Page 71 - 1897-12

Nr.|281 -1897. _____ GAZETA TEANSILVANgU _________________ _____ _____ ___ __________________________ Pagina 3

Glume etc. apoi câte-va cote de anunţuri. făcut fără soirea lor, o iritaţiă nespusă în­ ou dans, oe se va aranja în 8 Ianuarie n. succede, atunci se va înfiinţa eventual
cepu să domineze massele poporului, mai 1898 (a treia <ji de Crăciun). Inoeputul pre­ teritoriul vamal independent, cum
Preţul 25 cr,; trimis prin postă 30 cr. La
ales însă Maghiarii erau forte soârbiţl şi cis la 8 bre. săra. Intrarea de personă: Lo vor pretinde interesele ţerii. Camera
10 esemplare comandate de-odată unul se
dă în cinste. De vendare la Tipografia „A. oătrăniţl. Ameninţarea gendarmilor, oă de oul I. 80 or., Looul II. 60 or., Looul III. facă cum va crede mai bine, voteze
nu vor părăsi curtea,, vor folosi armele, n’a 40 or. Venitul ourat e destinat biblioteoei ori nu-i voteze proiectul provisoriului
.Mureşianu" în Braşov.
ajutat nimio. Dâcă nu întrevenea Caba, pe poporale, ce se va înfiinţa în^Teiuş, — căci tâte acestea nu vor schimba ni­
care poporul întreg dorea să-l aibă de no­ Ştefan Orişianu, preşedinte; Ioan Roş, mic în hotărîrea guvernului de-a re-
Demonstraţiile dela Periceiu- tar, n’ar fi fost ou putinţă a linişti poporul oassariu; Gavrilă Raţiu, notar; Efrem Ra- pro.senta şi garanta interesele ţerii.
(Corespondenţă particulară a „Gaz. Trans.“) şi d-nix din oancelariă n’ar fi rămaşi ne- ţiu, controlor; oa membri în comitet sunt Cuvintele ministrului-preşedinte
Sin Silvania, Dec. 1897. peptânaţl, 17 inşi. au provocat o adevărată furtună în­
Acum poporul luâ pa Oaba pe umerii Saprssolvirile se vor chita pe oale tre oposiţionalî, cari întâmpinară de­
In cer oul notarial al Periceinlui, de 6ăi şi între strigăte de „eljen*, „să trăiseă,“ cjiaristioă. claraţiile lui cu vorbe, ca: „Acesta
oare se ţin comunele Periceiti, ai oăruia „Jos cu Krammer!'* „Abzug Krammer/“ îl Programa: 1) „Duşmancele" de G. 0 un joc miserabil!"
locuitori sunt In majoritate Maghiari, B&- pnrtară în triumf în presenţa eolgăbiraelor Coşbnc, declamată de D-ra Silvia Marian;
Viena, 29 Deoemvre. Ieri au fost
^dăoin şi Sioiu, oestaa două din urmă ourat şi a âspeţilor lor, duoendu-1 pană aoasă la 2) „Curcanii" de T. Speranţă, deolamată publicată a doua ordonanţă pe basa
românesc!, a fuooţionat tirao de vre-o 30 soţia sa şi enunţând solemn, eâ nu se vor de D-1 Caadin Suoiu; 3) „Ctnel-Cinel" oo-
de ani na notar Dcmiil Delh-Deleanu, un lăsa. odată ou oapul până uu-1 vor avă oa mediă într’un aot de V. Alexandri Perso­ § 14 a legii imperiului. Ordonanţa
Român zelos si oonsoienţios, fiiul lui Iaoob, acesta dispune un provisoriu de bud­
notar al lor. nale vor fi reprezentate prin d-1 Cornel get valabil din 1 Ianuarie pănă în
•val oăruia nume se am'ntesoe în Memoriul Cnşianu, d-ra Aurelia Dărâmuş, d-ra Ma-
Preotul reformat Gâspâr încercă să 1 Iulie 1898.
fericitului Yasilie Moldovan, oa unul oare
liniştesoă pe popor, ţinându-i în ur ' ria Raţia, d-ra Victoria Raţiu şi d-1 Cle­ Dieta provincială a Austriei de
a jucat rol în 1848. Lângă acel notar îşt
mătâre o vorbire de pe amvon. în biserică, ment Boeriu. jos a primit o propunere de urgenţă,
făcfi praxa timp de 7—8 ani notarul de
şi spunându-i, să nu fiâ supărat pe notarul care cere introducerea limbei ger-
atjl din Domniu Mihaiu Caba>, un bărbat
Krammer, căci aoesta li-a promis 25 fi., mane, ca studiu de propunere obli­
on fârfce frumose însuşiri, oare oa funcţionar
oa să-şi rapareze oiopotul oal mare. Atâta gator, în tâte scâlele elementare şi
s’a distins prinfr’o traotare drâptă şi umană L u d o v i c S i m o n ,
li-a trebuit Ungurilor, pentru-oa imediat civile din Austria de jos.
faţă, de popor, fără deosebire de naţio* nobil de Caşva, mare proprietar în Sângeorgiul
să şl uite, oă se află în biserică, înscenând
nalitate. De-altmintrelea Oaba este Român, de Câmpie, Londra, 29 Deoemvre. „Times"
un sgomot asurxjitor şi strigând, oă „au le
deşi «4 1 80 dă Maghiar. L’a răpit şi pe el după sourte dăr grele suferinţe, acjî în 27 are soirea, că parlamentul japones
trebue banii lui Krammer", „onmpere-şî
lăoomia de-a ajunge mai curând în slujbă, Deoemvre e. o. la 12 bre m. împărtăşit a fost disolvat. Partida militară pre­
leaourl la ochi, oa să vadă mai bine", âr
. îa cee-a oe s’a mai adaus şi împrejurarea, cu sântele taine şl-a dat nobilul suflet în tinde procedere activă în China. In sec­
preotului îi strigară să se dea jos? „szâljon
oă soţia sa este maghiară, acŞl profesoră la manile Creatorului în anul al 65>lea al ţiile ministeriilor de resboiu şi a ma­
le onnon, trotyos!" insuitându-l oum le
şcola de stat din Perioeiu, împrejurarea vieţei sale laboribse. rinei domnesce mare activitate. Năile
vania la gară,
aoâsta însă nu ne reţine de-a nu reounosoe, Rămăşiţele pămenfcesot ale soumpului de resboiu japonese se concentrâză
După eşirea din biserică, a urmat o
oă d-1 Oaba & lăsat în inima poporulai de defunct se vor înmormânta după ritul bi- la Nagasaki.
nouă demonstraţia. Ungurii ou „fraţii lor
aici amintirile eel8 mai plăoute, oa funo* 8erioei gr.-cat. în 29 Deoemvre a. c. la 12
Români* merseră unde soiau, oă se află
ţioDor drept şi imparţial, cam mai ales bre m. în oimiteriul familiar.
Oaba, şi din nou îl luară pe umeri, purtân- Di¥ERS£.
faţă de poporul nostru abia dâoă mai esi9tă Cu inima frântă de durere aducem
du-1 în triumf, 7 — 800 de 6menî, strigând
vre-unul dintre funcţionari ungurii. acăstă tristă soir9 la ounosc’nţa tuturor Viaţa la curtea Germaniei. ţ)iarele
în continuu: „Vivat notarul Oaba!" „eljan"-
Destul oă, murind notarul Dellei în germane conţin de oâte-va cj’' numărose
8
url peste „eljen“-url. Purtându-1 astfel în rudeniilor, amioilor şi cunoscuţilor.
Noemvre 1896, ba chiar înainte de mârtea amănunte asupra existenţei intime a lui
triumf, trecură pe dinaintea „oaselor dom- Fiă-i ţărâna uşără şi memeroia ne­
Ini şi în contra voinţei aceluia, a fost nu­ "WHlielm II şi a familiei sale. împăratul şi
nesol'*, unde sa afla Krammer ou ai lu\ uitată !
mit un notar substitut, on numele Krammer împărătâsa trăieso f<5rte uniţi şi ou mare
Poporul striga din răsputeri: „Abzug Kram­ Sângeorgiul de Câmpie, 27 Deo. 1897.
9 J 8Q 0
Jozsef, un venetic DumnecJ ' i de unde simplicitate. La 8 oâsurl dimiuâţa, suverana
mer!" „Jos cu Krammer" etc.
şl de oe neam, un înfumurat, arogant, ou Dionisiu Simon, proprietar, ca fiiu; ia, împreună ou soţul său, oel dintâiîi de­
Se aduseseră 10 — 12 gendarml de
ochelari tot sus pe nas şi grobian faţă de Amalia Simom măr. Dr. Bran, oa f i i c ă ; jun, oare consistă din oeaiu şi friptură. De­
priuprejnr, dâr dâcă Românul Daliei şi
popor, din oare cansă acesta niol nu-1 pu­ Catiţa Csat măr. Mera, ca fiică adoptivă; junul oel mare are loo la 6ra 1. La aoest
agreatul Oaba n’ar fi întrevenit, gendarmii
tea suferi. Francisc Simon şi Bănită Simon, proprietari, dejun se invită de regulă cât© 9 — 10 fa­
de sigur n’ar fi fost în stare să reţină şi
Ou toţo acestea, fisolgăbirăul voi ou orl-oe oa fraţi; Carolina Simon măr. llieş, oa soră; miliari. La prântj asistă da două-trei ori
să faoă pe popor a-se stăpâni.
preţ să 1 faoă notfir definitiv. Pentru oou- Dr. Eugen Bran, subjude r., oa ginere; pe atâţia ospeţî. După aoestă ultimă masă,
Iritaţiunea poporului, a oelui maghiar
parea postului de notar s’a publicat con­ Amalia Alexandrina Bran, Eugen Ludovic lumea se întrunesoa în salbne, de ordinar
mai mult chiar deoât a oelui român, era
curs de două-orî, dâr fiind-oă şansele erau Zaharie Bran, oa nepoţi. pentru a face musioă. împărătâsa, oare
îndreptată însă şi asupra fisolgăbireului şi
nefavorabile pentru Krammer, fisolgăbirăul este o exoelentă pianistă, cântă diferite
a tuturor „patrioţilor" peroiunaţî şi neper-
sub felurite pretexte a tot amâDat alegerea, bucăţi, mai adesea din Beethoven, Mozart
ciunaţl. Recursul în contra alegerei niol
aşa oă unii dintre recurenţi, între cari şi sâu Bach. împăratul oedâză uşor rugă-
n’au mai voit să-l înainteze prin ofioiul OLTME SOIRI.
un Român cualifioat şi fârte oapabil, vă- mintelor de a cânta uu „lied." Are o voce
solgăbirăeso, în oare nu mai aveau încre­
tjând uneltirile fisolgăbirăului s’au şi retras Budapesta, 29 Deoemvre. Minis­ de bariton destul de frumâsă, dâr nu oântă
dere, oi 36—37 de alegători se duseră în
■dela concurs. trul-preşedinte, reîntorcendu-se dela nioî odată de oât aoompaniat de nevasta
persână pănă la vioe-şpanul din Zelau, câ­
In urmă însă trebui să se faoă odată Viena, a luat parte acţî la şedinţa sâu de fratele seu, prinţul Henrio, viitorul
râia trei Unguri i-au predat recursul în
şi alegerea. Terminul se fixă pe 11 De. dietei. Ministrul înse la început nu „împărat" al Chinei. împăratul fuma altă
numele deputaţiunei, espunend tot-odată şi
oemvre n. o., care d' va si rămână memo­ păşi în sala de desbaterî, ci în odaia dată ţigări de Havana fârte tari, oarl se
verbal plângerile acesteia.
rabilă pentru noi. Fisolgăbirăul Nagy Gyula miniştrilor, unde conferi cu colegii făceau într’adins pentru dânsul şi oarl erau
Brutalele înoăloârl a drepturilor oetă-
şi solgăhirăul Tarpai din Ş'mleu sosiră la sei lung timp, neputend înse da lă­ învălite în tuburi de sticlă. Medioii ’I au
ţenesol ale poporului au făout aşa-dâră pe
cancelaria notarială din Perioeiu, aducăn- muriri. recomandat ţigări olandeze, mult mai moi
alegătorii maghiari să dea mâna ou Ro­
'du-şl şi vre o patru gendarml. Ei intrară în- In cursul desbaterei luă cuven- — spre marea satisfaoţie a împărătesei.
mânii şi împreună să arangeze o serie de
năuntrn, âr pe. gendarml îi lăsară afară. tul contele Apponyi. El declară, că Numai asupra uuui subiect e în desaoord
demonstraţiunî, îndreptate în oontra asupri­
Alegătorii înoă steteau afară. Inăîntrn era din §. 68 al art. de lege XII din pereoh’a imperială: subiectul toaletei. Im-
torilor dela putere.
permisă întrarea numai ^nădrăgarilor*. între 1867 nn pote urma alt-ceva, decât părătâsa are în chestia aoâsta obioeiurl de
Sentinela.
oarl şi un frate al lui Krammer, mai mulţi regularea teritoriului vamal indepen­ o minuţiosă economie; a continuat de
-Jidani din Şimleu eto., dâr mai toţi fără dent şi (pse, că are convingerea, că şi a-şl faoe, prin luorătorele palatului, sub su-
drept de alegere. Intre cei de fată se afla ProducţiunT şi petreceri. ministrul Banffy va declara acbsta. praveghiarea uneia din damele sale de
însă şi tinărul proprietar Csssiu Dellei, Oposiţia primi eu aplause fur- onbre, tbte rochiile, afară de oostumele de
„'Reuniunea femeilor rom. gr.-or. din
fiinl răposatului notar. Aoesta, împreună tunbse declarările contelui Apponyi gală, şi pune garnituri nouă la rochile
Huneădra“ îuvită la oonoertul, oe se va
ou un Maghiar, vgcjend pe oe oale voeşoe şi pretinse sgomotos, se se declare veohl. Împăratul rîde de aceste obioeiurl
arangia în Hunedâra, de corul vooal al bi­
fisolgăbirăul să faoă „alegerea", îi presentâ acum br. Banffy, decă aprobă ve­ burghezesol. Wilhelra al doilea e mare
serica! gr. or. (susţinut de Reuniunea fe­
■o hărtiă subscrisă de 10 inşi, oarl oereau derile lui Apponyi, ori ba. OpoBiţia amator de toalete femeuine, oe ea oe se în ­
meilor române) sub oonduoerea d-lui înv. f
votare nominală. Fisolgăbirăul însă aruncă era gata a înceta lupta, la cas, că ţelege uşor după numărul de uniforme stră-
lhe Mihaiu, Sâmbătă la 8 Ianuarie st. n.
Jos hârtia, ir un mameluc al său o călca în ministrul va face o declaraţiă favo­ luoitbre pe cari le îmbrăoă în fiâ-oare (fi-
1898. începutul preois la 7V bre săra. In­
2
■picidre, Hârtia ffi ridioată din nou şi pusă rabilă în sensul părerilor lui Ap­ Dâr zeflemelele sale n’au niol un suooes şi
trarea : Looul I. 70 or., Looul II. 50 or.,
pe mesă, dâr fisolgăbirăul irâşl aruncă hâr­ ponyi. împărătâsa continuă de a-şl obaa singură
Partere 40 or.
tia jos, fără a-o ceti şi declară pe Krammer Sa ceru şedinţă închisă. In- roohiile.
Comitetul aranjator.
Jozsef ca ales, jurânda-1 imediat. Mameluoii tr’acestea Banfty conferă mereu cu
iperoiunaţl şi neperoiunaţl erupseră în stri­ SuprasolvirI se primesc ou mulţumită colegii sei din ministeriu, apoi cu
găte asurtjitâre de „âljeu". Tinărul pro­ şi se vor chita pe oale diaristioă. Horanszky, Gajari, Hegediis şi Pul- L i f e p a i u r ă .
prietar Csssiu Dellei însă, împreună ou un Programa: 1) „Ou respect vă salu­ szky. Din „Biblioteca Ndstră", ce apare îu
Maghiar, onrî fură numiţi, vecjî Domne, în­ tăm", cor da dame de I. Viest. 2) „Ne­ In şedinţa închisă ministrul- fiă-care lună la Caransebeş sub direcţia
tre „bărbaţii de încredere", nu voirâ si vasta care iubesoe", cor mixt de N. Musi- preşedinte <4ise, că guvernul are pro­ d-lui E Hodoş, am primit Nr. 5, care con­
subscrie protocolul, declarând, că „alegerea“ a oescu. 3) „Acorduri amorâse", oor mixt de gram, are punctul seu de vedere, ţine: „Fabule alese" de Gr. M. Alexan-
fost nelegală şi că procedura a fost volnică. K. Frohiing. 4) „Cânteo de sără", oor băr­ prin urmare se va declara în plen. drescu, ou portretul autorului şi eu o in­
Fisolgăbirăul s’a oătrânit foo şi a început bătesc de N. Popoviol. 5) „Stelele", oor Mai că va scii el se-şî aldgă troducere de E. Hodoş, cuprincjend notiţe
să înjure pe d-1 Dellei. ameninţându l chiar mixt de ***. 6) „Bobooele şi inele", oor timpul, când trebue se se declare. biografice şi un studiu asupra scrierilor
şi cu încliisore, dâr aoesta n’a cedat şi pro­ bărbâteso de N. Vidu. 7) „Dor-dorula", oor In fine s’a reînceput desbaterea lui Alexandrescu. Fiă-care număr costă 14
tocolul nu l’a subsoris. mixt de N, Musioesou. 8) „Stăncuţa", oor în plen. Br. Banffy luând cuvântul cr. (35 bani). O serie de 5 numeri 70 or.
Aoum „domnii" din canoelariă ar fi mixt de N. Musicesou. După oonoert, ur- a declarat între altele, că susţine şi (1 leu 75 bani.)
eşit afară, oâol era târcjin, dâr ourtea era mâză dans. ac}î ceea-ce .a declarat în rândul tre­
* cut, adecă: tendinţa guvernului este
plină, de popor. Alegătorii ţărani nu stin­ Proprietar: Br. Aurel Iffttreşianu.
seră nimic de cele ce se petreceau in cance­ Inteliginţa română din Teiuş şi jur de-a încheia pactul vamal pănă la
laria. Când însă au eflat, oă „alegerea" sa invită la produoţiunea teatrală împreunată 1 Maiu 1898. Decă acâsta nu-i va Redactor responsabil: fliregeriu Maior.