiu spune, „meeting de manifestaţie în potriva tată a legei nouâ.
în special, despre Oavour, că altfel s’a pur­ „monstrnâselor lovituri, ce se dau * soţia sa, să fiă escortaţi păuă la graniţele
tat marele bărbat de stat pe oât timp a „trecutului istoric al nâmului româ­ In Tipografia archi-diecesană din Si- ţării..."
avut să dirigeze destinele Italiei. Orî-oiue nesc prin legea de maghiarisare, în biiu a apărut „Sidoxiu". Oestiunea dota-
dintre d-v., oarl aţi urmărit vieţa politică „consciinţa deplinelor solidarităţi îşî ţiunei archiereului ortox-român din Tran­
a lui Oavour, aţi putut vedâ, că aoest om „esprimă odată cu indignarea lor silvania, de Mateiu Vorteanu, asesor con­ Proprietar: SJr. Aurel Mureşiauu.
nu s’a sfiit nioî-odată de a declara dela „profundă, deplina încredere în lupta sistorial. Preţul 30 cr. Cartea e dedicată
11
tribună, de a sa deolara pe sine, oa un „fraţilor de dincolo . d-lui Parteniu Cosma. Mactor responsabil: Grfgoriu Maior.