Page 69 - 1897-12
P. 69
M$3mî, AMîisîiiţinESî, .,Sazeta“ iese in flâ-care iii.
$i îiîOlMî ADonamente pentru Anstro-Dngaria:
Smov şisţa mks Sî, 55. Pe an an 12 fl., pe şese ioni
Soffisoiî aefesnosto ju îs 6 fl., pe trei Ioni 3 fl.
ps?fc®®aa. — Msr.R*«riî!4s a a a- N-rii de Oumlneoi 2 fl. pe an.
v«itjpiawS Pentru România si străinătate;
l'iSEi-rÂTE ae pwraase ia Airal-
sUtreţlunuin iteaţov *i 3a oe- Pe an an 40 franol, pe ş6se
2&ai6relo âlrOHrî de aimi Mâluri: luni 20 fr., pe trei ioni 10 fr.
la Yieaa: iî'. 5w.Vw. î/emrxh N-rii de Duminecă 8 franol.
SnhaUk, Hudolf Xotu, A. OvpcUli Se prenumără la t6te ofloiele
Haohfolger; Anton Oppelik, J, poştale din Intra şi din atară
Dznncbcr', în Budapesta: A. 7, şi la dd. colectori.
ffoldbirgcrQ, Seluttţ» Sernai; în it^namemi pentru Brasor
Bucuresoi: Affânci Xavcu, 8uo administraţianea, piaţa mare,
oniBalo de Souraamo; tu fisurn* târgul Inulni Nr. 30 etagiu
burj,: Karotyt <6 Utbmatm, I.: pe an an 10 fl., pe şSse
Preţul Interţlunllor: o soriă Ioni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ţ.armond pa « ocltaă 0 ax. ni Ca dusul în casă: Pe un an
80ot. tunbjra. pensia o publi- A H X T L HLZSL 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei Ioni
oare. Publicări mai dese deşi 8 fl. Un esemplar 6,or. v. a.
ianiâ si învoială. sin 15 bani. Atât abonamen
Eeclame pe pagina a 8-a o tele oât şi insorţiunile sunt
seria 10 or. sbu 00 bani. a se plăti înainte.
Hr. 281. Braşov, Vineri 19 (31) Decemvre 1897.
Aceeaşi sorte. dovedb că cu politica de concilia- noscut pentru exactitatea informaţi anilor „Kossnth, contele Apponyi, care po*
ţiune şi oportunism nu se p6te ajunge sale, publioă un artiool din oare credem sâză în faţa Europei, ca un spirit fdrte to
La Yerşeţ, după cum le este la nicî un sfîrşit bun cu asupritorii interesant a reproduce oâte-va estrase, acum lerant în oestiunea naţionalităţilor, preoum
cunoscut cetitorilor noştri, a fost noştri comun!. De-ar ave cel puţin oând parlamentul ungureso a votat oiudata şi deputaţii ovrei ai partidului ministerial,
convocată pe cjilele acestea o adu resultatul, ca se tragă din acestea şi lege, care intercjioe loouitorilor Ungariei să au cerut chiar măsuri agravante, preoum
nare a Şerbilor cu scopul, de-a pro consecenţele adevărate, car! nu pot numâsoă oraşele, fluviile şi munţii altfel de pildă, oa posta ungurâscâ să refuse a
testa în contra proiectului de lege fi altele, decât strîngerea rândurilor de oât ou nume maghiare/ espedia scrisorile venite din străinătate ou
privitor la maghiarisarea numelor de celor asupriţî şi încordarea lor la o „împăratul Wilhelm a oalifioat naţiu adrese nemaghiare!
comune şi localităţi. Convocarea a luptă seridsă şi unitară de comună nea ungară, în timpul visitei sale la Pesta, „Precum se vede, aosştl liberali nu se
44
fost adresată poporului sârbesc şi în apărare. ca „popor oivilisat . Dâr înalta bunăvoinţă mulţumesc să maghiariseze Ungaria, ar
tre convocator! se aflau fruntaş! din Am ajuns, ce i drept, într’o si- şi proteoţiă a împăratului german nu e în vrea să maghiariseze Europa şi lumea în-
vre-o 23 de centre de-ale Şerbilor tuaţiune grea, mai grea pâte ca or! stare a face dintr’un popor oivilisat cu nu trâgă sdind’o să soie unguresoe!...
din Ungaria. Adunarea înse, precum şi când. Aprope tâte căile luptei mele un popor oivilisat de fapt. „Şi o asemenea ţâră are înoă pretenţia
ni-a comunicat telegrama de erî, a constituţionale ne sunt închise, nouă „Se soie, mai întâiti, oă Ungarii sunt de a se numi europdnă şi civilisată I
fost des de timpuriu oprită. întocmai ca şi Sârbilor, Slovacilor de rassă inferidră Slavilor, Latinilor şi Ger
Li-s’a dat va se dică şi Şerbi şi tuturor popârelor nemaghiare din manilor, cari locueso la marginile regatului
lor se înţelegă, de cumva n’au în patriă. Suntem decretaţi naţionali- Ungariei. De aoeea pentru a maghiarisa In ora ultimă.
ţeles pănă acum, că n’au se se aştepte cesce ca desfiinţaţi, adunările ne sunt aceste popdre, Ungurii recurg la nisce pro- — Banffy la Viena. —
nicî ei la o sbrte mai bună sub stă oprite, organisaţia de partid ne este cedeurî, cari numai civilisafce nu sunt.
pânirea ungurescă, de cum este a interdisă etc. „Aot oivilisator este de pildă confis Mâne, la 12 dre din nopte, se va îm
Românilor, măcar că politica lor a Der de aci pănă la paralisarea carea banilor adunaţi de la Slovaol şi Ru plini terminul pănă oând proiectul proviso-
diferit mult şi difere în parte şi aflî totală a orî-cărei acţiuni comune teni şi destinaţi a construi stabilimente soo- riului trebue să fiă votat.
de politica Românilor, cac! cel pu şi solidare între poporele nemaghiare lare naţionale? Br. Banffy mai are dâr numai cjiua de
ţin între noi n’au isbutit contrarii este încă fdrte mult. Popdrele, nici „Dâr Ungurii merg şi mai departe. Cum atjl liberă a-şl salva proieotul p9 oale con
de a-şî forma un partid, cum şi-au chiar partidele, nu se pot desfiinţa se făcea în vechea lor patriă, Mongolia, şi stituţională. De-i va suooede a oapaoita
format între Serbî. prin decrete. De ar fi aşa, atunci oum făceau compatrioţii lor Turcii la re- oposiţia să-l slăbâsoă ou obstruoţiunea, va
4
Ce foldse a adus 6re poporului statul „naţional unitar maghiar ' ar orutarea ienicerilor, ei smulg părinţilor slavi pută totu-şl să faoă trâbă, âr de nu-i va
sârbesc politica acelora dintre ai sei, fi de mult dat gata. Adevărul e însă, oopiil pentru a i oresoe printre Unguri! suooed9, atunci va trebui să păşâsoă pe
Acei oarl sunt lăsaţi părinţilor, sunt trimişi terenul ordinaţiuuilor ministeriale.
pe car! chiar şi astăd! îi vedem pe că voinţa de a fi e mai tare, decât Mare seusaţiâ a produs în sînul par
băncile guvernamentale ale camerei tdte decretele din lume. în asilurl de maghiarissre, unde nu li-se lamentului şi al partidelor soirea, oă minis-
din Pesta, dându-se ca Sârb! şi con Acâstă voinţă de a fi trebue să vorbesce decât unguresce şi unde îi în
lucrând în mod direct la făurirea ne unescă în lupta comună de apă vaţă să-şi urasoă neamul şi părinţii rămaşi trul-preşedinte a plecat Marţi pe neaştep
tate şi în absolut incognito la Viena, unde
acelor legi, al căror ascuţiş este în rare şi să ne facă a lucra umăr la Slavi său Români!
„Aouma guvernului şi parlamentului îi a fost primit întf’o audienţă de 2 ore la
dreptat în contra poporelor nema umăr şi cu multă seriositate pentru monarchul. Călătoria aoâsta a lui Banffy
ghiare din acestă patriă? Şi ce au apărarea drepturilor şi libertăţilor displao numele slave şi româuesol ale ora ua
dobândit 6re archiereii bisericei sâr de-o potrivită strivite şi ameninţate. şelor, fluviilor şi munţilor Ungariei. Slavii s’a făcut tocmai în 4i oând se aştepta,
besc! prin politica lor peste mesură Dâcă nu s’a aflat pănă acum şi Românii, ca. locuitori indigeni, cari for oă el, mergând la şedinţa de Marţi a dietei,
oportunistă şi şovăitdre? calea şi mijldcele, car! ne-ar putâ mau state înfloritdre în momentul oând va faoe declaraţiile mult aşteptate din tdte
duce la isbândă, se va afla în viitor. Ungurii au năvălit în Europa, au dat fresce părţile, declaraţii, de cari oposiţia kossuthistă
Chiar cu microscopul de am vre Vor trebui să se afle, căci dată fiind numiri oraşelor pe cari le-au întemeiat şi îşi condiţionase deoisiunea în merit asupra
se căutăm-, n’am pute afla vre-un rîarilor pe ţărmurile cărora loouiau. Do atitudinei ei ulteridre.
punct de diferenţă principiară între hotărîrea de-a ne apăra esistenţa na vadă, că numele unguresci date mai târ4’u Asupra audienţei lui Banffy la mo-
ţională mai pe sus de tdte, nu ne
modul vitreg şi asupritor, cum este vom retrage nicî dela mijldcele, car! acestor looalităţl sunt numai nisoe nume narohul, 4‘ ele oe le-am primit a4l aduc
ar
tractat poporul sârbesc din partea ne-ar pute duce la scop şi pe carî, slave corupte, precum de pildă Eperjes în următdrea informaţia:
stăpânirei unguresc!, şi între modul, chiar de nu ar esista, ar trebui să loc da Prieşevo, Sar os-Fatale în loo de Ce^ni- Scopul călătoriei lui Banffy a fost, oa
cum este tractat poporul nostru. Ve le inventăm. Potolc, etc. să informeze Oordna asupi'a situaţiunei
dem dâr, că însa-ş! libertatea şi in „Pănă acum Slavii întrebuinţau numi create proieotului de provisoriu în timpul
dependenţa naţională a bisericei sâr rile lor naţionale, pe când guvernul între mai recent şi să arate asupra oonseoenţelor
besc! este astăd! ameninţată în mo Voce slavă, buinţa numele maghiare. Aouma, totuşi, acestei situaţii. La audienţă ministrul-pre-
dul cel mai grav pe lângă tote că- contra magBiiaris&r&i. guvernul şi parlamentul maghiar opreso pe şedinte a primit aprobarea monarohului
ciulirile archiereilor lor pe la Pesta. Sub titlul S8lbătăcia maghiară“, (fiaral toţi locuitorii ţărei a face us de numirile referitor la tdte propunerile sale, aşa înoât
v
Li-s’au dat şi Sârbilor destule ros din I/wow (Lemberg) Galicianm , cu Demaghiare. Banffy s’a reîntors dela Viena, având au-
u
n
FOILETONUL „GAZ. TRANS.* feresoă de frig pioiorele, cari se roşiseră şi oa înainte, fiori îi tremurau corpul şi nu Mai aprinse unul.
se învineţiseră. In şorţ avea nisoe cutii ou Sndrăsnea să se ducă acasă, oăol nu câşti Flacăra ’i lumina zidul din faţă, şi
Fetita cu chibrituri. chibrituri, şi în mână avea âr o outiă de gase mol un ban şi îi era frică să n’o bată fetiţa vă4u, ca se petrecea în odaia din
ma
* chibrituri. Dâr în 4 aceea, în ajunul tată-său. Şi, pe urmă şi unde loouiau ei, spatele ei. Masa era întinsă şi aooperită ou
De Andersen. anului nou, tdtă lumea avea trebă. Cine să într’o prăpădită de mansardă ou acope o faţă de masă albă, pe oare străluoeau
se mai oprâsoă pe viscolul acela, să se uite rişul crăpat, prin care sufla vântul, oa la
Era oumplit da frig; începuse să ningă nisoe farfurii do porţelan. In mijloo se afla
la biata uenorooită şi să stea să ’i dea de el aoasă, era tot aşa de frig oa şi afară,
de diminâţă şi ningea într’una, se şi întu- o gâsoă măre friptă şi ou oartofl de jur
pomană vr’un gologan!... ţ)iua era pe căci lemne să faoă foo nu aveau. împrejur. Şi numai âoă, oă pasărea plâoă
neoase, săra S9 apropia, sâra oea din urmă
sfîrşite şi ea nu vâuduse mol măoar o cu- Mânuţele bietei fetiţe erau înghe
a anului. Pa frigul mare, în viscol, mergea din loc ou un cuţit şi ou o furouliţă în
tiă ou ohibriturl. Treoea din stradă in stradă ţate de tot.
o biată fetită pe o stradă în sus ; pe cap piept, şi vine la biata fetiţă...- Pe urmă
tremurând de frig şi de fdme, ioonă viă a
n’avea mol brobodâ niol nimic, şi pioiorele — Im! vine să soot un chibrit dintr’o flacăra se stinse şi rămase numai zidul reoe
oelei mai îngrozitore sărăoii. 9e ea oâ n ’° bage tata de şi umed.
îi erau gdle. outiă, îşi 4i —
Gând plecase de aoasă. de diminâţăj Părul ei blond lung şi frumos, care îi sâmă că lipsesoe — şi să-l aprind, oa să-mi Mai aprinse un ohibrit şi se pomeni
plecase ou pantofi îu pioidre, nisoe pantofi cădea pe spate, era plin de fulgi mari de mai înoăl4eso niţel degetele. lângă un pom de Crăoiun ou mult mai fru
vechi, pe oarl îi purtase multă vreme mama zăpadă. Dâr âi nu’i păsa de acâsta. Pe la Şi aşa şi făou. mos de cum vă4use anul trecut unul prin
ei şi cari erau mari de’i eşiau din pioidre. tdte ferestrele străluoeau lumini, din mai Aprinse un ohibrit şi îi înounjurâ fla gâmul dela uşa unui negustor bogat.
De aceea îi şi pierdu oând fu silită să dea tdte oasele eşea miros plăout de friptură de căra ou manile. Pe ramurile lui ver4l, străluoeau mii
fuga se n’o calce nisoe trăsuri, cari veneau gâscă, oum se fao3 de anul nou. Şi mirosul Ge flacără minunată! I-se păru feti de luminări ooiorate ; de tote părţile atîr-
în gdna cailor. După oe treourâ trăsurile, aoela oprea paşii ei rătăcitori. ţei, oă se pomenesoe de-odată în faţa unei nau oofeturl, juoării poleite, o grămadă de
se întdrse oa să-şi caute pantofii, ddr nu In sfîrşit după ce se mai ruga odată sobe mari de tuol împodobită ou arămuri
minuni.
mai dădu de ei, căci un ştrengar de băiat — tot în zadar — de un treoător să-i oum- şi în oare ardea fooul. Ge căldură bună!..
ii luase unul şi fugea cu el ră4end, âr pe pere o outiă de ohibriturl, vă4u un oolţ Fetiţa era să-şi întin4ă pioidrele, oa să şi-le Fata întinse mâna să apuoe pe oea
oelalah îl prăpădise de tot rdtele trăsu- adăpostit între două oase şi, prăpădită de înoâl4esoâ oând flaoăra se stinse. Soba pieri mai puţin frumosă...
relor. obosâlă, se puse jos aooperindu’şl pioidrele şi fetiţa rămase numai ou un băţ de chi Chibritul se stinse. Pomul păru, oă se
Şi biata fetiţă nu mai avu cu ce să-şi ou fusta. Dâr dirdăia de frig şi mai tare brit în mână. uroă spre cer şi luminările se fâoură stele;
