Page 79 - 1897-12

Nr. 283—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

Crucei, aşa, cum se frânge furia mării date dela Dumnecjeu, se caute cu pe la proprietarul Wargios oa din graţiă să fiă pacs între cele d6uă naţiuni ale
de stâncă. In cruce trebue se credem, ochî de compătimire spre săracii şi să-i dea 2—3 fi. sâ-şl cumpere o oăoiulă Boemiei. Reuniunea de rugăciuni e pe de­
pentru-că nic! o putere omenesca lipsiţii acestei lumî, şi din îmbel- ori pălărie... Agendele ofioiâse uu şi-le plin liberă, membru p6te fi orl-oine, care
n’a putut, nu p6te şi nu va putâ şugarea lor să întindă şi săracilor p6te împlini, dâr la alegeri de deputaţi se lâgă, că în fiă-care cji se va ruga pentru
arăta resultate cum a arătat şi arată câte-o bucată de pâne spre alinarea dietall, de-ar fi gerul pănă la 30 grade, pacea patriei, cjicend afară de „Tatăl nos­
încă credinţa cea aprinsă de pe fomei, o bucată de lemn spre des- se duoe şi nu-i pasă de nimio. tru şi „Născăt6rea“ şi următârea rugă­
11
muntele Calvariei. morţirea membrelor celor îngheţate Ca âmenii stfpânirei e prieten, âr ca ciune: „Domnul păcii, inimei Tale ne
O cruce! Tu ai învins dela uu şi câte-o haină spre acoperirea go- eâ-şî apere interesele bisericei, şcâlei şi a rugăm, dâ-ne nouă pacea Ta! Prea curată
capet al lumei pănă la celalalt; tu lătăţei lor; căcî ierna este grea, dâr poporului încredinţat oonducerei sale, fe- Yergură Mariă, regina păcii, r6gă-te pentru
ai strălucit odiniâră sus pe fruntea mâna Domnului este şi mai grea. resoe D â m n e ! noi fiiului Tău ! Sfinte losîfe, îndurăte spre
vulturilor roman!, senatul şi poporul Numai astfel, ajutând pe cei Oe gâud pot avâ străinii despre noi, noi ! — Afară de acâsta, fiă-care membru
u
roman au mers în urma ta; în tine lipsiţi şi năcăjiţi, va pute fi mărita cari nu ne prioepem a ne apăra drepturile să se silâscă a nutri pacea |cu de-apropele
a
numai şi sub scutul credinţei tale şi strălucita cji Nascerei Domnului nostre, oi ne dăm legaţi de bună voe în său, atât în fapte, cât şi în vorbă"
înfloresc artele şi sciinţele; în tine nostru Isus Christos, o cji de bu- manile l o r ? Posibil oă statul uiol nn ar fi
numai şi sub sceptrul teu va pute curiă şi feiicire adevărată pentru noi. zi-dit şeâlă, dâoă nu afli at ta sprijin din Crăciun nenorocit. Din Timişâra se
fi fericit şi neamul românesc. Prof. Or. Elefterescu. partea comunei. Un loorn ne mai pomenit: sorie: Oa la toţi creştinii, aşa şi în casa
Piua nascerei Mântuitorului nos­ chiar în morminţii gr. or. români i-a dat un ampioiatului de postă Nioolau Cotta de
tru, în al căreia ajun ne aflăm acum, jugâr de pământ spre folosire învăţătorului de aiol, în cjina Crăciunului apusean lumini­
fiă-ne dec! pentru tote timpurile una Uneltiri contra unei sc61e românesc! stat, ou tâte oă Ungurii îşi an morminţii ţele de pe „Pomul Crăciunului" îşi răspân­
din cjdele cele mai sânţite ale vieţei lor. Prea multă înfrăţire ! deau lumina lor sărbătorâsoă. Pe sub pom
nbstre, în care se admirăm îndu­ Sinersig, Decernvre 1897. Un Român. se juoa o oopiliţă de trei ani, De-odată
St'iQ. D le Redaotor! In comuna nos- însă, oând în casă nu se afla nimeni, a oă-
rarea lui Dumnecjeu şi se mărim cu
veseliă şi recunoscinţă nemărginita tră Sinersig se află un proprietar ou nu­ cjut o luminiţă pe copilă şi i-a aprins hai­
mele I. Wargios, oare e şi deputat dietal nele. Pănă a sosit ajutorul, copila era deja
lui binefacere.
în parte» guvernului. Aoeeta are un feoior
Mântuitorul lumei ni-a arătat, în fLoărj. Sărmana oopiliţă a murit între
ou acelaşi nume, oare este numit de oâtră — 20 Decemvre v.
că ini mele ndstre trebue se fiă în- chinurile oele mai mari. — Altă nenoro­
guvern oa oeroetfetor de şcâle. Comitatul Maramureş pentru episcopul cire s’* întâmplat îu casa un i biet oismar
totdeuna plecate spre a ajuta în
lipse pe aprâpele nostru. Ierna este Yisitând el şi şoola ndstră confesio­ Pavel. In adunarea dela 30 Decemvre n. din Sânt-Nioolaul mare. Femeia văruise fru­
nală, a chiămat pe mai mulţi omeni de-ai săi
grea si îşî întinde velul seu de amor- a comitatului Maramureş, după oum aflăm mos oa de strbâtorl. Ca sâ te usce bine
la o şedinţă, unde a fost de faţă notarul
ţâlă pretutindenea, gerul este aspru din foile unguresol, s’a hotărît a se trimite văruiala, a băgat într’o ţavă dela cuptor
şi judele oomunal, un Ungur. Aoi prin apn-
şi îngheţător, er omul sărman, bol­ 1S o felioitare Prea Sânţiei Sale părintelui oărbunl oa să îneâlcjbsoă, apoi s’au ouloat
u
nav şi nenorocit sufere de muşcă­ oâturi a 4 hnre Wargios junior, oă mai Mihail Ravel dela Oradea-mure ou ooftsiu- ou toţii. Diminâţa, în (j* & de Cră;iun,
turile lipsei şi se sbuciumă în cul­ bine ar fi pentru popor şi oopii lor, oât şi nea amversărei de 25 de ani dela ocuparea toţi oinol membrii familiei au fost aflaţi
pentru învăţătorii, dâcă ar fi îuvoiţl sâ
cuşul perirei. scaunului episoopesc din Gherla. — Se scie, leşinaţi; o fetă şi un oopii au şi murit î n r ă
schimbe caracterul şcolei nâstre confesionale şi
Vântul iernei vîjie cumplit şi că Prea Sânţia Sa a fost mai înainte vioar în aoea cj'* Părinţii şi un copil sunt greu
fiă-care şuer al lui este un fior de copii sâ trâoă la şcâla de stat, oe asistă al Maramureşului, de aoi a mers episcop bolnavi. La nenorociri de aoestea sunt ade­
în oornuuâ, şi unde nu vor fi aşa îngreu­
mârte pentru cel ce nu vede în în Gherla şi apoi ia Oradea-mare. seori espuşl şi ţărani de-ai noştri, cari au
naţi cu darea cultului şi a înstruoţiuuei, oa
vatra sa scânteind nic! măcar fla­ Serbarea Samuil Vulcan la Beiuş. Ti­ răul şi perioulosul obioeiu, de-a astupa
căra unui tăciune. Decă însă lumina acum. peste nopte urlâiele dela ouptor, oa să nu
Vecjl bine, fiind-oă erau omeni tot de nerimea studiâsă dela gimnasiul din Beiuş
căldurei este stinsă şi departe de a serbat şi anul aoesta, în cjiua de 25 De- intre frigul în oasă. In Joo de frig însă
densul, în sufletul său tot mai lo- aoeeaşi pânză, socotâla s’a fâout uşor. S’a intră în casă aerul înăduşitor (aooidul oar-
luat protocol, s’a trimis ministrului şi oe oemvre n., aniversarea morţii episoopului
cuesce, tot mai arde rămăşiţă din b^nic) dela robă, oare în oaşul cel mai bun
sâ vecjl? Ne pomenim, că d-1 ministru, pe de ferioitâ aducere aminte Samuil Vulcan,
flacăra speranţei, pe care Dumne­ face pe toţi cei ce do-m în oasă să se
basa arătărilor făcute din partea primăriei, fundatorul aoelui gimnasiu. După serviciul
zeu i-a aprins’o în inima sa de-odată divin s’a ţinut O şedinţă publioâ, îu oare, deştepte d mirâţa zăpăciţi de cap, dâr
cu vieţa. Este o putere nemărginită, declară, prin d-1 inspeotor reg. şoolar din p6te fârte uşor şi aă-i îneoe şi omâre ou
este un Dumnecjeu, care în mijlocul Timişora, că şcola nostră coufesională are după oum spune „Ifamilia" din Oradea totul, oum ne dovedesoe şi caşul de mai sus.
mare, s’au adus omagiu umbrei răposatului,
miseriilor privegheză şi înprijeşte. se fiă închisă şi prefăcută în şcolă co­ s’au deolamat şi s’a cântat, făcând tote o Teatru german. Mâne, Duminecă, la
Ierna este grea, der unde-i mă­ munală. 3 6re p, m. se va da pentru a 3 a oră in­
car o bucată de pane, care să stem- Laudă şi reounosoinţă Yen. Consia- impresiuue bună asupra publicului.
teresanta dramă „Martin Luther“ cu preţuri
pere fomea copilaşilor văduvei, ce toriu diecesan din Caransebeş, oare în Reuniune de rugăciuni în interesul fârte reduse. Sâra la 7V bre operetta
stau goi şi flămencji uitându-se la două ronduri a trimis oomislunl, pentru în­ păcii dintre popârele Austriei. Ou ocasiunea „ Glocken von Corneville . 2
u
mama lor. Vai! sărmana mamă nu dreptarea râului şi astfel ne-a soos dm sărbătorilor Crăciunului la apuseni, în bi-
pote să-i aliue nici măcar cu un învălmăşâiă, promiţeadu-ne ajutorul şi sou- sericele catolice din Praga (Boemia) s’a
cuvânt de mângâiere, ci îşî ascunde tul binevoitor părintesc de a ne edifica împărţit între, credincioşi un fel de apel O rugare.
de ei pănă şi faţa, pe care se în­ şoâiă oonform recerinţelor timpului mo­ tipărit, în care, cu aprobarea cardinalului
gheţă lacrămile ochilor săi storşî. dern. din Praga, contele Schonborn, se reco­ Rugăm pe toţi P. T. D-ni, cari au
Ierna este grea, casa celui lip­ Am sâ acoentuez, oă dâoă era con- mandă credincioşilor, ca să se roge lui primit liste de colectare pentru noua bise­
sit este îmbrăcată în frig şi urne- duoâtorul poporului nostru, d-1 paroah Ni- Dumnecjeu pentru pacea între naţiuni. Ape­ rică gr. or. dela noi, să binevoescă a ne
zelă. In locul covărelor şi a căldurei colae Crâoiun, om la looul său, nu s’ar fi lul cjice: „Deja de mult naţiunile patriei trimite listele dimpreună cu resultatul ob­
molatece din casa celor bogaţi, la aflat mof o putere, cure să ne oalce şi sâ ndstre sunt duşmane între sine şi urmările ţinut.
el toţi păreţii sunt acoperiţi de-o ajungă trâba aşa departe. Insă densul ou rele ale acestei duşmănii s’au vădut; în Pentru contribuirile incurse am dat
pânză albă cu fulg! de zăpadă, care siâbioiunilv) pătimaşe, oe-1 stăpâueso, se viitor ele ne ameninţă şi cu mai mare pe- pănă acum în estras mulţămită şi dare de
face să se simtă şi mai mult as­ f.toe obială şi oerşitor duşmcnilor noştri. rieul. Ura e atât de mare, încât mijldce sâmă numai în „Revista Orăştiei" , însă
primea frigului. In jurul casei celui E trist şi deiositor pentru uu preot omenescl nu mai pot ajuta. Să ne îndrep­ după sosirea tuturor listelor se va însemna
lipsit totul este înfăşurat în sărăciă, când ou sesiunea parochialâ de 30 jugâro tăm deci câtră inima iubităre a Domni­ în mod cuvenit fiesce-oare contribuent.
care stă să îngheţe pănă şi suflarea pământ bun şi ou venitele anuale, oe torului păcii şi sâ ne unim. Să ne rugăm Apelând la marinimositatea prea iubi­
celor ce trăesc în ea. ajung la 250—300 fL, afară de aoeea mai cu încredere, aducendu-ne aminte de cu­ ţilor noştri credincioşi: „precum întru tâte
Bogaţii şi măreţii pământului, primesoe dela erar prin Ven. Consistor în vintele Domnului: „Cereţi şi vi-se va da prisosiţi cu credinţa şi cuvântai.... şi cu
car! sunt îndestuliţî în bunătăţile tot anul câte 100—150, totuşi se mai duce vouă". Să ne unim deci în rugăciuni, ca dragostea vâstră cătră noi, aşa şi întru

lui Vlad, care le ţinea drumul prin munţii lui. Pe acest Radu Moroianu Se întâmpla, ca Vlad într’astfel de mite, că-i va ierta, decă şi dânsul
văgăuni şi cu deosebire pe culmea îl vedea omul mai tot călare pe cal, intervale se se mai abată şi pe se va lega cu jurământ, că de acjî
munţilor, der mai cu semă pe po­ din care causă ceilalţi Mocan! îl şi acasă, scii ca omul pe la lăcaşul lui. înainte va fi om pacînic şi de ome­
teca ce trece din Babarunca pe pla­ porecliseră cu numele de „C.. de Şi apoi cine se fi cutezat se-1 arate nia. Intr’acestea ei se retrag de lângă
iul muntelui Zănoga, şi care duce fer“. Drumul lui Moroianu după-ce „provisorului“ din Satulung, căcî ni­ Vlad într’o odaiă laterală, unde se
pe sub colţii cei înalţ! şi stâncoşî s’a descoperit mai târcjiu încă purta menea nu îndrăsnia. închid cu cheia. Vlad simte la cât
u
ai Zăndgei Bratocii, unde aprope de numele de „Drumul lui Fer . Pe o Acest „provisor" era un sena­ bate cesul şi când se ese afară, vede
şipoţel se află uu colţ prăbuşit de parte din acest drum (seu potecă) tor al cetăţii Braşov cu rolul de că tinda şi curtea sunt pline de
vecurî, care se numesce şi astăcj! statul nostru a construit şoseua, ce mare judecător peste comunele Să- soldaţi.
cheia hoţilor. Aici, în crepătura aces­ duce ac}! pe la pasul Şanţ pănă la cele, avându-şî reşedinţa în mierul Vlad nu-ş! perde prezenţa, stinge
tui colţ, într’o întindere cam de 5—6 graniţa României, unde se împreună din Satulung. Odată îi succese pro­ iute luminarea şi venind în uşa în­
metri sta Vlad ascuns cu voinicii, cu şoseua dela vama Bratocea. topopului de aci, Radu Verzea, moşul cepe se slobâdă ţepen la puşcăturî
de unde se repecjiau ca fierăle tur­ Ţipetele şi vaierile lumei asu­ soţiei mele se înduplece pe Vlad a între soldaţii, ce erau la lumină.
bate asupra prăcjii, ce le venia în pra lui Vlad hoţul ajunseră atât în merge împreună cu densul într’o Soldaţii, de frica lui Vlad, es cu
mână. Câte grozăvenii ni-ar putâ urechile autorităţilor politice din Ar­ seră pănă la provisoriul acasă, spu- toţii în curte. Pănă ce soldaţii plă­
istorisi aceşti coiţî de stâncă, dâcă deal, cât şi a celor din România, nendu-i, că densul va mijloci se-1 nuiesc un asalt asupra lui Vlad, care
ar sci să vorbâscă! din care causă Vlad era pus în ur­ ierte de tâte fărădelegile săvârşite. era în casă, pănă atuncea el îşi în­
Intre fruntaşii din 'Săcele se mărire. Dâr cum era se pună mâna VJad s’a încrecjut în protopopul şi carcă ârăş! armele şi când soldaţii
afla şi Radu Moroianu, de alt-cum pe el, când Vlad avea atâţia prie­ l’a însoţit. Ajunşi aici, protopopul, dau năvală la uşă, ca s’o strice, Vlad
om tînăr pe acele vremuri, der fărte teni, car! îl vesteau mai înainte pe care avuse înţeles cu provisoriul, a sare pe terestră în curte, de unde
ager la minte, pe care Vlad, cu totă unde are se mârgă potera, ceea ce început a ruga pe provisor să ierte le mai trimite câte-va glânţe, ca
şiretenia lui n’a putut pune nici­ făcea pe Vlad, ca el în acel timp pe Vlad, că se va îndrepta pe vii­ se-i aducă în mai mare zăpăcelă;
odată mâna. El îşî căutase alt drum, se prădeze prin alte părţi. Apoi vi- tor şi se-ş! retragă ordinul de ur­ apoi se face nevecjut prin întunere-
prin pădure, pe care nu-1 cunoscea clenul de Vlad mai făcea şi câte-o mărire. cul nopţii.
0
nimenea afară de doi 6men! ai lui, întrerupere, ca astfel se crâdă lu­ Proviso/iul să preface, că pri- La câte-va (ŢI după acestă ca­
carî-1 însoţiau în călătoriă pănă la mea, c’ar fi pierit de vr’un glonţ. mesce cu bucuriă pei Vlad şi-i pro­ tastrofă se pomenesce protopopul

i