Page 74 - 1897-12

P agina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 282—1897.

dintre Austro-Ungaria, Serbia şi oelelalfce ghere a sooietăţii pe aoţii a căii ferate JSfichita — rege. Lui „Morning uumitei foi săsesc!. Insă fiind-că guvernai
state din Balcani. Organul oficios vienes Yinţul de jos — Sibiiu — Turnu-roşu d-1 Post** i-se sorie din Roma, oă principele diu Berlin d’o osrut acâsta, procurorul un­
declară deja la Început, că soiri de natura 1 A. de Freda. Niohita al Muntenegrului intenţioneză 8-şI gar de stat n’a cutezat s’o facă, fiind sta-
u
celor publioate în Temps sunt respândite lua titlul de rege. Legăturile familiare, oarl
n bilic, oă urmărirea judecătorâscă pentru ca-
ou tendenţe de a turbura, banele raporturi au întrevenit între curtea din Roma şi cea lumniarea unui domuitor d’u streinătate nu
dintre Austro-Ungaria şi Rusia. In extremul Orient- din Cetiuj9, au ridioat fârte mult prestigiul pote să se încâpă, decât la espresa dorinţă
Orî-oine soia afli — oontinuă „Frem• Până acjî nu e încă posibil a se vădâ Muntenegrului îu Peninsula-baloanioă. Afară a respectivului guvern. S’a aflat însă un
denblatt — că Austro-Ungaria nu-şl ia de clar în afacerea ooupărei celor două por­ de acâsta Muntenegrd stă ne picior bun ou alt mod de răsbunare. Lui „Kronstădta
u
normă politică călătoriile lui Milan.. nici turi chineze de cătră esoadrele rusă şi ger­ Rusia. In c^iua de Sf. Nioolaa în oapela Zeitung * şi altor foi sâsescl — flioe „Pol.
1
luptele de partid din Serbia. Austro-Un- mană. ambasadei rusesol din Roma s’au înălţat Corr.“ — li s’a detras debitul postai pentru
garia işl întemeiază politioa ei pe base ou Soirile, pe oarl le publică diarele sunt rugăoiunl pentru împăratul Nicolae şi pea- Germania.
mult mai solide, de oum sunt întâmplările da cele mai multe-orl aşa de contra dioătâre, tru prinoipele Niohita, âr la oonsulatul mon-
isolate ale vieţii casnice din centrele sta­ înoât nu poţi alege din ele nimio sigur. tenegria a fost arborată flamura lui Niohita. „Lumina** in Braşov. N’am soiut pănă
telor baicanioe. Politioa aoesta este urmărită Totuşi un luoru reese ou 6re-oare oer- Nu este esohis dâr, oă Niohita vrâ într'ade- acum, oă avem şi în Braşov o „Lumină**.
ABtăfll însă primim o invitare la „produc-
nu numai de acum, oi de fleol da ani ou titudine: ohiar deoă guvernul german şi cel văr să fiă rege.
mai multă olaritate şi logică, decât se potă rus nu s’au înţeles în mod prealabil, ac­ ţionea şi petrecerea oolagială**, oe au s’o
fi judeoă greşit. ţiunile lor sunt, de-oeamdată, de natură a arangeze îu fliua primă de Crăciun sodalii
închiderea sesiune! parlamen­
Noi — cjioe organul ofioios — nu aş­ provoca un oonfliot între ele. Mai puţin români din loo. In aoâstă invitare, pe oare
tului austriac. Din Viena se anunţă, oă
teptăm dela vecinii noştri mai miol din sigur însă e, oă la o eventuală agresiune o vom publioa mâne, se flice negru pe alb,
Majestatea Sa a hotărît închiderea sesiu-
Balcani, decât linişte şi respect, şi nu do­ din partea altei puteri, Germania şi Rusia că produoţiunea şi petrecerea va fi aran-
nei parlamentului. Ordinaţiunea împără-
rim pe sâma lor decât să se desvâlte în vor merge mâuă în mâuă. giată de „Sooietatea sodalilor români „Lu­
tâsoă refcritâre la acâsta s’a publicat deja
1
pace şi independent, adecă libere de orl-oe mina* din Braşov *. De esiatecţa unei aee-
Şi agresiunea, de care vorbim, p6te afli. Ea n’a surprins pe nimenea. Prin acâsta
amestec străin, care ar pute face să 89 pe- să se întâmple mai curând său moi târfliu. menea societăţi în oraşul nostru n’am avut
rioliteze influenţele mijlâcele paolnice. br. Gautsch voesoe, să pună oapâb mult ounosoinţă pănă acum. Sodalii români au
Din soirile şi desminţ'rile diferitelor fliare agitatei cestiuul % alegerei preşedintelui
Nimio nu este mai natural decât ca arangiat, oe-i drept, şi pănă aoum petreceri
şi agenţii telegrafice resultă, oă mai ales
oea-oe oerem noi dela alte puteri, la camerei. şi produoţianl, dâr nu ca soc'etate sepa­
Anglia şi Japonia sunt puterile, pe oarl
aoeea să ne simţim şi noi obligaţi, şi oâ rată, oi ca membri ai veohei „AsooiatiunI
ocuparea rusă şi germană a porturilor chi­
atunci când perhorescăm orl-oe prepotenţă pentru sprig'nirsa îuvăţăoei'or şi sodalilor
neze le-a nemulţămit adeno. Anglia caută
căutată pe faţă în Peninsula-baloanioă, ca şi români meseriaşi din Braşov *. Sub ocroti­
1
alianţe in tote părţile : la Italieni, la Sfcatele-
influenţele făoute pe asouns din partea sta­ rea aoestei AsooiaţiunI au lucrat sodalii
Unite. fără oa să reuşâsoă a-le obţine. — 19 (31j Decemvre.
telor străine, atunci considerăm şi pentru pănă aoum şi ei au să-i mulţămâsoă, că au
Mai fericită pare, oă a fost ou Japo­
noi ca scurt văflătore şi periculâsă o astfel Aniversarea Reginei României. Merourî, ajuns să fiă oeea oe sunt şi câţi sunt. Ce
nia. Unele fliare anunţă, că în curând va 17 Deoemvre sorie „T’mpul** fiind —aniver­
de politică, ce ar ouprinde în sine un ames- lipsă era deci, ca ei să se desbine de sinul
avâ loc o mare demonstraţie navală en- sarea nascerei M. S. Reginei, Angliştii
teo pe faţă ori pe asouns in afacerile in­ Asooiaţiunei-roame, sub al căreia sout atât
gleso-japonasă în apele Chinei. In adevăr,
teriore ale vecinilor noştri. Suverani au primit oonsiliul de miniş­ de frumos s’au desvoltat pănă a o u m ?
Japonia şi luorâză ou mult zel la mărirea
Austro-Ungaria, ca vecină, trebua să tri, în numele oăruia d-1 D. A. Sturdza, Mărturisim ou durere, oă nu putem
flotei sal9 de răsboih. In şantierele engleae preşedintele consibului, a adresat M. S.
pârte la inima ei paolnioa desvoltare şi în­ felicita nicî-deonm pe urzitorii nouei socie­
şi ohiar în unele germane şi franoese se Reginei un discurs de felicitare. M. S. Re­
florire a Serbiei. Monarchia nbstră nu se tăţi „Lumina**, căoî tare ne temem, că prin
află în ooustruoţiane 4 corăbii mari de răs-
amestecă în afaoerile interne ale vre-unui gina a exprimat viile Sale mulţumiri d-lor aoâstă „Lumină *, oare nu este altoeva, de-
1
boifi, 11 înoruoişătore, 8 destruotore de
stat veoin, şi acâsta niol n’ar ave înţeles miniştri şi a binevoit a vorbi ou fiă-cave oât o regretabilă desbinare, va veni un întu-
torpiloare, 12 torpiloare, 3 aviso-torpiloare
într’un stat, unde domnia partidelor se diu d lojf. Anoi, Maiestăţile Lor au primit nereo în viâţa meseriaşilor români din oraşul
şi 1 aviso. Casa civilă şi militară regală, oarl au pre-
schimbă atât de des. In Serbia nu esiată nostru. Desbinarea pâte numai să slăbâsoă
După terminarea aoestor lucrări flota sentat asemenea felicitări M, S. Reginei,
un singur grup, la nici măcar o singură şi să împedeoe progresul, âr nu să-l pro­
japonesă va avâ 65 corăbii şi 126 torpi­ In aoeeaşl fli, "un mare număr de d-nl se­
personalitate, oare s’ar provooa la sprijinul moveze. Aoâstă o 8oiu, de sigur, şi sodalii
loare — o putere maritimă considerabilă. natori şi deputaţi, înalţi funoţionarl şi no­
monarohiei nâstre. De ani de flile acâsta a noştri, căoî sunt âmenl destul de maturi
Neapărat, vor mai trece ani până la rea- tabili s'au grăbit a presanta felio'tările lor
fost tot aşa, âr în momentul aotual însă nu pentru a înţelege aşa oeva. Pentru ce dâr
lisaraa acestui program. înscriindu-se /la Palat. Majestăţile lor au
pote fi altfel, când atitudinea Austro-Un- au venit ou „Lumina * lor, oând aveau aiol
1
gariei este, pe basa înţelegerii leale cu Rusia, mai primit nenumărate telegrame de fe­ o adevărată lumină în vechia Aso«
;
amioabilă şi faţă cu oelelalte puteri mari. licitări din ţâra şi din străinătate, âr multe care timp de un pătrar de veac a ...
Păruială în consiliul comunal din
Pe lângă concordia în politioa orientală nu domne din societatea buouresoână au tri­ calea meseriaşilor noştri?
stă numai opinia publică din oele două Viena. mis graţiâsei Regine, oa dovadă asen-
mari puteri, oi oonoordia acesta a fost sa­ timentelor l o r , numărose buohete de Papa şi Regele Carol. In ultima au­
In şedinţa dela 29 Deoemvre a con­
;
lutată de întrâgâ Europa, ca un gaj nepre­ siliului comunal din Viena s’au întâmplat flori. Auguştii Suverani au fost f6rtem ş- dienţă, ce Monseniorul Hornstein, arehiepis-
ţuit al păcii. soene soandalâse, provocate de partida na­ o&tl la aceste manifestaţmnl de devo­ oonul catolic din Buouresol, a obţinut la
Este dâr ridicolă ohiar şi numai pre­ ţională germană. tament şi iubire, oe Li-s’au adus ou aoâstă Palatul regal, înaltul prelat a remis M. S.
supunerea, ca una din aceste două mari învăţătorul poporal Manner şl-a ridi­ ocasiune, Oraşul a fost împodobit ou dra­ Regelui Carol, din partea S. Sale Papa
puteri s’ar abate dela direcţia prinoipală a pele. Leon al XIII, un prea frumos album, con­
cat cuvântul în interesul învăţătorilor si a
acestei politice numai pentru aceea, ca să ţinând vederi din oapela Borgia, de curând
atacat vehement pe primarul Vienei, oare Comitetul central al Ligei culturale a
câştige un suooes momentan aparent în însă nu răspunse la înjurăturile lui. decis să oonvâce pe Duminecă un mare restaurată la Vatican. Albumul a fost dre­
vre-unul din statele balcanice. sat sub însă-şl auspioiile Papei şi e un mo­
Fochler întrerupse flioând: Primarul meeting de protestare în contra măsurilor
Politioii mari ai statelor miol trebue del de artă.
u’are nimic cu acâsta. D-ta taoî. guvernului unguresc. Comitetul a invitat
să renunţe odată la aceea, că vor pută mobilisa tâte seoţiunile din ţâră să trimită delegaţi Scăderea febrei tifoide în Bucurescî.
Un sgoraot mare se născu, durând
pentru planurile şi comploturile lor pe puterile la acest meeting. Vor lua cuvântul la în­ Iu oele din urmă două flile numărul bolna­
oâte-va minute. Manner vorbi mai departe
marî şi mai ales pe Austro■ Ungaria şi Rusia. trunire doi membri ai comitetului central, vilor de febra tifoidă din Buouresol a scă-
c
contra primarului. Dr. Lueger se indignă şi
d-nii I. C. Grădişteanu şi Barbu Delavran- flut în mod fârte simţitor. In tâtă Capitala
detrase vorbitoralui cuvântul. In urma
cea, precum si doi delegaţi din provinoiă. au rămas 65 de bolnavi tifoifll civili. Bol­
Din congregaţia comitatului Si- acâsta sgomotul înoepu ârăşî şi creştinii-
Studenţii au deois să asiste în oorpore la navi tifoidî militari au rămas înoă vr’o 55.
biiu. In 80 Deoemvre n. o. s’a ţinut oon- sooialî ou naţionalii-germanl începură să se
acest meeting, şi să pornâsoă în procesiune Totalul bolnavilor civili şi mil’tarl din Ca­
gregaţia oomitatului Sibiiu, oare însă, după înjure împrumutat. Germanii-naţionalî con­
dela Ligă pănă la locul întrunirei. Soireaa pitală a soăflut la 120.
cum raportâză „Tribuna**, a fost slab oer- ţinu ară strigând:
oetată. Primul punct al programului a fost —■ Daţi afa â pe acel destrăbălat! Afară o luăm din fliarele de dincolo. „Banca în serviciul gendarmeriei** „ Egye-
v
răspunsul fişpanulni la nisoe interpelaţ’i cu primarul! 1 tărtăs* de afli are următorea soire, care oa-
făoute în adunarea de mai înainte. Anume „Corone eterne * la Sibiiu. Esemplul
Manner înoepu să vorbâscă din nou, oâtor-va dintre dâmuele româue din Bra­ racteriseză de minune stările medievale din
membrul Gottsohling interpelase în ces-
dâr Lueger îl intrerupse t^icend : Dâoă şi şov, cari înainte ou vre-0 şepto ani au pus Ungarie: „Inoă tot se mai pomenesc multe
stiunea unui ordin al judeoătoriei de oero
un dascăl vorbesce astfel... temelia fondului în amintirea iubiţilor răpo­ de pe timpul jobăgiei, când banca de ohiu
din Sibiiu, oa în viitor caşurile de morte
Lueger nu şT-a putut încheia cuvân­ saţi, îl vedem aoum imitat şi din partea era mijlocul oel mai trist, pe oare omenii
să se ia numai în plimba statului“. ţFaţă cu
tul din pricina sgomotului uriaş, oe se pro­ Românilor sibiienl. Iniţiativa a luat’o co­ sub supraveghierea autorităţilor erau bătuţi
acâstă interpelare fişoanul a declarat, oă
duse. Restabilindu-se în fine liuiştea, oon- mitetul „Rcuniunei sodalilor români din Si­ şi tractaţi mai inferior daoât animalele.
nu-i stă îu drept de-a lua la dare de semă
silierul Hraba vorbi oontra pressei. Când biiu'*, oare a hotărît a pune basă unui fond Când s’a deşteptat mai întâiQ spiritul de
po un funcţionar al statului, oum e judele
Hraba îşi fini vorbirea, oine-va dintre asis­ format din eventualele sume de bani, oe libertate, aoest mijloc de ohin a fost luat
de oero. O altă interoelare a fost făcută
tenţi strigă: le-ar dărui unii sâu alţii în looul cununi­ atât din mâna autorităţilor, cât şi a dom­
de membrul Gapesius în oestiunea unei
propuneri, oe a fost făcută numai în ungu- — Acest desmâţat ar trebui pălmuit! lor, ca ar voi a-le pune pe sicriul iubiţi­ nilor de pământ. Şi aoum pe sfârşitul vâ-
Hraba: Cine este acel mişel şi om de lor lor răposaţi şi cari cununi, după cum oului al XLX-lea, aoâstă iDstituţiune urîtă
reşce, cu desconsiderarea limbilor română
nimio, oare a flis ? oeva? se soie, oonsumă însemnate sume de bani. a absolutismului, se vede, că a devenii, ârăşî
a a
şi germană. Fişpanul a răsouns, că în tot
Din venitele fondului se vor da ajutore vă­ actuală în era statului poliţienesc. Etă oe
dăuna a luorat oonform legilor şi regu­ Neaşteptând răspunsul, Hraba apucă de
lamentelor comitatului. Propunerea din oes- gât pe cel mai de-aprope de lângă el şi duvelor şi orfanilor meseriaşilor români din se scrie din Timişâra: Socialiştii au început
tiune a comunicat’o vioeşpanului, oare a înoepu să-l îmblătâsoă, Se năsou aoum o Sibiiu. Prima donaţiune a fâout’o d-1 Dr. să se misoe şi în comuna O Telek din co­
îngrijit să fiă tradusă şi in limbile română formală păruială între creştinii-socialî şi ger- V. Tordăşianu, preşedintele amintitei Reu­ mit. Toroutal, din oare oausă notarul Fr.
şi germană, fiind astfel îu t6te trei limbile maniinaţionalî. Abia le succese servitorilor niuni, oare a dăruit 5 fl. în loc de ounună Vigh a întrebat pe fisolgăbirău, oă oe să
faoă cu socialiştii ? Fisolgăbirăul i-a răs­
depusă în biuroul vice-şpauului pentru a fi primăriei să-i despartă şi să-i sootă pe oo- pe sioriul regretatului Dr, Aurel Brote. puns, să facă, oe va socoti, că e bine. No­
văflutâ de orî-oine. ridor. A i c i însă păruiala se reînoi şi agi­
taţia în sală era atât de mare, încât pri­ 0 mesoră ridicolă. Foile unguresoi tarul la acâsta şi-a adus gendarml, oarl au
In aceeaşi şedinţă a fo9t ales, în co­ aduc soirea, că satira ce a făcut’o organul fâout perohisiţio domioiliară la economul
4
marul Lueger a fost silit se înohidă şe­
misia permanentă, în locul răposatului Dr. Saşilor „verfll** din loc („Kronstădter Zei- Ştefan FeDyvesi, aflând la el naaoe bro­
dinţa la ora 1 din nopte,
L. B. de Lemeny. Iu looul aceluiaşi membru tung ) asupra toastuiui din Buda al împăra­ şuri, pe oarl le-a confiscat. Fenyvesi a fost
u
răposst a fost ales în oomisia pentru olă- tului Wilhelm era pe-aoi să formeze sub- dus la casa satului. Au mai fost prinşi alţf
ir te de efi ferate şi în cea de suprave s,;?aS ul unui proces de oalumniă în contra 4 economii, despre cari au oredut, oă sunt