Page 75 - 1897-12
P. 75
Nr. 282 -1897, GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
socialişti. Pe doi dintre cei prinşi i-a pas sămânţelor ; Bâlele animalelor de casă; în Dela anul 1454, regele Portugaliei mulţit în China aprope la vre-o 900, diu
pe o bânoâ şi le-a tras ca la o sută de bâte. grăşatul porcilor; Animale folositâre şi stri- avea dela Papa Nicolae al V-lea dreptul cari 600 sunt franoeze. Numărul stabilimen
După aceea le-au dat-o hârtie să o sub* căciâse grădinăritului şi plugăritului. La de a numi archiepisoopl si de a destina telor şi fundaţiunilor de caritate fac parte
•scrie, că nu vor m&i li sooialiştî. Cei chi urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse- locul misionarlior în acel ţinut. câteva mii.
nuiţi au refusat de a subscrie hârtia; atunci Glume etc. apoi câte-va câle de anunţuri. Preoum avea monopolul navigaţiunel
gendarmii i au desculţat şi pe tălpile gdle Preţul 25 cr.; trimis prin postă 30 cr La
tot astfel era învestit esolusiv ou dreptul
i-au bătut pănă ce sermanii n’au mai putut 10 esemplare comandate de-odată unul se ULTIME SOIRI.
de a propaga doctrine creştină.
suferi tortura, declarând, că vor subsorie. dă în cinste. De vândare la Tipografia „A.
Misionarii străini, eart veneau să se Budapesta, 31 Deo. Fâia oficială
După scesta au fost bătuţi fără milă şi Mureşianu" în Braşov. alăt re pe lângă cei deja namiţl, erau obli
ceilalţi, Noptea au fost trimişi aoasâ, spu- i publică un autograf prea înalt adre
Este de obşte cunoscut, că la sufe gaţi cs mai înainte să facă act de supu sat ministrului-preşedinte unguresc,
nendu-le că de-i vor afla gendarmii la olaltă.
rinţe de plămâni şi la tuşă, untura de pesce nere la Lisabona. în sensul căruia cvota pentru an. 1898
îi împuşoă". — Gând ohiar o f6ie ungu-
(Leberthran) este mijlocul cel mai bun. Episcopii de Peking, de Nanking şi remâne neschimbată.
râscă ca „E.-tâa" sorie astfel despre libe
Medicii îl prescriu erăşl cu deosebire un Maoao, erau supuşi arohiepiscopului de
ralismul unguresc şi despre „bravurile" gen- Viena, 81 Deo. Foia oficială pu
tura de pesce a d-lui Bela Zoltan, farma Goa, primat al Indielor orientale. Şi tot
darmeresol, cari din 4> sunt tot mai blică ordinaţiunea pe basa § 14, prin
cist în Budapesta, care îl prepară fără gust astfel fură luorurile pănă în anul 1845.
multe şi mai barbare, nouă nu ne lipsesoe care se hotâresce continuarea pactului
şi fără miros, şi se p6te căpăta în tâte far-
alta, decât să afirmăm din nou ceea ce de Cu tâte astea, rivalităţile şi neînţele vamal şi comercial cu Ungaria pe un an,
maciile.
atâtea ori am spus iumei oulte din veoul gerile între preoţii portughezi şi oei străini, de-asemenea publică decisiunea asupra
luminilor, că trăim într’o ţâră, unde onuta, 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au franoezî sâu alţii făcea prea adesea, că cvotei.
ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz aoeştl din urmă să fiă trimişi la Goa sâu
baionetele şi glâcţele şueră în carnea ce Bucurescî, 80 Decemvre. D-l N.
ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec
tăţenilor, supuşi unui stat oa „Hungaria tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fi Maoeo, unde erau arestaţi de autorităţile Filipescu şi-a dat dimisia de membru
falix!" se p6te căpăta dilnic prin poşte de cătră far portugheze şi închişi. în comitetul executiv al partidului
macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena, In 1685, Ludovic XIY, trimise la conservator.
0 nenorocire pe Dunăre- Iu săra de
Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă să să Peking învăţaţi jesuiţî francesî, oarl îşi
12 Deoemvre v., o mare nenorocire s’a în ceră preparatul lui Moli provăcjut cu marcă şi Londra, 30 Decemvre. Din Atena
tâmplat pe Dunăre lâDgă Brăila. Mai mulţi ssubscriere. făcură o strălucită situaţiuue la Curtea Im i-se anunţă lui „Daily Chronicle“,
periului Ceresc.
âmenî au voit să trâoă Dunărea pe o şa că canonierele grecesc!, voind se pa-
In 1700 bisericile se înmulţiră şi mai
lupă, spre a-se duce în Dobrogea. Un sloih răsescă Arta, ar ti fost atacate din
enorm de ghiaţă lovesoe atunol şalupa, când Bismarck despre antecedenţele res- în tâte provinciile se stabiliseră oreştinl. nou de fortul Preveza şi de garni-
era aprâpe de mijlooul Dunărei şi o răs- hoiului din 1866. Jesuiţii nu puteau deoât să tolereze sdna postată pe cheiu. Canonierele
-târnă. Nenorociţii âmenî încep să ţipa stri ceremoniile în onârea strămoşilor, Orna n’au suferit stricăciuni.
Săptămâna trecută a apărut îo Stut-
gând ajutor. Intr’o clipă, se adună o lume giele ofioiale în onârea lui Confuoius.
gart o operă istorioă din până lui Dr. Hen- Bombay, 30 Decemvre. Ciuma
imensă pe oheul Dunărei, Conductorul u n u i Pentru a desemna pe Domnedeul oreş-
rio Friedjung. în oare traotâză despre răs- ia aici proporţii mari. Locitorii, în-
Temoreher, oare toomai sosise la pluton, fd tinilor, ei adoptaseră numele ohinez al Su
boiul dela 1866 între Austria şi Prusia. fricaţ! de acăstă b61ă, au început se
Invitat de mulţime în ajutorul sărmanilor veranului Cerului.
Bismarch însu-şl să fi comunicat părăsescă oraşul.
naufragiaţi. Conductorul remorcherului a
autorului datele interesante, din oarl re- Rivalii lor, mai ales Dominioanii, îi
Tefusat însă, pretextând, că ânaenii de ser-
ese, că adese-orl evenimente mari istorice denunţară la Roma oa eretiol. PaDa Cle
vioiă sunt forte obosiţi. In vremea acesta
atârnă de oause bagatele. Din oele ce spuse ment al XI se pronunţă la 4 Neomvre D I V E R S E .
nu se mai au<jea nioî un strigăt, nioî un
Bismarck apare, că nu numai regele Wil- 1704, printr’o primă bulă, în oontra în-
tipăt. Nenorociţii au fost băgaţi de sloiuri
helm, oi şi el însu-şî s’a decis ou greu la ţeleptei lor toleranţe. El trimese aeâstă Scheletele soldaţilor frances! şi ger
sub ghiaţă şi s’au înecat. Cadavrele a doi
râsboiul contra Austriei. Bismarck ar fi bulă îu China ou un prelat piemontez, mani. Un domn Lenormand, horticultor îu
dintre ei au fost găsite abia după două <4il©, primit orî-oe fel de deslegare a problemei, oare muri la Maoao în anul 1710, după oe Champigny-sur-Marn, săpând într’una diu
>ale celorlalţi nu s’su găsit înoă. oare ar fi putut mări teritoriul Prusiei şi ajunsese oardinal. 4ilele treoute în grădina sa, a făcut o des
fără de răsboiu. Spre scopul acesta a re- Un nou emisar, Mezerbaba, fu trimes coperire lugubră. Scormonind pământul la
Bela Curtea română. M. 8a Regele,
primind în audienţă privată pe d l Chris- oomandat, ca Prusia şi Austria să silâsoă la Peking la 1717, pentru a faee să se o adâuo’me numai de 60 oentimetri, găsi
pe Frauda la estradarea Elsaţiei. In oaşul eseoute bula „Ex illa die". Cu tâte oă el 7 schelete alăturate unul lângă altul ale
ticî, ministru de juetiţiă al Serbiei, şi-a ex
acesta Austria ar primi Strassburgul, âr însuşi, în audienţă publică, se prosterna în soldaţilor morţi în lupta de la 2 Deoemvre
primat speranţa, că la primăvară va pute
Prusia Mainzul şi împrejurimea. Armata lui genunchi în faţa împăratului, nu obţinu 1870. Vestmintele erau putredite, dâr d u p ă
Q
face o visită ,R gelui Alexandru al Serbiei.
Napoleon, în urma aventurilor din Mexioo, nimic dela Chinezi, nioî dela Portughezi nasturii găsiţi şi câte-va inele ale oentu-
D-l Christiol a fost decorat cu Marea Cruce
era atât de slabă, înoât n’ar fi cutezat să şi nici dela jesuiţî. El întări numai cârta. riânelor, şi a resturilor din încălţăminte,
a „Coronei României".
se opună, şi astfel oele două puteri ger s’a constatat, oă ele erau rămăşiţele a 7
După întâroerea lui la Roma, bula
Pământul — ca stea. Alaltăieri în 29 mane ar fi putut să-şi ajuugă scopul fără lui Benoit XIV dădu în 1742 lovitura de soldaţi, din care 5 francesî şi doi germani,
Dec. n. planeta Marte s’a reîntors din cur a-se păgubi, şi fără răsboiu. gr&ţiă sforţărilor misionarilor şi redeştâptâ din oarl unul bavarez. Comisarul consta
sul ei ce l’a făcut după sâre şi îndată după Planul lui Bismarck însg a suferit antipatiele Chinezilor. tând aoâstă descoperire, a hotărît oa să se
răsăritul «ârelui a apărut oa lueâfăr de di- naufragiu prin oposiţia, oe i-au făcut doi îngrâpe provisoriu aceste cadavre în cimi
Misionarii putură să se mai ţie cu
minâfă în regiunea sud-ostică a oerulni. miniştri austriaol. Ministrul de răsboiu Franck mari greutăţi în imperiu pănă la 1814. tirul din looalitatea, unde au fost găsite,
Tot îu aoâstă cji pământul li-s’a arătat Io- a declarat, că în urma marilor pregătiri cu aşteptarea decisiuDei definitive,
La aoâstă dată codul chinezesc promulga
ouitor'lor lui Marte oa luoefăr de săra, militare din lunile ultime nu se pâte des-t
pedepsele oele mai severe contra oreştini- „Pomana porcului" — cu carne de
oare strălucea în lumină purpuriă în regiu °rma aşa numai simplu, oăol pâte se va
nilor străini şi indigeni. măgar. In Beoeiul vechia s’a întâmplat, oă
nea ostieă a cerului. Pentru lumea din rjioe, că soldaţilor austriac! nu le plaoo mi Misionarii erau obligaţi a-se asounde. poporul ajuns la miseriă estremă a ajuns
Marte pământul nostru a apărat drept stea, rosul pravului de puşcă. Şi mai ciudat a Ei erau espuşî la violenţe, la arestări, la la invenţia, oă în loc de p o r c ucid mă
juoând rolul planetei Venus. Mare, frumos, fost punotul da vedere al ministrului aus torturi şi la morte. Ei nu eseroitau taina g a r , Ce să facă bieţii âmenl, Porcii le au
înconjurat de purpurul roşu al sării el şi-a triac de finanţe, oare a declarat, că finan religiosă oreştină deoât ou mari pericole murit, âr bani să-şi cumpere alţii nu au.
împrăştiat radele peste orisont, aşa, că ţele austriace fac necesar răsboiul. Dâcă va
oei-oe l’au putut privi trebuiau să-l admire. învinge armata austriacă, atunol vor lua dela şi suferinţe. Afară de aceea mălaiul e scump şi porcul
numai ou mălai se îngraşă bine, deol oa
Pământul aşa dâr — o stea. Continentele PruşI o astfel de despăgubire de răsboiu, După răsboiul ohino-anglez Franoia
să se ajute au cumpărat un măgăruş, cari
şi oceanele, înălţimile şi adâncimile, biseri- oare va sodte Austria din bucluc; dâoă vor înohee un tratat de comerţ şi amiciţie ou nu-s scumpi, îl îngraşă şi apoi fao diu el
oole, palatele şi bordeiele lui plutiau în pierde răsboiu!, atunci este dat motivul de China la 24 Septemvre 1844,
rade oerescl — nestinse de vifore şi fur a-se putâ liohida datoriile de stet. Prin aoest tratat se asigura misiona soiţi, oâruaţl sângereţî, şi alte luoruri oe se
tuni. Ce artă a naturei — de-ar putâ ochiu rilor libertatea rebgiâsă, numai în oele fao din poro. E drept, oă şuncă şi unsâre
Părerea aoâsta a învins, si puţin în nu va prea da blândul dobitoo, dâr în
•omenesc s’o vadă şi admire! cinci porturi deschise comeroiului străin.
urmă răsboiul a fost declarat între Prus'a schimb botul său va fi bine pregătit ou
Astfel misionarii erau scăpaţi de pedâpsa
Concerte. Musioa militară va oonoerta şi Austria. Cea din urmă dintre presupu cu mârtea. mâre şi va faoe multă mângâiere oelor flâ-
mâne-sâră, Sâmbătă, la otelul „Pomul ver nerile contelui Larisch s’a împlinit, dâr da Ultimul episcop portughez la Peking, mân4L — Tu felix Hungaria!
de". Intrarea 20 or. — AoeeaşI musică va toriile totuşi nu s’au liohidat, deâre-oe pac muri la 1845 şi scaunul acesta fu dat unui
oonoerta atât mâna, cât şi poiraâne, Dumi- tul şi îmbunătăţirea stărilor economice, oe Lszarist (franoez). Protectoratul portughez
meoă. dela 2y — 47 âra p, m. în pavilio a resultat din acest paot, a svut înrîurire L i t e r a t u r ă .
2 2 că4u astfel.
nul Reuniune! de patinat, binefăcătâre asupra finanoelor Austriei. In editura librăriei H. Zeidner din
In curând însă tratatul dela 1844 fu
„Călindarul Plugarului", edat de ti violat de Chinezi, cari prinseră şi masa Braşov a apărut; „Tstovia patriei şi ele
pografia „A.- Mureşianu" din. Braşov şi Europa contra Chinei. crară pe misionarii franoeel. Trupele fran mente din Istoria universală, tractată după
întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri case ocupară Cantonul. Un nou tratat fu metodul biografic, în două oursurl oonoen-
vire la trebuinţele poporului nostru agri Masaorele făptuite ssupra creştinilor, trioe pentru şcâlele poporale române, de
semnat la Tien-Tsin în 1858. Când pleni
u
col, are o parte literară şi economică în China, oare au dat nasoere espediţiei potenţiarii voirâ să intre în Peking spre a Ion Dariu . Cartea este aprobată atât din
fârte variată şi bogată, cuprintjend maţ germane, a adus iarăşi la ordinea cj'^ ' ratifioa tratatul, tunurile din fortul Takou partea ministeriului, cât şi din partea oon-
6
mulţi artieulî bine aleşi, novele, poesii oestiunea creştinismului în imperiul oereso. sistorelor nâstre dela Sibiiu, Arad, Caran
începură a bubui şi astfel ei fură împede-
etc. La început biografia lui Alesandru Etă oe găsim într’un 4'&r franoes des sebeş eto. Preţul 25 cr. (prin poştă 28 or.)
oaţl de ghiulele chineze.
Roman, apoi o introducere de autor, pre aoâstă oe9tiune : Expediţia franco-engleză fu hotărîtă In tex se află portretele a vre-o 45 de re
un articul întitulat: Alegerea carierelor; Din seoolul al XIII, în timpul călă genţi şi bărbaţi de stat. E tipărită fârte le-
şi la 1860 China fu nevoită să se supue.
•Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de toriei veneţianului Mareo Polo, atunol oând gibil şi curat. Cât pentru valârea internă
Prin tratatul dela Tien-Tsin libertatea
N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de prelaţii numiţi de Papa se succedau pe a cărţii, vorbesce credem îndeajuns, pe
oultului oreştin fu reounosoută preoum şi
Gr. Coşbuc; Bogatul şi săracul îu spiritul soaunul episcopal din Peking, oreştinismul lângă numele bine cunoscut al autorului,
lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr. a suferit în China periâde de prosperitate dreptul pentru misionari de a se stabili şi şi împrejurarea, oă aoâsta este a patra
în centrul imperiului.
Elefterescu; însurat de două-orî, (novelă sâu de decadenţă, ori de întuneoim! fârte ediţiune.
poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco mari. El păria ohiar că e pe punotul de a De asemeni se stabili, că misionarii
nomică, redactată de I. G-eorgescu, începe dispare; dâr în secolul al XVI-lea. oreşti pot oumpăra în imperiu terenuri pentru Proprietar: Dr. Aurei Muresiaim.
eu un articul: Economia înţeleptă; urmâză nismul îşi luâ din nou sborui sub patro- creştini.
Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea nagiui Portugezilor. De atunol misiunile catolioe s’au în Redactor responsabil: îilregorlu Maior.
