Page 7 - 1897-12
P. 7

Nr. 268 -1897.                                                 G-AZETA TRANSILVANIEI                                                    r                           Paarma 8

               „Unde  vom  găsi  lacrimi,  espresiunî  la  „Albina   ou  4%.  Convertirea  în  scrisuri  la  cunoscinţă,  că  prin  soţia  d-sale,  este  ouprinejând  în  partea  primă  o  oonferenţă
                                                                 44
          destul  de  mişoătore  pentru  a  plânge  neno­  fonoiare s’a făcut astă-vară.             moştenitorul  legitim  al  unei  colosale  averi.  ţinută  de  d-sa  recruţilor  contingentului  din
          rocirea,  oare  ne  lovesoe  pe  totî  pentru  a   Averea  şi  socotelile  Reuniunii  au  fost  D-1  Leoca,  punându-se  pe  investigaţiunl  se  1897  după  trei  luni  de  încorporare.  Con-
         tălmăci  durerea  nostrâ  ?  D  1  Gheorghe  Em.  revidate  Joi,  în  28  Nov.  v.,  de  domnele  descopere,  că  în  adevăr  soţia  sa  se  în-  ferenţa  e  ţinută  într’un  sDirit  patriotic  şi
          Lahovary,  caro  trăise  dor  prin  inimă,  a   membre  Lucia  Bologa,  Maria  Oncioiu  şi  de  rodesce  ou  nababul  armean  din  India,  fără  naţional  fdrte  avântat,  dând  ostaşilor,  în
          murit acjl diminâţă lovit în inimă.          d-1  V.  Bologa,  direotorul  filialei  „Albina ,  să  fi  soiut  îneă,  oă  aoest  nabab  făcea  parte  termini  forte  poporali,  esplicaţiunl  asupra
                                                                                                 44
               „Toţi  acei,  oarl  au  venit  în  atingere   şi  au  fost  aflate  în  cea  mai  bună  regulă,  din  familia  sa  şi  fără  să-i  fi  bănuit  vre-o  însemnătăţii  ouvintelor:  patriă,  drapel  şi
          ou  aoest  om  ales,  soiu  oât  era  de  imensă   cinste  şi  mulţămită  neobositei  oassiere,  d-nei  dată  existenţa.  Iu  cele  din  urmă  totă  fi-  rege.  In  partea  a  doua  a  broşurei  se  află
          bunătatea  sa,  oât  de  nesecabilă  îi  era  ge-   Virginia Vlaicu.                       liaţiunea  &  fost  stabilită  ou  aot9  îu  regulă  escelentul  discurs  rostit  de  autor  ou  ooa-
         nerositatea.  Nioi  o  suferinţă  nu  se  adresa                                                                                         siuuea  desvălirei  monumentului  dela  Răs-
                                                             Pentru  revidarea  socotelelor  la  sfir-  şi  d-1  Leooa  s’a  înscris  printre  moştenitorii
         la  densul  fără  a  nu  primi  sprijinul  său  tot-   şitul  anului  următor  s’a  ales  o  comisiune  nababului.  Iu  vremea  aoâsta  s’au  mai  ivit  boenl  îu  27  Oot.  1897.  Discursul  e  plin  de
         dâuna discret.                                                                              înoă  47  de  moştenitori,  mai  toţi  Armeni  foc,  de  însufleţire  şi  patriotism,  aşa  că
                                                       în  personele  ddmnelor  :  Elena  Voina,  Ama-
               „Adora  pe  ai  săi.  In  aoest  mediu  al   lia  Chifa  şi  Maria  Oncioiu,  âră  peDtru  veri-  din Rusia şi Turoia.              cine-1  câtesoe  rem ne  mişcaţi  S’ar  faoe  un
                                                                                                                                                                     :
         rjiarului  L’Independance  Roumaine“  îl  con­  fioarea  procesului  verbal  s’au  ales  ddmnele:                                         bun  serviciu  oausei,  dâcă  asemenea  bro­
                  n
         siderau  oa  pe  un  tată  devotat  şi  tote  aoeste                                             Vestea  despre  tote  aoestea  se  răs­  şuri  ar  putâ  fi  răspândite  oât  mai  mult  în
                                                       Eufrosina  ,  Axentie  Severu  şi  Maria  Barbu-   pândise  ou  iuţală  în  t6tă  oapitala  impe­
         devoţiunl  îi  lăsau  înoă  destulă  dragoste                                                                                             straturile de jos ale poporului.
                                                       cean.                                         riului  turoesc.  D.  Leooa  ajunsese  aoum  să
         pentru  ţâra  sa,  pentru  oare  avea  un  ade­                                                                                                                      44
                                                                                               L.    fiă  ounoscut  de  tdtă  lumea  şi  mai  ales  de   „Călindarul  Plugarului ,  edat  de  ti­
                   44
          vărat cult .                                                                                                                             pografia  „A.  Mureşianu   din  Braşov  şi
                                                                                                                                                                           44
                                                                                                     toţi  samsarii  de  acolo.  D-sa  a  înoeput  să
                               *                                                                                                                   întocmit  de  I.  Georgescu  cu  deosebită  pri­
                                                                                                     sufere  o  adevărată  tortură  din  partea  aces­
               înmormântarea  regretatului  G.  Em.              0 moştenire colosală.                                                             vire  la  trebuinţele  poporului  nostru  agri­
         Lahovary  se  face  atjî,  Marţi.  Se  aştâptă  so­                                         tora.  Deabia  făcea  un  pas  în  oraş,  imediat   col,  are  o  parte  literară  şi  economică
                                                             Sub  titlul  aoesta,  fliarul  „Drapelul   era  asaltat  de-o  drdie  de  samsari,  oarl  ve­
                                                                                                 44
          sirea  fratelui  său  ministru  plenipotenţiar                                                                                           fdrte  variată  şi  bogată,  cuprincjend  mai
                                                       publioă  următdrele:  In  anul  1865  rnore  neau  să-j  facă  tot  felul  de  oferte  şi  să  i
          român  la  Roma  şi  a  mamei  sale,  care  se                                                                                           mulţi  articulî  bine  aleşi,  novele,  poesii
                                                       în   India   un   bogat   negustor   armean,  propue  tot  felul  de  combinaţii.  Unii  i-au
          află în străinătate.                                                                                                                     etc.  La  început  biografia  lui  Alesandru
                                                       lăsând  în  urmă-i  o  avere  de  125  da  mi   pronus  să  i  cumpere  imediat  partea  de
                                                                                                                                                   Roman,    apoi   o   introducere   de   autor,
                                                       lidne  de  franci  şi  nici  un  moştenitor.  Gu­  moştenire cu 900 000 lei. Partea de moştenire
              Reuniunea femeilor române                vernul  englas  a  publicat  un  avis  prin  foile  a d-lui şi d-nei Leoca se urcă la patru milidne   un  articul  întitulat:  Alegerea  carierelor;
                                                                                                                                                   Oei  doi  prieteni  (istorisire  morală)  trad.  de
         pentru ajutorarea văduvelor s&race din Braşov-   oficiale  asupra  acestei  averi  fără  de  moş­  de franci,                             N.  Petra-Petrescu;  Numai  una,  poesiă  de
                             Săcele.                   tenitori.  Cât-va  timp  după  aoeea  se  presintă                                          G.  Coşbuc;  Bogatul  şi  săracul  în  spiritul
                                                       un  Armean,  care  pretindea,  oă  e  rudă  ou
                            Braşov, 1 Deo. v. 1897.                                                                 V a r i e t a t e .            lumei  şi  în  ordinea  Provedinţei  de  Dr.
                                                       mortal  şi  prin  urmare  îl  reclamă  averea.
                                                                                                                                                   Elefterescu;  însurat  de  două-orl,  (novelă
               Dumineca  treoută,  în  cjiua  S.-tului  El  posedă  aote  în  regulă,  prin  care  se
                                                                                                           Aurul  şi  argintul.  Estragem  dintr’un   poporală)  de  I.  Pop  Reteganul.  Partea  eco­
          Andreifi,  şi-a  ţinut  Reuniunea  femeilor  ro­  arăta,  că  e  născut  în  Turoia.  Actele  erau   raport  recent  al  administraţiei  monetăriei
          mâne  pentru  ajutorarea  văduvelor  sărace  provăcjute  ou  tote  formele  legale  si  extrasul                                         nomică,  redactată  de  I.  Georgescu,  începe
                                                                                                     Franoiei,  asupra  situaţiei  monetare  a  tu­  cu  un  articul:  Economia  înţelâptă;  urmâză
          din Braşov şi Săcele adunarea sa generală.   de  nascera  semnat  de  un  episcop  armean.   turor  Statelor  mari,  următdrele  interesante
               Oum  de  obiceiă  sunt  întrunirile  nos-  In  Turcia  nefiiud  stare  civilă,  preoţii  fiă-                                       Rotaţiunea  în  cultura  legumelor;  Incolţirea
                                                                                                     date,  privitdre  la  produoţiunea  aurului  şi-   sămânţelor  ;  Bolele  animalelor  de  casă;  în­
          tre  din  Braşov,  aşa  şi  aoâstă  adunare  a  oărei  oomunităţl  religidse  eliberdză  şi  sem­
                                                                                                     argintului  din  tdtă  lumea:  Pentru  oei  404   grăşatul  porcilor;  Animale  folositdre  şi  stri-
          fost slab cercetată.                         nezi  aotele,  oare  în  alte  părţi  emaneză  dela
                                                                                                     ani  trecuţi  dela  descoperirea  Am9rioei,  va-   căciose  grădinăritului  şi  plugăritului.  La
               Şedinţa  a  fost  presidată  de  d-na  Su-  autorităţile  oivile.  Tote  hârtiile  acestui  Ar­
                                                                                                     I6rea  aurului  şi  a  argintului,  estras  de   urmă  eâte-va  pagini  de  poveţe,  Diverse,
          sarta Andreiu Mureşianu, presidenta de ondre  mean  fiind  în  regulă  şi  rudenia  lui  cu  na­
                                                                                                     omeni  dia  sînul  pământului,  sa  evaluâză  la   Glume  etc.  apoi  câte-va  cole  de  anunţuri.
          a  Reuniunii,  oeea  oe  a  dat  adunării  gene­  babul  mort  în  India  fiind  perfect  stabilită,   102  miliarde  de  franci.  Acâstă  sumă  totală
          rale  din  aoest  an  o  importanţă  deosebită.  guvernul  engles  i-a  remis  colosala  moşte­                                          Preţul  25  cr.  ;  trimis  prin  postă  30  cr.  La
                                                                                                     cuprinde  46  miliarde  argint.  Valorea  e  so-   10  esâmplare  comandate  de-odată  unul  se
          D-na  Susan»  Mureşianu  are  meritul  de  a  nire,  Cât-va  timp  după  aoeea,  ambasada
                                                                                                     ootită  pe  argintul  plătit  on  222  şi  22  bani   dă  în  cinste.  De-vânzare  la  Tipografia  „A.
          fi  dat  fiinţă  Reuniunii,  pe  care  a  şi  oon-  ecglesă  din  Constantinopol  descopere,  oă
                                                                                                     chilogramul.  Estragerea  s’a  desvoitat  din   Mureşianu  în Braşov.
                                                                                                                                                             44
          dus’o  cu  zel  şi  dragoste  oa  presidentă  în  episoopul  semnat  pe  aotele  stărei  oivile
                                                                                                     seool  în  secol  în  proporţii  fdrte  interesante.
          timpul  oât  a  stat  în  Braşov.  De  vre-o  oâţl-  ale  Armeanului  moştenitor,  nu  existase
                                                                                                     In  vâoul  al  16-lea,  ea  nu  trecea,  în  mij
          va  ani  d-Da  Mureşiahu  a  trăit  însă  la  gi-  mol  odată:  era  un  nume  fictiv.  Imediat                                                   ULTIME SCIRL
                                                                                                     looiîi,  pe  an  de  80  milidne  franci,  aur  şi
          nerile  d-sale  în  Beba  veohiă  (Ungaria)  şi  guvernul  engles,  bănuind,  oă  fusese  tras
                                                                                                     argint  la  olaltă.  In  veaoul  al  17-lea  s’a   Sibiiu, 14 Decemvre. (Telegr. part.
          deol  nu  a  mai  putut  oonduoe  afaoerile  Reu­  pe  sfdră  de  un  abil  ssoroo,  a  desohis  o
                                                                                                     urcat  la  115  milidne.  In  vâoul  al  18  lea  la   a „Gaz. Trans. ) Adunarea aleqetori-
                                                                                                                                                                   44
          niunii.  Adunarea  generală  de  aoum  doi  ani  anohetă.  Aoâstă  anchetă  a  dovedit,  că  în
                                                                                                     193.  Er  dela  1801  păna  la  1850,  mijlocia   lor  români  din  cercurile  electorale
          însă  a  aolamat’o,  în  oonsiderarea  meritelor  adevăr  Armeanul  oare  se  presentase  ca
                                                                                                     anuală  atinge  suma  de  227  milidne.  De   ale  comitatului  Sibiiu,  conchiămată
          d-sale, de presidentă de ondre.               rudă  a  nababului  mort,  era  un  esoroo.  In­  atunci  înodoe,  produoţiunea  a  orescut  îu   de  d-nii  Dr.  Raţiu,  Preda,  Droc  şi
               Iu  tdmna  anului  acestuia  d-na  Mure­  dividul  a  fost  imediat  deposedat  şi  probabil
                                                                                                     mod  oonsiderabil.  Mijlooia  estragerei  anuale   Calefariu  pentru  a  protesta  în  con­
          şianu  s’a  reîntors  erăşî  în  Braşov  şi  astfel   pus  la  puşoăriă,  Averea  nu  numai  oă  nu
          am  putut’o  vedâ  conducând  şedinţa  de  Du­  fusese  cheltuită,  der  să  găsea  aoum  urcată   dela  1885  e  de  930  mili6ne.  Ea  se  uroă  tra  noului  proiect  de  maghiarisare,
                                                                                                     apoi  la  1  miliard  340  milidne  între  anii
          minecă  a  adunării  generale.  Ddmna  presi­  la  o  oifră  şi  mai  mare.  Guvernul  engles  a   1886 — 1890, In afîrşit, dela 3891 pănă la  — a fost oprită de autoritatea comunală
          dentă  Maria  PopCa  a  bineventat’o  prin  o   publioat  âr  avis  prin  cjiarele  lui  oficiale,                                       din  Sibiiu.  Yenise  pentru  a  lua  parte
          frumosă alocuţiune.                           oă  ţine  averea  nababului  la  disposiţia  moş­  1896  ea  a  fost  de  1  miliard  575  milione.  la  adunare,  un  public  numeros,  care
                                                                                                     Progresiunea,  în  anii  din  urmă,  e  aşa  de  aflând despre oprire a protestat.
                Din  raportul  general  al  comitetului,  tenitorilor  lui  necunoscuţ*.  Au  trecut  de
                                                                                                     repede,  încât  pentru  aur  ea  treoe  dela  677
          presantat  de  secretarul  Dr.  losif  Blaga,  şi  atunol  vre-o  30  de  ani  şi  nimeni  nu  s’a                                             Viena,  13  Decemvre.  Majestatea
                                                                                                     de  milidne,  în  1891  la  1  miliard  89  mi­
          din cel al cassariatului, presentat de d-na Vir-  presentat  să  reclame  milionele.  Ele  zâoean                                        Sa  a  conferit  ministrului  de  esterne
                                                                                                      lione  în  1896,  şi,  pentru  argint,  dela  939
          ginia  Vlaicu,  s’a  constatat  în  mod  evident,  mereu  în  bănci.  De-acI  înoolo  însă  încep                                        conte Goluchowslcy, într’o audienţă spe­
                                                                                                      milione,  în  1891,  la  1  miliard  113  milidne   cială, marea cruce a ordinului St.
          oă  aoâstă  Reuniune  produce  resultate  reale  o  serie  de  peripeţii  forte  ouridse,  oare  par
                                                                                                      în  1896.  Gu  acâstă  supraabondanţă  de  me­  Ştefan.
          forte  frumdse  în  sfera  sa  de  activitate,  fiind  nisoe poveşti diutr’o miie şi una de nopţi.
                                                                                                      tale  preţiose  nu  e  de  mirat,  oă  unul  dintre   /
          un  adevărat  ajutor  multor  fiinţe  nenorooite,   Aoum  oâte-va  luni,  d-1  Mişu,  şef  de   ele  e  mai  puţin  căutat.  Depreoiarea  argin­  Budapesta,  13  Decemvre.  Se  asi­
          mărind  ou  sume  frumdse  fondul  destinat   onbinet  la  ministrul  de  ex'erue,  este  trimis                                         gură,  că  comisiunea  de  27  a  Con­
                                                                                                     tului  e  efeotul  fireso  al  legei  ofert°i  şi  oe-
          pentru  înfiinţarea  unui  asii  şi  servind  on  la  Constantinopol  pentru  a  ţină  locul  d-lui                                      gresului  catolic  unguresc,  nu-şî  va
                                                                                                      rerei.  In  1895  producţiunea  argintului  a
          îndemn  la  desvoltarea  socială  şi  culturală   Tr.  Djuvara.  In  vremea  oât  a  stat  d-sa   fost  de  5  263.183  uncii,  oontra  a  5  121.030   începe  activitatea  pănă  după  sărbă­
          a sooietăţii române din Braşov.               aoolo,  studiând  dosarele  acestei  afaceri  şi                                           tori,  pe  la  începutul  lunei  lui  Ia­
                                                                                                     în  1895,  Amerioa  singură  a  produs,  în
                Reuniunea  a  împărţit  îd  anul  trecut  mai  luând  ioformaţiunî  dela  ambasada  en                                             nuarie.
                                                                                                      1895,  4  milione  400.000  uncii  de  argint,
          la  40  văduve  săraoe  ajutdre  de  oâte  5  fl.  glesă,  îşi  face  convingerea,  oă  d-na  Taohe
                                                                                                      adecă  83  la  sută  din  produoţiunea  totală.
          Fondul  e  acfi  de:  7788  fl.  95  cr.  In  anul  Lecoa,  născută  Strat,  soţia  deputatului  de                                                   D I V E R S E .
                                                                                                     Franoia  din  oontră,  n’are  decât  o  produo-
          acesta  a  adaus  la  fond:  787  fl.  62  cr.,  sumă  Bacău,  se  rudesoe  eu  Dababul  şi  prin  ur­
                                                                                                      tiune  infinitesimală,  oare  nu  treoe  de  19.619
          forte  frumdsă.  Pentru  anul  următor  se  vor  mare  are  drepturi  la  moştenirea  lui.  In                                                 Mişcarea  femeilor  în  Paris.  In  Paris  a
                                                                                                      uncii.  Pe  de  altă  parte  produoţ’unea  au­
          da  45  ajutdre  de  oâte  6  fl.  Petrecerea  din  acelaşi  timp  d-1  de  Suzzara,  fost  oonsul                                       apărut  un  non  organ,  ou  numele  „La
                                                                                                     rului  devine  aşa  de  aboudentă.  înoât  nu  e
                                                                                                                                                          44
          anul  treout  dela  anul  nou  a  adus  un  venit  austro-ungar  la  BucnrescI,  aflându-se  la                                          Fronda .  Aoest  d'ar  este  redigaat,  cules
                                                                                                     târnă  de  lipsă  de  monedă,  chiar  când  nu
          ourat  de  310  fl.  78  or.;  prelegerile  publioe  Constantinopol,  se  interesâză  şi  d-sa  de                                       si  tipărit  numai  da  femei  şi  are  de  soop
                                                                                                     s’ar  mai  bate  deoât  monede  de  aur.  Gise
          au adus: 83 fl. 50 or.                        acâstă  chestie  şi  ajunge  la  aceeaşi  oonvin-   meDtele  aurifere  din  Trensvsal  sunt  es-   apărarea  femeilor.  In  frunte  cjiarul  aduce
                In  privinţa  prelegerilor  publice  s’a  gere, oa şi d-1 Mişu.                                                                    t,6te  datele  calendaristice.  Mai  departe  face
                                                                                                      ploatate  regulat  abia  de  10  ani  îno6oe;  ei
          constatat,  că  au  fost  prea  slab  cercetate    Era  cam  prin  Octomvre  trecut,  d-1   bine,  în  1896  ele  au  dat  2  milidne  503.587   ouuoseut  catitdrelor  sale  în  detail,  că  în
          de societatea nostră romândsoă.               Taohe  Lecca  şi  cu  d-na  se  pregăteau  să   unoii  de  aur,  representând  o  v&'dre  de   fiă-oare  di  oe  au  de  a  ceti  din  bibliă.  Di-
                Membre  ordinare  a  avut  Reuniunea  pleoe  la  Nissa.  In  ajunul  pleoftrei  d-1  Lecca   aprdpe 230 milidne de franci. La 30 Iunie  reotdra  diarului  este  o  membră  de  frunte
                                                                                                                                                                                    44
          101  (85  din  Braşov  şi  16  din  Săcele),  fun-  primesce  o  telegramă  dela  d-1  Hişa,  în  ur­  1897  producţiunea  totală  a  Transvaalului,   a  sooietăf.ii  „Comedie  Franoaise ,  ou  nu­
          datore  32.  Numărul  membrelor  din  Săcele  mătorii  termeni:  „Ne  partez  pas,  venez   ealoulată  dela  1884,  se  uroă  la  1  miliard   mele  Marguerite  Durând,  soţia  divorţată
                                                                                       44
          deoresce  din  an  în  an.  E  în  adevăr  puţin  immâdiatement  Constantinopole .  D-1  Leoca   800  milidne  de  franci.  Australia,  în  esploa-   a  deputatului  Laguere.  Iu  primul  număr  al
          16  membre  din  tote  Săcelele.  Şi  aoestea  a  rămas  fdrte  surprins  la  cetirea  aoestei   taţie  dela  1851,  a  dat  un  contigent  de   d’arului,  artioulnl  de  fond  este  sor's  de
          sunt  mai  numai  din  Satulung  (14),  mulţă-  telegrame  şi  nu  patea  înţelege  de  ce  era   peste  10  miliarde.  De  ourând  s’a  mai  găsit   Mărie  Anne  de  Bevet.  întreg  articolul  este
          mită  străduinţei  d  -  lui  preot  Romul  Versea,  ohiămat  la  Constantinopole  cu  atâta  grabă.   în  nord-vestul  Americei  o  regiune,  oare   mai  mult  o  replică  aspră  la  adresa  acelor
          aotuarul  comitetului  din  Săcele.  Dâcă  şi  Dâr  oum  soia  oă  n’are  nici  o  afacere  aoolo   pare  fdrte  bogată  în  aur,  şi  p6te  şi  îu   bărbaţi,  oarl  au  vorbit  şi  soris  ooutra  aman-
          ceilalţi  domni  preoţi  din  oelelalte  comune  şi  cum  dorea  se  pleoe  cu  orî-ee  preţ  în   argint.                               oipării  femeilor.  In  articul  se  înşiră  tot
          s’ar  interesa  cât  de  puţin,  resultatul  ar  fi  sudul  Franţei,  d-1  Lecca  era  să  răspundă                                      aceea,  ce  pote  ajuta  şi  înainta  emanciparea
          altul.  Taesa  e  de  1  fl.,  oeea  oe  multe  din­  d-lui  Mişu,  oă  nu  pote  veni.  Atunci  îl  so-                                 femeilor.  Pretinde  drepturi  egali  pentru
          tre  femeile  nostre  ar  putd  contribui,  fără  sesoe  o  altă  telegramă  din  Constantinopole      L  i t  e  r  a  t  u  r  ă  .    femei  atât  în  căsătoriă,  oât  şi  afară  de  că­
          a simţi nimic.                                tot  cam  în  terminii  celei  de  mai  sus,  dâr                                          sătoria.
                                                                                                                                      44
                Averea  e  în  mare  parte  în  scrisuri  de  data  acesta  iscălită  de  d-1  de  Suzzara.   „Patrie  —  Drapel  —  Rege   este  tit­
                                  44
          fonciara  de-ale  „Albinei   —  7250  fl.,  no­  D-1  Lecca  a  plecat  imediat  la  Consban-  lul  unei  broşuri,  publioate  de  d-1  oăpitaD   Proprietar:  BBv.  Am*el  tSEureşiamu
                                                                                                                                             14
          minal,  —  cari  aduc  5%,  dr  restul  e  depus  tinopolo  să  vadă  oe  e.  Ajuns  aoi,  i-se  aduce  G. Popovicl dela Regimentul 15 „Răsboient ,  Redactor responsabil: Gregoriu Masor.
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12