Page 77 - 1897-12
P. 77
1
MMa, Aâmmîr$M, Caseta' iese în M-care di.
t Biioinîi Asouameme venim Austro-Ungana:
’Sxxţw, 'piaţa maro ÎS's, 38 Pe un an 12 fl.. pe şbae iunl
6 fl.. pe trei luni 3 fl.
SMtaotf lealNVioa'î» .nu »<?
ş s Ş s i i a i i o , — A £ n u j i « w N-rii de Duminecă 2 II. pe an.
iMtâmnt Psalm Somâala si strămătaie:
ihshiatE se ptuneati 1« >\tftnl-
alcJnrjlune în B?aţoy fi a u?- Pe un an 40 franol, pe ?6n<>
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
Kaătaroie Birouri So aniiKafur'; N-rii. de Duminecă 8 frânei.
în Vieco; if. .fhtkts, .fftMnch
Sthaidh, Rudoif Mmu, i. Ooptiiki Se prenumără la tâte otioieie
Kaahfolger; Atu'an Oppiiik, poştale din întru şi din aiurii
Aatfwocr, In Budapesta: J. 7. si la dd. eoieetorl.
doldberyerc, Siluiţi» BiimM; in Al”"'.™ani miri BtasoT
Bncuresoi: Agmce flatat, 8ao- administraţiunoa. piaţa mare,
rarcale de Bonmanie; in Hszo- târgul Inului Nr. 30 etagiu
bort: Karoiyt A Lwbmann. I.: pe un an 10 fl., pe şăse
Preţul liiserţlunllor: o şuncii* luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ftttraumd pe a ooiână fi «51. i)i Cu dusul în casă: Pe un an
SOar. timbra pentru o public (^TuLzxLer cLe ZD-ajnciîa^-ecă* SI) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
oare. Bablioărî mni deao 3 fl. Un esomplar 5 or. v. a.
tarifă si învoială. său 16 bani. Atât abonamen
tteciam® pe padina a 11-6 o tele oât şi Inserţiunile sunt
seriă 10 or. aba 30 bani. a se plăti înainte.
Nr. 283— Anul LX. Braşov, Duminecă 21 Decemvre v. 1897.
Pentru ce ne persecută? câtor-va slujbaş! şi lăpedăturî din sunt în luptă făţişă şi lucrurile mer Revistă politică.
sat, pe car! în numele poporului îi pun geau pe răpuşiă. Astăzi însă atacu
Ce credeţi, pentru ce 6re stă se câră scolă ungurâscă. Decă însă rile ne vin tocmai din partea celor
pânirea ungurâscă se aruncă cu atâta nici pe calea acesta nu pot să-ş! ce au puterea statului în mână, din însemnăm ârăş! pe răvaşul su
turbare asupra scâlelor nostre? Ce ajungă scopul, pun mâna pe mă partea celor ce ne cer feciori pen ferinţelor şi nedreptăţilor, ce ni-se
rău li-au tăcut ele Ungurilor şi ce ciucă şi baionete. tru miliţiă şi ban! pentru susţine fac din partea sluşbaşilor stăpânirei
au greşit ore, ca se merite acâstă Avem cele mai grozave dovedi rea ţărei! unguresc!, încă o faptă clin acele,
persecuţia ? în privinţa acâsta. Corespondenţa Atacurile lor sunt îndreptate în cari numai sub un regim atât de
Scdlele ndstre nu cu bani un din comuna bănăţenă Sinersig, pe primul rând asupra şcolelor, pen- vitreg şi duşman esistenţei ndstre,
guresc! s’au înfiinţat, pe dascălii noş care o publicăm mai jos, încă ne tru-că bine sciu, că şcdla e lumină ca popor, se pot întâmpla. E vorba
tri nu Ungurii îi plătesc. Statului servesce cu o probă destul de tare. şi lumina este vieţă. Vrând să ne despre închiderea unei şcole românesc!.
ele nu-i sunt spre greutate, cac! nici Der acesta este încă puţin faţă cu răpâscă şcdla, vreu se ne răpâseă Românii din Feleacul-săsesc aveau şcdla
un ban pentru ele statul nu chel- altele. Avem în privinţa acâsta esem- prin acesta viâţa nostră naţională. lor românâscă confesională. Aveau
tuesce, cum cheltuesce pentru sco- ple prospete şi mult mai grozave. Der bun e Dumnecjeu, ei nu o şi învăţător, dâr acesta dându-şî mul-
lele unguresc! cu sutele de mii, storse In comuna Ciucea din părţile Hue vor răpi! Vieţa unui popor nu pdte ţărnita în luna lui Septemvre, preo
cu toba de pe spinarea nostră. Pe dinului s’a întâmplat, de esemplu, fi răpită prin vicleşug şi tirăniă, căcî tul de acolo Mibai Baciu a ţinut o
poporul maghiar ele nu-1 împovărâză, că scdla românâscă a fost închisă stăpân peste viâţa popdrelor este adunare cu senatul şcolastic, şi au
căcî noi dela Ungur! nu cerem se cu forţa şi copii! român! au fost si numai şi numai atot puternicul Crea hotărît, ca pănă la 1 Noemvre, pe
plătescă dări de câte 5°/ pentru liţi să mergă la scdla de stat. tor şi voinţa lor de a trăi. când s’a pus termin de concurs la
0
scdlele ndstre, cum ne silesc pe noi Şi mai grozav este însă caşul, Acâstă voinţă de-a trăi ca Ro ocuparea locului vacant, preotul se
se plătim pentru scblele unguresc! ce s’a petrecut cu două săptămâni mân! o găsim la poporul nostru mai împlinâscă funcţiunea de învăţător.
ale statului. La clădirea scolelor înainte în comuna Feleacul săsesc mult, pdte, ca la orî-care alt popor Fiind locuitorii român! ai comunei
ndstre Ungurii nu sunt puşî se care din părţile Deşului. După ce Ro din lume. Acâsta o dovedesc jert botărîţl a-ş! edifica o şcdlă nouă,
peatră şi se muncescă cjile de lucru, mânii timp îndelungat au susţinut fele lui nesfârşite pentru şcâle şi harnicul preot s’a oferit de bună
cum ne silesc se muncim noi pen cu bravură lupta pentru apărarea cultura naţională; acâsta o dove- voiă, că dâcă nu-ş! vor căpăta învă
tru scdlele unguresc! comunale. Sco- scdlei lor. fisolgăbirăul a luat mă desce statornicia lui în lupta secu ţător pentru anul acesta, atuncî va
lele ndstre nicî-odată n’au umblat se ciuca, a recurs la ajutorul panduri lară pentru esistenţă şi o dovedesce învăţa el copii!, şi plata de 300 fl.,
răpâscă naţionalitatea cui-va şi pe lor, pe car! i-a pus în uşa scdlei dragostea şi iubirea nesfîrşită, ce ce ’i s’ar cuveni, o dăruesce fondului
copii! ungur! nimenea nu i-a silit românesc!, ca pe copii să-i oprâscă Românul o are pentru limba, legea, pentru edificarea unei şcole nouă.
vre-odată se cerceteze scdlele ro de-a întră inlâîntru şi să-i silâscă cu neamul şi cartea românâscă. Astfel de oferte s’au mai îndatorat
mâne, cum ei silesc pe copii! noştri forţa de-a merge la scdla ungurescă. Gfrele sunt persecuţiile, crunte a face şi alţi fruntaş! român! din
să cerceteze scdlele lor pentru a se Pe preotul acelei comune, d-1 Mihail sunt jertfele ndstre şi obositore este comună. Acest plan frumos al bra
maghiarisa în ele. Baciii, fiind-că şi-a făcut datorinţa, lupta, în care ne afiăcn. Dâr lupta vilor Român! din Feleacul-săsesc însă,
Pentru ce der sunt atât de per apărându-şî scdla cu bărbăţiă, l’a ndstră e luptă sfântă, e lupta pen era un ghimpe în ochii duşmanilor.
secutate aceste nevinonate scdle şi ameninţat, că-1 va da în judecată tru esistenţă, care nu cundsce obo- In comuna aceea se află şi o şcdlă
ce reu au făcut ele Ungurilor? pentru agitaţiă, âr învăţătorului, care sâlă, nicî temere de jertfă. Vom ungurâscă de stat. Dascălul ungu
Vedem, că stăpânirea ungurâscă absolvase preparandia şi-şi avea do lupta cu bravura, cu care au luptat resc dela aeâstă şcdlă şi cu prima
cu haita slujbaşilor săi de prin co cumentele lui de învăţător în tdtă strămoşii noştri pentru limba şi nea rul erăşî ungur, s’au înţeles şi au
mitate se aruncă întocmai ca şi regula, i-a spus, că decă în 24 de mul lor, şi vom face şi noi cum ei urd,it un complot blăstămat contra
nisce fiare sălbatice asupra serma- dre nu va părăsi satul de bună voiă, au făcut: vom lăsa urmaşilor o şcdlei românesc!. Au făcut arătare
nelor ndstre scdle, căutând se le îl va scote cu haiducii. Ce-i mai amintire scumpă, amintirea unui po ia inspectorul unguresc de şcole, că
sfâşie şi prăbuşescă cu desăvârşire mult, în sat au fost aduşî esecutorî, por brav şi mândria de-a fi Român. Românii n’au învăţător. Inspectorul
de pe suprafaţa pământului. car! au fost puşî să jăfuâscă pe 6men! Mult a fost, puţin mai este. numai decât a dat aspre porunci pri
începutul îl fac prin intrig! şi pentru pedepsile, ce li-s’au dictat Zorile libertăţii popdrelor au început marului, ca pe toţi copii!, car! cer
uneltiri; caută mai întâiu se ade- din causă, că şi-au trimis copiii la a se ivi pe firmamentul Europei şi e cetau şcdla românâscă se-i bage cu
menescă poporul prin momelî şi pro scdla română şi nu la cea ungurescă. numai ceBtiune de timp pănă când de-a sila în şcdla ungurescă, âr părinţii
misiuni’, ca să-l facă a se lăpăda de Acestea sunt persecuţiunî, ase ele vor face să se topâscă şi lan român!, cari nu se vor supune aces
scdla sa şi a-şî arunca copii! de menea cărora n’au mai avut să în ţurile de pe braţele ndstre. tei tătăresc! porunci, se fîă globiţî cu
bunăvoiă în ghiarele scolei ungu dure Românii nicî pe vremea Tur Luptaţi, Român!, luptaţi cu băr- câte 1 fl. Luaria primarul cu vătăşeii
resc!. Dâcă pe calea acâsta nu is- cilor. Atuncî cel puţin strămoşii noş băţiă, căcî lupta vdatră este sfântă lui satul de-alungul să ducă pe copii!
butesc, recurg la terorism şi intimi tri îşi apărau ceea ce era al lor cu şi învingerea aprdpe ! Român! la şcdla ungurâscă, dâr în
dări, caută să câştige subscrierile cdsa şi cu măciuca, căcî sciau ca cercările lui au rămas zadarnice. Ro-
FOELETONTJL „GAZ. TKANK.“ cele măndse ale României, Basara cerceteze mult părinţii fetelor des mai grea. Cu acest băţ să deprinp
biei, Dobrogei şi ale Bulgariei. Mulţî pre originea ciobanului: că de unde ei din copilăriă a duela, ca astfel
Din vieţa unui haiduc. dintre Mocan! îşî aduc peste vară şi din ce nâm de âmenî se trage, se fiă în stare a se apăra în contra
oile prin munţî, de unde nu se des ci e destul să afle dela un om de ciobanilor dela alte târle, seu chiar
c<
— „Ylad-lioţiil dela Săcele. — part, decât numai prin luna lui Sep încredere, dâcă ciobanul este bun şi şi în contra locuitorilor pacînic! în
După cum fiă-care ţinut şi fiă- temvre şi Octomvre, când îşî con are şi oi, apoi târgul se face uşor caşul când i ar preveni, călcându-lo
care localitate îşî are legendele şi duc oile ârăş! la câmpiă, pentru fără d’a mai întreba mult pe fată, hotarele. Ciobanii hoţoman! mai sciu
obiceiurile sale, aşa şi comunele nâs- d’a-le ierna. Câte doine plăcute şi de-i place şi ei, or! nu. Aşa era apoi cum să rupă câte-odată şi câte-un
tre sâcelene, cari sunt situate sub pline de melancolie nu suflă atunci odată şi să nu ne prindă mirarea, vâjdoc de oi de prin cârdurile altor
pdlele Carpaţilor sudic! din apro ciobanii din fluierile şi cavalele lor, dâcă obiceiul acesta s’a cam con cioban! străini, cari oi parte le vând
pierea oraşului Braşov, îşî au legen- pentru-că părăsesc pentru un timp servat chiar şi pănă prin timpurile pe unde pot, parte le fac păstramă
gele şi obiceiurile lor. Aceste şâpte aceste locuri fermecătore! ndstre. şi parte le amestecă printre oile lor,
comune la întemeiarea lor au fost Copii! Mocanilor, ajungând la Hărnicia şi bunătatea ciobanu schimbându-le semnele, ca astfel
de tot micî, numindu-se săticele, der etatea de 12 anî, părăsesc căminul lui nu constă numai în numărul oi hoţii de păgubaş! să nu le cundscă
cu timpul s’au tot mărit, aşa că părintesc şi se duc prin România lor, ci şi în dibăcia cum să le scie în cas, cănd s’ar întâmpla se le caute.
patru dintre acestea s’au împreunat parte la nogţ, parte la afacerile lor conduce la păşune. Fiă-care cioban Oile din fiă-care târlă îş! au semnul
astfel, încât numai omenii, car! economice, de unde nu se mai reîn mare are sub conducerea sa câte un lor crestat pe urechî, pentru ca se
trăesc aic! pot face deosebire între torc, decât numai când ajung la o etate cârd de oi, pe cari se silesc să le se scie car! sunt oile stăpânesc!, şi
graniţele, car! le despart. mai vârstnica, ca să se însâre. Tim facă grase şi frumdse. Aic! zace car! ale ciobanilor. E vai şi de ure
Cea mai mare şi mai împopu- pul sosirei lor în sat e vara pe la tdtă emulaţiunea ciobanilor, cum chile oilor dintr’o târlă, căcî multe
lată dintre ele este comuna Satu Sfântu Ilie, când îi ve4b că cobâră să-şî arăte care de care mai mult tăieturi durerdse mai au să sufere şi
lung, care ac}î numără aprâpe la 10 munţii şi vin la sat, ca să facă jo măiestria sa. Nu mai puţin se des- ele din causa diferitelor semne.
u
mii de locuitori, parte Unguri cian- cul numit n sintilia . La acest joc ting ciobanii bun! şi prin mănuarea Venind la legenda lui Vlad ho
găi, parte Român!. Românii sunt li-se dă ocasiune ciobanilor se dea băţului lor, j care este o măciucă ţul, voiu însemna, că ea îşî are ori
toţî econom! de vite (Mocani), cari faţă şi cu fetele, pe car! le peţesc. mare de lei$n de corn ferecată de ginea sa cam de pe la finea secolu
şî pasc turmele lor prin şesurile In caşul acesta nu e trebuinţă se multe-or! cri fier, caJj să devină şi lui trecut şi la începutul secolului
î
