Page 70 - 1897-12

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 281—1897.

torisaţiă de-a recurge în cas de nevoie la Gestiunea cretană. Din Viena se Bunele urări, oe aduoeţî Reginei, mie Ludovic Simon şi interesului, oe el purta
cele mai estreme măsuri. telegrafăză, oă tâte puterile au deois să şi familiei mele, găseso o sinceră recunoş­ pentru oausele Românilor.
u
„Neue Fr. Fresse spune, oâ nu gra- facă paşi energici faţă de Pârta otomană tinţă în inimele nâstre.
Şcoia şi biserica din comuna sa, onra
şeso oei-oe ored, oă audienţa lui Banffy a în Gestiunea Cretei şi în afacerea reforme­
şi întreg poporul găsia in Ludovio Simon
avut de urmare autorisaţia, oe a primit’o lor. Cu oâte-va dile înainte 40 de creştini
un sprijinitor j puternic, aşa oă numai stă­
dela monaroh, oa să publioe în 3 Ianuarie au fost ucişi de Turci, şi adtniralii au oon-
ruinţelor şi dibăciei lui au Românii din
ordinaţiunile ministeriale referitor la pactul statat, oă uoigaşii au fost îndemnaţi la
— 18 (80; Decemvre. Sâugeorgiu să mulţămâsoă, oă se află într’o
vamal şi la banoă, la oas oând provisoriul acâstă faptă de oătră autorităţile turoescî. atare materială relativ mai favorabilă, oa
nu va pută fi votat. Probabil, oă puterile vor adresa o notă In on6rea BL S. Reginei României. fraţii lor din alte comune ale Câmpiei. La
Pănă alaltăerl săra Banffy nu s’a re­ P6rtei, în oare vor declara, oă autonomia Ieri, MierourI, a fost aniversarea a 54-a a înfiinţarea şcoloi şi a biserioei, oare s’a
întors dela Viena. Cretei vor realisa-o şi fără oonoursul Turciei. nasoerei Augustei Suverana şi Poete a Ro­ olădit nomai ou vre-un an mai'înainte, oum
Cea mai mare confusie domnesoe în mâniei. Ou acest prelegiu Marţi săra s’a
„Frankfurter Zeitung“ primesoe din şi la înzestrarea lor ou anumite proprietăţi,
sînul partidei iudependente. O parte a kos- dat două piese de „Carmen Sylva* : „In
Coustantinopol soirea, că cabinetul din Pe- Simon are meritul oel dintâiu.
suthiştilor ţiDe strîns şi acum la continua­ dţiua scadenţei“ şi „Maridra*. Un publio nu­
tersbnrg va revoca oandidarea prinţului mun- Românii din Câmpiă an perdut în
rea luptei, pe oând alţii dintre ei ar voi meros şi elegant asista la representaţ’ă.
tenegrin Petrovicî de guvernator al Cretei. u Ludovio Simon un stâlp puternic în tote
mai bucuros să oblâsoă oalea unei resolvărl Mai ©Ies „Măriâra a mişoat pănă la la­
O altă soire telegrafică din Canea crimi pe speât&torl, nu numai, oa operă privinţele. La pierderea, oa ei au îndurat
paoînioe, deâre-ce nu vor să ia asupră-le
spune, oă adunarea naţională a Cretenilor de artă desăvârşită, der şi oa o dovadă prin mârtea lui, ne asooiămşi noi, adresând
grava răspundere, oâ tocmai partida inde­
a adresat tuturor puterilor europene un me­ frumâsă a interesului oe-l portă înalta au- întristatei familii oondolenţele nâstre oele
pendentă a silit guvernul să părăsăsoă
morand în oare deolară, oă viitorul guverna­ t6re vieţei sufletesol a ţărânimei. M. S. mai adâno simţite.
basa constituţională.
tor va fi spriginit de CretenI numai în oa­ Regina a bine-voit să asiste ia representa-
Este mare întrebarea, dăoă elemente­ Comitetul Secţiunei PIoescî al Liqei
şul când tâte armatele turoescî vor fi re­ ţie. La sfirşitul spectacolului oortina se ri­
lor mai moderate din sînul kossutbiştilor le culturale s’a oonstituit în următorul mod :
trase de pe insulă. dică din nou asupra întregei trupe drama­
va suocede a oapacita în aoest sens pe oei B. Spirescu, preşedinte; I■ Demetrescu şi T.
tice şi lirioe în haine de sărbătore. D-na Raica, vioe-prsedinţi; A. Şuluţiu-Cărpenişanu
intransigenţi, adeoă pe ugroniştl,
Romanesou şi d. Notara reoitară o frumâsă şi Dr. Eugen Ludvig, membri; N. Nedelcovicl,
„Magyar Hirlap* dela 29 Deoemvre
cjioe, oă dăoă în şedinţa de Miercuri. (ieri) Hespunsul Regelui Carol la adresa odă de circumstanţă, eyită din inspiraţia oassier; 1. Cruţescu, seoretar.
preşedintele oonsiliului de miniştri va faoe poetului Haralamb G. Leooa. Versul final:
camerei. „Societatea Geografică Română* diu
astfel de deolaraţiunl, în urma oărora opo- Stăpână, la mulţi anii fii acoperit ou en-
M. Sa Regele Carol a respuns tusiaste strigăte de Ura, Să trăiţi Majestate! Bucurosol a dus sub tipar „Marele dioţionar
siţia ar faoe posibilă înohiderea desbaterei 44
următârele comiaiunei, care I’a pre- Apoi trupa lirică şi orohestra intonară im­ geografio a! României , aloătnit şi prelu-
generale, atunci desbaterea pe paragrafl se orat după cele 32 dioţionare parţiale pe
44
va faoe numai deoât, şi a treia cetire va sentat Duminecă adresa Camerei de­ n u l : „Trăiască Regele , ale oărui solemne judeţe. El va forma cinci volume de oâte
urma oa acjî, Joi, înainte de amiacjî. După putaţilor: sunete fură asoultate, în piciâre, de cătră
întregul publio. Imnul fu bisat şi strigătele 100 cole fiă-oare volum, în formatul Docu­
amiacjl proiectul va fi desbătut şi comisiu- Domnule preşedinte, mentelor Hurmuzaki, tipărit pe trei oo-
de Ura! isbuoniră din piepturile asistenţi­
nea oamerei magnaţilor; mâne Vineri va fi Domnilor deputaţi! lâne. Primul voiam va apărâ în oursul luaai
lor, M. SaJ emoţionată da acâstă şpontană
desbătut în plen şi dăoă îl va primi,
Camera, oa representaţiun8 legală a Februarie 1898, âr celelalte volume suo-
oamera deputaţilor va lua imediat la ou- naţiunei, ’Ml reînoesoe astăc}!, în cuvinte manifestare de simpatie, mulţumi zîmbind oesiv din şese în şase luni, astfel oă pănă
nosoinţă nunoiul oamerei magnaţilor. Pro- mişoătâre, via simpatie, ce s’a resimţit în şi ou repetate înclinări din cap urărilor pu­ la 1 Februarie 1900 tâtâ luorarea să fiă
ieotul de lege va fi dus apoi. urgent Îs t6te unghiurile Ţărei, cât timp viâţa scum­ blicului spectator, terminată. Preţul acestor cinci volume s’a
Viena, unde monarchul îl va sanoţiona mâne
pului meu nepot a fost în primejdie, în *{* Ludovic Simon. Luni 27 I, o. ni-se fixat., pentru oei ce vor subscrie acum, la
sără, aşa oâ poimâne la 1 Ianuarie el va
lunga b61ă prin oare a trecut. anunţase prin fir telegrefio trista soire 100 lei, plâtibilî în patru reuduri, din 3 în
pută ooupa loc în erohiva legilor.
Primesc dâr cu o deosebită satişfao- despre deoedarea marelui proprietar român 3 luni, ou înoeperea dela 15 Februarie
ţiune reînoirea acestor mărturisiri din par­ din Sângeorgiul de Câmpiâ Ludovic Simon, 1898. Preţul dioţionaralui pentru oei ne-
Oportunism săsesc. Lui „ Fesier tea Adunărei deputaţilor şi mulţumesc căl­ al căruia aeorolog familiar îl publioăm abonaţi va fi de 150 .lei. Doritorii de a
Lloyd i-8e telegrafăză din Sibiiu, oă o sumă duros pentru sentimentele de dragoste, oe rxmi jos. subscrie sunt rugaţi a-se adresa la secre­
u
de alegători saşi „mai ou vacjă au adresat mi-le aduce. Nici o răsplată nu’mî p6te fi Ludovic Simon a fost un fruntaş al tarul general al societăţii geografice ro­
44
deputatului sas Friderio Schreiber O deola- mai dulce şi mai măgulitore, după o muncă Românilor din Câmpiă, cari în el găseau mâne, d-1 George Lahovari, strada Rotari
raţiă provătjută cu mai multe iscălituri, în de peste 30 de ani, deoât devotamentul, un stâlp puternic, un povăţuitor înţelept în Nr. 1 Buourosol.
11
oare deolară, că „cetăţenii saşi nu aprobă ou care Tronul este înconjurat de t6te stra­ tâte oestiunile vieţii publioe şi private. DistincţiuUl. Aflăm din Ploesoî, oă ou
repăşirea deputaţilor saşi sibiieni din par­ turile poporului român, Aceste nenumărate Timp îndelungat Simon a fost preşedinte omisiunea desvâlirei monumentului ridicat
tida guvernului. dovetjl de oredinţă sunt pentru mine un al clubului electoral român din careul său eroilor dela Griviţa, M. S. Regele Carol a
nou îndemn spre a mă gândi neîncetat la şi s’a distins mai ales printr’o frumâsă luptă
decorat ou Corona Româuiei gradul de
întărirea institutelor nostre naţionale şi a purtată timp îndelungat în congregaţiuniie
Coaliţia contra Angliei. Foile ru- cavaler, între alte persâne, şi pe d-nii 1.
înohina tote puterile mele pentru binele şi oomitatului Cojoona, luptând întotdâuua pe
sesoi scriu, oă între Rusia, Germania şi Niculescu şi Dr. Aurel Şuluţiu- Cârpenişanu
propăşirea Ţărei, partea Românilor şi în fruntea acestora.
Franoia s’a stabilit o Înţelegere în oestiu- profesori, ambii Români ardeleni.
nea Chinei, oare corespunde pe deplin do­ Să dea Dumnedeu, oa anul, în care Ga bărbat ou mari esperienţe, înţslept
vom intra în eurând, să ne oruţe de încer­ ţfiaristic. In Galaţi a apărut un nou
u
rinţelor franoese. „Novoje Wremja aprobă şi adâno cugetător, oare înoă în timpul
cările grele, oarl ne-au sguduit şi cari s’au organ de publioitate uumit „Curierul Con-
oouparea portului Kiao-Clau din partea absolutismului a stat îu funcţiuni publioe
u
Germaniei şi crede, oă Pekingul nu se va întins şi asupra agrioulturei şi oomerciului administrative, Simon poseda temeinice servator , cjiar politia, oomeroial şi literar,
speria de ameninţările Angliei. In Pcrt- nostru, şi oa anul nou să fiă bine-ouventat, cunosoinţe şi judecată sănătâsă, putând oe apare dilnio. — Urăm viâţă luugă con­
Arthur pe lângă năile rusesoî enoorâză şi spre a pută urma în linişte ou luorarea întotdeuna să servâsoă Românilor, 'oarl îl fratelui nostru!
nâstră de desvoltara eoonomioă, asigurând
cele chinese, drept dovadă, oă China află consultau, ou sfaturile şi poveţele sale ne­ Nou medic român în Timişdra. D-1 Dr.
muncitorilor noştri drâpta răsplată a silin­
un apărător în Rusia oontra celorlalte pu­ preţuite. Casa lui pururea era desohisă Alexandru Bordia (Borza) s’a stabilit oa
ţelor lor.
teri. Ceea oe privesoe laponia, foile rusesoî pentru cjeoile şi chiar sutele de Români,
medio în Timişâra (Fabrio) stada Andrâssy
soriu, oă Mioado a refusat tote ofertele An­ Nn mă îndoeso, oă d-vostră veţi da ţărani şi inteligenţă, cari cjilnio alergau Nr. 18.
gliei de-a proceda în unire. tot sprijinul guvernului meu şi veţi lua în la el, oa să-i câră sfatul ’şi ajutorul.
Lui „Shanyhai Mercury i-se telegra­ de-apr6pa cercetare diferitele legi supuse la Inoă din tinereţă. L. Simon a fost abo- In atenţiunea indushaşilor şi neguţă­
u
făză din Ci-fu, oă în PortHamilton anoorăză desbaterile d-v6stră, ast-fel oa sesiunea ao- nent şi cetitor regulat al cjiarului nostru, în torilor de lemne. Camera oomerciala şi de
o flotă englesă constătătăre din 20 năi. tuală să fiă bogată îu lucrări folositore pen­ ale căruia oolâna în timpurile mai dinaintea industria din loo anunţă, că ministerul de
tru statul român. publicat parte anonim, parte eu propria subs- agricultură a dat prnspaotu! proprietarilor
de păduri, oarl şt-au anunţat lemnele de
oriere număroţl articol! de valora pentru
vâncj ® necesare pe anul 1898. Ao°l pros-
0r
apărarea intereselor Românilor în genera
peot se pâte vede în oanoelaria camerei
una eăcju spre pământ lăsând dîră de foc Bănica nu mai era cocoşată şi slabă, şi mai ales a Românilor din Câmpiă. In
oomeroiale din loo.
în urmă’i. oa atunci oând murise, oi ae schimbase ou anii din urmă, deşi fârte slăbit şi mai mult
44
— O să mără oine-va, cugeta fata. totul la faţă. Luâ pe fată în braţe şi sbu- bolnav, decât sănătos, el s’a distins totuşi „Călindarul Plugarului , edat de ti­
14
rând în văzduh, o duse sas, sus tare, în- ca singurul, oare a dat alarma în contra pografia „A. Mureşianu din Braşov şi
Bunioa ei, singura fiinţă, oare o iu­
tr’un loo unde nu e niol frig, niol fâme,
bise şi oare murise, nu aşa de mult, îi marelui atentat, oe s’a săvârşit la averea întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­
niol mâhnire... Se afla în faţa tronului Ini Romanilor ardeleni ou ooasiunea res- vire la trebuinţele poporului nostru agri­
spusese, oă de câte-ori cade oâte o stea,
Dumnecjeu ... cumpărăm regalilor, tratând oestiunaa pe col, are o parte literară şi economică
se ridică, de altă parte, câte un suflet
spre raifi. A doua di de diminâţă trecătorii gă­ base de date şi aote 'istorice şi dovedind fârte variată şi bogată, cuprincjend maţ
siră într’un colţ pe fetiţa mortă. Obrajii îi în mod ueresfrângibil, oă Românilor ar­ mulţi articulî bine aleşi, novele, poesii
Mai aprinse un chibrit. O lumină mare
erau roşii, par’ oă zimbea. Murise de frig deleni li-s’au luat din mână o avere propriă etc. La început biografia lui Alesandru
se răspândi şi în faţa fetei se ivi bunioă-sa.
în nâptea, oare atâtor alţii le adusese bu- a lor în sumă ds 25—30 miliâne fi. Simon Roman, apoi o introducere de autor,
Hainele ei erau numai lumină, faţa îi era
ourie şi plăceri. s’a pus atunol în fruntea mai multor co­ un articul întitulat: Alegerea carierelor;
plină de blândeţe.
In mâua-i ţâpănă ţinea nisoe ohibriturl mune românesoî din Câmpiă şi a încercat Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de
— Bunico, strigă fata, bunico, să mă în tot chipul posibil, oa oel puţin în parte N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de
stinse.
iei şi pe mine ou d-ta. Ah! Nu mă părăsi
să salveze acea avere, oăutând s’o câştige G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul
şi d-ta, oând s’o stinge chibritul, nu pieri — Ia te uită oe prostie! cjise un om pentru şoâlele şi biserioele române, N’a lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr.
oa soba caldă, oa gâsoa bună, oa minunatul fără inimă. Cum o fi oredut ea, oă o să se isbutit ou puternicii Ţd * * acostă luptă, Elefteresou; însurat de două-orl, (novelă
0
n
pom de Crăoiun. Stai, stai, te rog, ori mă înoălcjâsoă ou foc de ohibriturl?
dâr Sirnân şi-a făcut datorinţa mai mult poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco-
ia şi pe mine ou d-ta. Alţii o plânseră, pentru-oă nu soiau,
oa toţi ceilalţi ai noştri în acâstă Gestiune nomioă, redactată de I. Georgescu, începe
Şi fetiţa mai aprinse un ohibrit şi pe oe de luorurl frumâse vădusa ea în nâptea gravă. Artioulii „Rescumpămrea regaliilor şi cu un articul: Economia înţelâptă; urmâză
urmă altul şi în sfirşit aprinse tâts chibri­ anului nou, pentru-oă nu soiau, oă deşi su­ Românii publicaţi în tâmna anului 1892, Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea
u
turile din outie, oa să va<jâ pe bunioă-sa ferise, der încailea aoum era fericită în precum şi o altă serie de artioull maroanţl, sămânţelor; Bâlele animalelor de casă; în­
mai multă vreme. braţele bunică-si. oe s’au publicat în colonele fâiei nostre în grăşatul porcilor; Animale folositore şi stri-
Şi ohibriturile luminară mai frumos Trad. de Dumitru Stăncescu.- tomna anului 1893 sub titlul: „Atentate asu­ căciâse grădinăritului şi plugăritului. La
11
decât cea mai frumâsă lună plină ... pra averei poporului , sunt a se datori lui urmă oâte-va pagini de poveţe, Diverse