Page 73 - 1897-12
P. 73
1 1
Mcites, iâMîiîUiţls^, „Sascta iess in Să-care di,
ti Abonamente pentru Anstro-Dngaria:
Sfsţor- jfeţ-ft gfc,9Q, Pe un an 12 fl., po şooe iunl
6 fl., pe trei luni 3 fii.
SflJMWiS ze&Kurai* »tt î-;i N-rii de Oumlneoâ 2 fl. pe an.
lîa㻫w. — «ajaasc^SB «a m
Pentru România si străinătate:
irtsttf at£ ne pranase In AUutŞ- Pe un an 40 frânei, pe şâae
abJraţl«.i9£a Biwwi'y ţi îa o.'- luni 20 fr., po trei iun! 10 fr.
3»&t6rol« Bireari «a cauaotoî; H-lii de Dumineoă 8 franol.
îa Viena: i(- Pultet, U-m-mb
XekoUk, l'MC'oif Jfowc, i. O^ftliks Se piennmeră la târ,e odeioie
Jîsoh/olgor; -ise<#» Oţpaik, J. poştale din întru şi din arară
SJatmsbcr, îu Snda.oesîa: i. K şi la dd. «oiactori.
Ooldbitrgcrg, Sttitw. Etmat; In ■ Aiw'uamentul poniru Brator
>.U0CLX630i: l.giaci Sanci, Sao- adminiatraţiunea, piaţa mare,
-Kvtaale do îomama; ta Ham* târgul Inului Nr. 30 etagiu
h’jvj,; Xarroiyt dk 1*«bnaK«, I.: pe un an 10 fl., pe şese
luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 or.
Preţul inwrţluatlsr: o storia
şatmoiidi pe e oo.i6;iă 8 os. ţi Cu dusul în oasă: Pe un an
808*. fcimbim paa.cn o ţ'tifeii- A > T t t C r L 3L.3S. 12 fl., pe 0 luni 6 fl., pe trei luni
PabliceaS Jisi Sase âu?& 8 fl. Un esemplar 5 cr. v. a.
•:urifă ai învoială. sdu 15 bani. Atât abonamen
O.ooiam.a pe pagina a B-n o tele oftt şi inserţiunile sunt
fană 30 oi. sdii 8C boşi. a se plăti înainte.
Ir. 282. Braşov, Sâmbătă 20 Decemvre v. 1897.
s’a fost pus pe punctul de vedere,, ■ sfătui şi impune nouă raporturile oonolusu!, a ţine neclintit le principiul inte
că e inoportun a-şî lega manile prin ' economice**... grităţii individualităţii istorice-politice a rega
N o u a b o n a m e n t o decisiune în merit asupra viitbrei Apoi la urmă: „Domnii depu telor şi ţărilor, la desvoltarea autonomiei
sale atitudini, înainte de ce minis- taţi se procedă aşa, cum vor crede că acestora şi la ducerea în doplinire fără
la
trul-preşedinte s’ar fi declarat asu e bine; voteze ori nu voteze acest proiect amânare a drepturilor naţionale şi de limbă
Gazeta Transilvaniei pra situaţiei, dând lămuririle ne de lege; facă posibil, ca el se devină asigurate în legile fundamentale, şi somâzâ
cesare. lege ori împiedece-l — acâsta nu va olubuî român de-a proceda solidar cu parti
Cu 1 Ianuarie st. v. 1898 Der ee era se se întâmple? Baronul schimba nimic din aceea, că noi (guver dele autonomiste ale camerei imperiale şi
se deschide nou abonament, la care Banffy s’a reîntors Miercuri dela nul) representăm şi asigurăm şi pe mai dimpreună ou aceste să lupte energic pen
Invităm pe toţi amicii şi sprijini Viena. Sera parlamentul a ţinut şe departe — pe lângă respectarea prin tru realisarea principiilor pronunţete în
torii fdiei nâstre. dinţă. Miniatrul-preşedinte merge şi cipiilor şi în consciinţa răspunderii proiectul de adresă al majorităţii parla
el la cameră, dâr nu intră în sala ce avem — interesele terii*.
Pt*eţaa8 abicssraaK'âemtMliiBBB mentului.
desbaterilor, ci într’un cabinet de-a Cuvintele acestea ale ministru- Partidul român este condus în acestă
Pentru Austro-Ungaria: lături unde s’a luat la sfaturi şi con lui-preşedinte au că4<ff ca un trăs atitudine a sa şi de convingerea, că poei-
pe lajn. aaa. .............................. 12 fl. vorbiri cu colegii sei din ministeriu net din senin în mijlocul oposiţiei, ţiunea de rnore putere a monarohiei pote
pe şese 1-u.aa.î. .............................. G fl. şi cu alţi membri marâanţî ai clu şi chiar a unei părţî mari dintre fi durabil asigurată numai pe basa celei mai
pe trei luni . . . . . . . 3 fl.
bului liberal. guvernamentali. „ Laşitate! “ „Joc complete autonomii, a regatelor şi ţărilor şi
Pentru România şi străinătate: Purtarea acesta a ministrului- miserabil!** s’aucjia strigând de pe \prin deplina susţinere a egalei îndreptăţiri
pe •u.usl an .................... -“IO flra.3a.ci preşedinte a făcut o surprindere ge băncile oposiţiei. Mai ales kossuthiştii naţionale a popârelor sale.
pe şese 1-u.m.i......................... 20 „ nerală, mai ales, că toţi din tote cu veleităţile de conciliaţiune şi îm „Patria*, comentând resoluţiunea
pe trei 1-u.nĂ .......................... IO „
părţile aşteptau se-l vadă şi se-1 păcare au rămas grozav de cons 4ice între altele:
Abonarea se pote face inai uşor audă vorbind în faţa parlamentului. ternaţi. Chiar şi mica tabără a Ap-
Aoest vot desarmeză ou desăvârşire
prin ssusagadlate ţsostaBe. La tribună ocupa ioc contele ponyiştilor începu se se neliniştâscă, pe acei adversari ai poporului nostru, oari
Administraţiunea Apponyi, vorbind în cestiune perso aucjind răspunsul clar al ministrului- n’au întreiăsat nici o ooasiune şi n’au esi-
sc
jjSaassteâ TpaBBSsSwaaaâe5 . nală şi poiemisând cu Polonyi. In preşedinte. tat de a-?e folosi de orl-ee mijloc pentru
decursul vorbirei sale Apponyi clise, In urma acestei surprise, ce li a a produce zizaaiă şi a încerca să introducă
că dâcă pănă la 1 Maiu 1898 nu se pregătit’o br. Banffy, kossuthiştii au neîncredere în şirele poporului român.
va pute încheia pact vamal-cu Aus decis să continue lupta cu puteri şi Din resoluţiuuea comitetului naţional
Frică ori şireîeniă? tria, atunci pe basa §. 68 al art. de mai mari şi se-i facă imposibil ori reiese clar, că poporal român luptă pentru
lege XII din 1867, guvernul se îna ce rol în parlament. Foile lor de egala îndreptăţire a tuturor naţiunilor şi prin
n marcat ieri po scurt întor- inteze camerei un proiect de lege clară, că nicî vorbă nu mai pbte fi
iura, ce au luat’o lucrurile în afa urmare este falsă şi răufcăciâsă însinuaţiu-
JU despre regularea independentă a afa acum, ca actualului guvern se i-se nea, că clubul român s’a alăturat unui cu
cerea mult hărţuită a proiectului des cerilor de vamă şi comerciu. Acesta mai voteze budget.
1
pre provisoriu, în urma „biblicelor * este punctul lui de vedere neschim Desfăşurarea proximă a eveni rent politic, oare pe lângă protegearea unor
declaraţiunî, ce le-a făcut ministrul- bat. După Apponyi mai luă cuvân mentelor va arăta, dâcă primul mi naţiuni, tinde la neindreptâţirea altora său
preşedinte Banffy în şedinţa de Mier tul Visontai. nistru unguresc şî-a făcut declara alteia.
curi sera a dietei. Ne-am asociat în camera imperială ou
Intr’aceea câţî-va deputaţi din ţiile de frică, ori din şireteniă? renresentanţii Germanilor conservativi şi ai
Seim, că Banffy s’a reîntors dela oposiţiă au cerut şedinţă închisă, ca
Viena, unde a avut o lungă audi ministrul Banffy se-şî pbtă deschide Vom vede! popârelor slave, nu din dragoste faţă da
enţă la monarchul, audienţă în care fără genă .„.şi reservă portofoliul BiavI, său duşmăaiă faţă de Germani, ci
7
el a desfăşurat Corânei fasele din „momentuoselor“ declaraţii. Preşe Partidul naţional român din fiind-oă acâstă alianţă s’a constituit pe ace
urmă, prin cari a trecut cestiunea dintele a încuviinţat cererea acâsta, Bucovina. leaşi principii de egală îndreptăţire, cari
provisoriului, precum şi disposiţia ce şi a dispus ca galeriile se fiă de formâză basa de asistenţă a partidului na
domnesce în parlament şi afară de şertate. — 0 resoluţiune. — ţional român. Insă tot astfel preoum nu
parlament faţă de acestă mare şi Acum luă cuvântul Geza Po „Patria“ din Cernăuţi publică în tindem şi nu putem tinde la suprimarea
însemnată cestiune internă politică lonyi şi c|is6, că Ungaria este fră fruntea numărului seu dela 29 De elementului german în provinoiile germane,
a Ungariei faţă de Austria. cemvre următârele: nu putem nici admite, oa provinoiile ne-
mântată de-o grijă duplă. S’a făcut germane să fiă date pradă unei germani-
Reîntorcerea lui era aşteptată încercarea, ca stările de ac}î se fiă Eri d. a, la ârels 4 s’a întrunit co
cu mari speranţe dintr’o parte şi cu prolungite şi peste terminul de 1 mitetul naţional român sub presidiu! d-lui sărî artifioiale în detrimentul popârelor băş
dre-carî semne de bunăvoinţă din Maiu viitor. Al doilea, dorinţa Vie- baron Victor Stârcea. La şedinţă au luat tinaşe.
altă parte. nesilor este, ca şi în Ungaria se se In parte d-nii: Ioan Lupul, baron Eudoosiu Acâsta este singura basă justă de ac
Mai ales partida kossuthiştilor troducă stări ilegale. „Vrem der se Hormuzachi, baron Eagen Stîrcca, oav. Mo tivitate politică, nu numai fiind-eă corăs-
punde pe deplin intereselor poporului nos
era grozav de curidsă a sci, cu ce fim lămuriţi!“ —dise Polonyi. „Mi- dest Grigorcea, Dr. laneu oav. de Volcinschi, tru şi ale patriei nâstre în sens mai strimt,
resultat va veni el din metropola nistrul-preşedinte trebue se ne dea Ohristof Aritcmovici, Archim. Dr. Ioan Ţur- oi si fiind-că oorespunde intereselor vitale
imperiului; aduce-va ramura de măs răspuns hotărît, precis. Deia respun- can, oav. de Tabora, Varterea oav. de Prun
lin a păcei, ori erăşî vr’un „ac veni sui lui atârnă posibilitatea guvernării cul, Dr. laneu cav. de Flondor, Dr. George a tuturor popârelor şi ţărilor şi în oonseo-
vanţă oferă întregei monarofiii condiţiile
nos de vespe?** constituţionale. In şedinţă publică Popovici, Constantin oav, de Popovid, Ioan
pbte se-şî confirme, decă vre, res- Dihon, George Şanăru, Dimitrie Socolean, firesol de desvoltare şi întărire, ca să pâtă
Trebue se accentuăm aici, că o Ilariu Onciul, Dr. Niou Blându şi Dr. Emil cu succes afirma între marile pateri ale
fracţiune a partidei „independente şi punsul“... Criclevid. Europei aoea posiţiune, oare-i eorapete, nu
dela 48“ se purta în timpul din urmă Ministrul Banffy răspunzând lui N’an putut lua psrte, fiind îtnpedeoaţî, numai în urma forţei şi mărimei sale, ci
cu gândul serios de a desarma. O Polonyi clise, că guvernul îşî are d-nii: baron Nico Mustatz», baron George şi în urma posiţiunei sale, oa sentinelă şi
parte din membri acestei fracţiuni, programul seu, punctul seu de mâ- Vasiloo, Leon oav. de Vasiloo, Teodor Ste- garanţiă a ordinei în Orientul european.
pe cari în diferite rânduri i-am ve- necare şi se va declara în şedinţă fanelli, Arohim. Myron M. Calineson şi Za-
c}ut jucând hora în cercul de inte publică. In urmă preşedintele de harie Voroncu.
rese al guvernului, începuseră se o clară, că nu se va ţine şedinţă în D-nii Ianou Lupul şi Dr. George Po Politica Austro-TJngariei în Balcani.
apuce binişor pe calea împăciuire! chisă. povici au dat sdmâ despre aotivitatea clu „Temps din Paris, organ ofioios al
u
şi a compromisurilor, motivând cu S’a deschis imediat şedinţa pu bului român în camera imperială, schiţâud ministeriului franoes de estone, a publicat
aceea, că decât se vadă pe Banffy blică. Cel dintâiu a luat cuvântul în liniainente generale situaţiunea politică, (filele treoute o telegramă din Belgrad, în
depăşind marginile constituţionalis Br. Banffy, făcând nisce declaraţiunî, lucrările comitetului eaeoutiv al Dreptei şi oare se <jioea, oă exregele Milan al Serbiei
mului, introducând proiectul provi cari au uimit pe toţî, în unii pro raportul znaiorităţii faţă de fostul minister şÎ-b întrerupt grabnic petrecerea lui în Bel
soriului pe cale de ordinaţium, vocând consternare, în alţii turbu- grad, oa să facă venătâre în Ungaria ou
Bctdtni oât şi tratativele ou noul cabinet
atunci ei, nevoind 3e ia asupra lor rare. oontele Eugen Zichy, de fapt însă, oa să
Gautsch.
o atât de colosală răspundere, mai „Nisuinţa nostră — c}ise el — Iu urma unei desbaterl amănunţite s’a lege un pact în virtutea oăruia Serbia —
bine vor desarma, adecă îi vor vota este, ca pănă la 1 Maiu 1898 se în- votat în unanimitate următdrea în sohimbul unor favoruri personale — să
proiectul. eheiăm pactul vamal. Dâeă acâsta devină cu desăvârşire purtătorea temei Austro-
Acâstă disposiţia conciliantă a nu ne va succede, atuncî vom în R e s o l u ţ i u n e : TJngariei.
influinţat întru atât atitudinea par fiinţa eventual pactul comercial şi şi Comitetul partidului naţional român, Telegrama acâsta dă prilej lui „Frem-
tidei, încât chiar Marţia acâata o teritorul vamal independent aşa, cum aprobând pe deplin atitudinea clubului român denblatt , organul ministrului austro-nngar
u
conferenţă a clubului independent cer interesele ţării şi cum ne vor in camera imperială, a luat în unanimitate de esterne, să lâmurâsoă raporturile politice
