Page 80 - 1897-12

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 283—1897.

1
darul acesta să prisosiţi . (Ap. Pavel c&tră „Din Păţăniile lui Păcală ', declamat de C. grijâscă şi de acest punct. Trei mân­ ; truă şi pe ele; după aceea erăşî un
44
44
Corinteni II. c. 8, v. 7.). Sibiian. 4) „Totţi-am fiis mândro , cânt. pop. cări sunt de ajuns pentru omul să­ rând de mere, şi tot aşa, pănă va­
Câmpuri - Surduc, în ajunul nascerei aranj. şi arm. de T. Popovicî. esecutat nătos pe fii, şi 4 pentru copii şi sul va fi plin. Chiar de-aeupra mai
Domnului 1897. de Corul Sodalilor. 5) „Fii ârăşl bună“, pentru dmenii slabi. Unele reguli vine un strat de ghips. Când luăm
14
monolog de I. Em. Bobancu. 6) „Colindă scurte şi de mare preţ, ce sunt a se din mere, băgăm de semă, ca cele
La însărcinarea comunei bisericesc! gr. or.:
(Patru păstor!), aranj. şi arm de T. Po­ urma la mâncare, n’ar strica să le rămase să rămână bine acoperite cu
loan Budoiu, Longin Pom, povicî. 7) Musică. 8) „Tândală şi Păcală , scie tot omul. — Etă-le:
44
preot. notar. « ghips. In modul acesta putem păs­
dialog declamat de V. Micu şi C. Yoicu. tra merele pănă în tâmna viitdre
Nu mânca nici-odată când eşti
9) Musică. 10) „Terzet , de N. Balea, C. tot frumdse şi gustdse. — De nu avem
44
W e c r o t o g ; . Voicu şi M. Gal. 11) Musioă. iritat, supărat, seu mânios din sămă
afară! Mănâncă încet şi mestecă bu­ ghips, punem în locul lui făină de
-J* Hareii Nemeş. Stimatul nostru Vecinătatea periculosă, comedie într’un cărbuni de lemn.
ooneetftţân. domnul Petru Nemeş, notar act de „Trooaru“, representată prin: d-1 catele bine în gură, că atunci le
pnblio regeso în loo, a îndurat o grea G. Purcărea. d-şora P. jMoldovan. d-ş6ra simţi adevărata bunătate şi să con­
lovitură a sortii prin pierderea prea tim- sumă mai uşor. Nu mânca nici o-
puriă a scumpei sale soţii, d na Hareti Elena Bratu. d-1 I. Ţiţeih d-1 C. Cristo­ dată bucate fierbinţi, că acelea strică liupuS şi ţîncal.
Nemeş, a oăreia m6rte a fost eu atât mai lovean. nu numai dinţii, der şi stomacul. In
neaşteptată şi mai durerbsă, fiind-oă d-na * (Fabulă,).
Nemeş era ounoscotă ca o femeiă veselă In Codlca se va da o petrecere Vi­ decursul mâncărei, ori numai decât Un lup lipit de fome şi hămisit de tot
şi plină de viâţă. înmormântarea se va după mâncare, nu bea în veci apă
neri în 26 Dec. v. (a doua fii de Crăciun) Să-şi capete vre-o pradă bătut’a codrul tot;
faoe mâne. — Adresăm întristatului soţ rece ori bere, că strică dinţilor şi
sinoerile ndstre oondolenţe. în sala oea mare a edificiului comunal in împiedecă buna mistuire. Dâr orl-cât a umblat
folosul b\bliotecei şcolare de-acolo. Pradă n’a aflat.
Costul tău să nu fiă nici-odată
Comitetul arangiator cu onora învită Atunci îşi fiise lupul: „dâr să mă duc în sat,
ProducţiunT şi petreceri. prea sărac, căci urmările lui sunt:
publicul român la acâstă petrecere. Preţul Va fi d6r pentru mine acolo de mâncat? !
44
Reuniunea femeilor române pentru înţrărei la bunăvoinţă. slăbirea, lipsa de sânge, bdlele de Şi cum el a gândit
ajutorarea văduvelor sărace din Braşov şi * stomac şi alte băle. Nici să nu fii atât Indat’a şi pornit.
Săoele Brpngiâză o petrecere de dans în de nebun, ca să mănânci prea pu­ ...In sat dâcă ajunse, umblat’a satu’n lung, —
Inteligenţa română din Şintereag şi ţin din vanitate, sgârceniă, ori din
presără anului nou. Din miei primăvăraticl şi lui d6r se ajung,
De6re-oe invitări speciale nu se f&o, jur învită la Petrecerea de iârnă, ce se va alte cause. A mânca prea mult încă întreg satu’l trecuse; la ochi luase-1 tot,
avem onârea a invita pe acâstă cale pe araja Duminecă, la 9 Ianuarie n. 1898 în nu-i bine, căci se preface în natura Unde să fiă mieii şi oile mai bot*)...
P. T. public, oare doresoe să-şi petrâcă sala şcdlei gr. cat. din Şintereag (Som- de-a mânca pururea, se preface în Şi lucru de mirat:
kerâk). Yenitul curat este destinat în fa­ nesaţ, din care urmeză îngreunarea
presăra anului nou în o mare familiă ro- Trecând în lung şi’n lat —
mânâsoă aiol în Braşov. vorul bisericei şi şcâlei gr. cat. stomacului, îngreunarea trupului şi Dulău nu l’a lătrat!..
Petreoerea se tine în sala cea mare a Pentru Comitet: Pompeiă Păgărăşan, reua disposiţiă, fâcându-ne mai pe Ajunse mai la capăt, — o oasă mai era, —
Redutei orăşenesol. preşedinte; BartolomeiQ Sigartău, cassar; jos decât animalele, căci ele nici­ Colibă hârbuită, de-o poţi numi aşa.
Începutul la 8 ore săra. loan Rus, controlor; Pompeih Mureşan odată nu mâncă, nici nu beu mai Aici lupul s’oprise făr’ frică şi-ş! gândi:
Preţul de intrare i fl. de personă. Vasilie Borgovan, loan iPop, Alexandru mult, decât cere trebuinţă. In care-ocol să între şi cum mai bine ar fi ?!
Bilete de intrare se pot oumpăra în Chifa, Elia Gordon. * Der una-a plănuit
librăria Oiurcu şi săra la oassă. Intrarea: de personă 80 cr., în fa­
Ceai de jale contra tusei e un Si alta a rânduit.
B r a ş o v , 30 Decemvra 1897. miliă de perscnă 60 cr.
mijloc de casă bun şi folositor. Se Pe când el plănuia
Pentru Comitetul Reuniunii: Tnceptul la 4 ore p. m. Suprasolvirile se face în modul următor: Punem de Un ţînc micuţ eşia
vor chita pe oale fiiaristică. Familiile sunt
x
Ma' ia I. Popea, Dr, los. Blaga, fierbe / litră de apă. Când fierbe Din curtea prăpădită,
2
avisate la provisiunea propriă. Pentru beu-
presidentâ. seoretar. punem în ea frunfie de jale câte pu­ De el nesocotită.
tur! bune şi eftine se va îngriji comitetul.
tem lua între trei degete, apoi aco­ Şi latră ţîncul latră — lumea s’o răscole,
Societatea de lectură română din Râş­ perim ăla. După ce a stat aşa câte­ Cât lupul era păci să pice ’n boia.
nov, invită la balul, ce se va arangia Sâm­ P 0 Y E Ţ E. va minute, cam cât am fiice un „Ta­ „Mă ţînc!“ lupul grâiesoe, „mă mir de a ta
bătă, în 27 Dec. v. 1897 (a 3-a cji de tăl nostru , străcurăm zama şi pu­ [trâbă,
44
u
Crăciun), în sala „Hotelului Mare de-acolo. „Cum? Tocmai tu vrâi să-m! fac! mie gâl-
începutul la 7 ore săra. Intrarea: de fa­ nem în ea trei linguri de miere.
milie (de 3 persone) 80 cr., de persdnă 50 Cum se mâncăm? — „Ce mai în­ Zama acesta bună se bea în câte-va [câvă ?
cr. Yenitul curat e destinat în folosul so­ trebare!“ vor fiice mulţi, „dâră seim restimpurî peste fii şi tusa trece. „In lung satul trecut’am; dulău nu m’a
cietăţii de lectură. Ofertele marinimdse se noi mânca, că mâncăm cu gura pănă [lătrat, —
vor chita pe cale publică. *
ne săturăm, apoi tragem o duşcă de „Tu, de puteai, nemrenic, tu mai fi şi
In numele societăţii: loan Teculescu, apă, de n’avem altă beutură, şi-i Păstrarea merelor. — Nu-i des­ [mâncat!"
preşedinte; George Ilie, cassar; Romul 44
Cristolovean, notar. pace ’n ţeră!“ tul, ca să avem pomăt şi pdme, der — „O cred — ţînoul răspunse, „şi prea bine
In pausă se va juca „Căluşarul şi E aşa, şi totuşi nu-i chiar aşa! trebue să le seim şi păstra pănă au [o cred, —
44
„Bătuta . Mulţi ărnenî n’au învăţat nici­ preţ bun, că decă nu, ori se strică, „Sătui bine, sub scut bun, că nu latră ’nţeleg.
44
*
odată ce e fâmea, căci din fragedele se putrefiesc, ori că le dăm cu pre­ „Un miel, o 6ie, îşi dic ei, n’ar fi tocmai o
Invitare la Producţiunea şi petrecerea tinereţe au fost îndopaţi tot cu mân­ ţuri mici tâmna, când sunt pdme [lume,
colegială aranjată de „Societatea sodalilor cări bune şi multe. Pentru aceia multe. Grădinarii din Francia, unde „Şi-apoi cu lupul, Domne pe harţ**) noi oum
român! „Lumina" din Braşov. Producţiunea nu-i vre-o plăcere deosebită a aufil, sunt dmenii cei mai luminaţi în lume, [ne-om pune ? ! . . .
să va ţină Joi în 25 Decemvre st. v. 1897, că-i cbiamă la masă. Dăr ce plăcută se îngrijesc ca să păstreze merele „Der eu îmi apăr vatra, coliba şi stăpânul
în fiiua de Crăciun, în sala Hotelului Cen­ e chiămarea la masă pentru omul, pănă la primăvara şi vara viitdre, „Si ’asămănare nu vrâu să am cu ei nici
tral „Nr.Jl . începutul la 7 6re săra. După care are adevărată poftă de mâncare, soiut fiind, că atunci le pot vinde [unul .
44
44
producţiune urmăză dans. Comitetul. Intra­ care-i flămând! Omul sănătos şi cum­ cu preţuri îndoite şi întreite, fită * *
*
rea de persdnă 80 cr. pătat scie bine când e sătul şi în­ cum fac ei: Aduc lăfiî, sâu mai bine
In tot nâmul se află dulăi de-aceştia muţi.
Bilete se pot căpăta la D. D. Ere- cetă de a mai mânca; bolnavilor nu buţi şi pe fundul lor pun ghips de
Pe noi ne bătă sârtca a’avem chiar şi prâ mulţi.
mias, la Librăria Nicolae Ciureu, la Casina li-e iertat să mănânce pănă să fiă bine 6 centimetri de gros. Pe pătura acea
Română' şi săra la cassă. sătui, căci stomacul lor nu pote su­ de ghips vine un rând de mere unul
*) Bot; adecă: unde-s mieii, oile mai multe
NB, Ofertele mariuim6se se vor chita porta atâta hrană, cât omul sănătos; lângă altul. Merele însă trebue mai
şi mai la olaltă bătute.
publice. copiii nu-i iertat a-i deprinde cu prea întâiu unul de unul învălit în hârtie.
**) Harţ; a se pune cu cineva pe harţ —
P r o g r a m a : 1) Musică. 2) „Răsu­ multă mâncare, ei trebue deprinşi Apoi ârăşî punem ghips, ca să între a se pune cu el pe picior rău: în sens transmis a
44
net . d e % * esecutat de Corul Sodalilor. 3) la cumpăt. Educaţiunea trebue să bine printre mere şi să vină o pă- se lupta cu el.

cu o epistola dela Vlad hoţul, în când era atacat şi era silit să-şi somorît, de pare că-ţi tot plouă şi că-mi va repune capul spurcatul de
care-i cere între altele, ca la o (ţi apere viâţa sa. Un singur omor ar ninge; spune-mi ce ai? Turc.
anumită să-i pună la disposiţiă în fi săvârşit Vlad, de care s’a căit în — Am un mare foc la inimă, Vlad l’a ascultat pănă la fine,
cutare şi cutare loc atâtea părechî tâtă vieţa sa; dâr nici acesta n’a Vlade, şi ca să mă înţelegi, ascul- apoi îi fiise:
de opinci bune, atâtea pâni mari fost făcut cu intenţiune, după cum tă-mă să ţi-1 spun: Am fost în săp­ — Ai tâtă dreptatea, Constantine,
şi alte provisii pentru Omenii lui, că vom vede mai la vale. tămâna trecută în Brăila, având tre­ ca se te temi de răsbunarea Turcu­
de nu va fi rău de pielea sfiinţiei Vlad soia să-şi răsbune, nu nu­ buinţă la Aga. Eram călare pe ar­ lui, căci trebue ee scii, că Turcul e
sale. Protopopul se fiice, că i-a şi tri­ mai asupra duşmanilor săi, der chiar măsarul meu cel negru. Turcul, după om de cuvânt, şi ce a fiis şi face.
mis provisiile cerute dimpreună cu o şi asupra duşmanilor prietinilor lui. ce mi-a văfiut calul, a început să Nu-ţî fiă însă frică, căci bun e Dum-
epistolă, dăr că ce-i va fi scris, ce S’a întâmplat odată, ca Vlăd să se stărue de mine, ca să-i vând lui ca­ nefieu şi ne va ajuta, ca tot eu se
nu, nu se scie; destul că de aci îna­ abată pe la târla lui Constantin lul cu ori ce preţ. Eu, când l’am vă te pot scăpa de urgia Turcului. De
inte protopopul n’a mai avut nici o Moidoveanu din comuna Bacîfalăul fiut pe Turcul cu atâta sete după aceea nu trebue se perdem vremea
supărare din partea lui Vlad. Săcelelor, care pe atunci se afla pe calul meu i-am spus, ca să vină la pe aici. Pregătesce-te ca se mergem
Vlad de altmintrelea nu era om domeniul Brăilei. Cu Constantin bo târla mea şi să şi alegă care cal va’ amândoi pănă la Brăila. încalecă pe
tiran. El pe săraci nu-i asuprea, ci cunoscea Vlad încă din copilăriâ şi vre din tdtă herghelia, că ’i-i dau negrul şi haide cu mine şi apoi vom
din contră îi ajuta. Câte vaci cu aşa venise la el, ca să mai răsufle de cinste, der calul acesta nu i-1 vede ce vom face!
lapte n’o fi cumpărat Vlad pe sema petrecând cât-va timp şi p’aci. Pe Con­ dau. Aga, văfiându-se refusat, a în­ Constantin şi-a gătit calul şi în-
văduvelor sărace, şi câţi bani nu va stantin îl află fârte indispus şi tare cruntat odată ochii la mine şi mi-afiis: călecând pe el a pornit cu Vlad spre
fi împărţit el! Vlad răpea dela bo­ adâncit în cugete. să scii Constantine, că de afii încolo nu Brăila. Vlad avea o epă înaltă şi
gaţi şi împărţea la săraci. Şi acâsta — Ce ai, Constantine, de te văd mai suntem prieteni amândoi;ţinederă subţire, care la fugă mânca pămân­
era una din căuşele principale, ca atât de supărat; doră-ţi pare rău, minte ce ţi-am spus!... A doua fii tul. Ei au mers amândoi de vorbă
Vlad să nu fiă prins; căci sărăcimea c’am venit pe la tine. mi-a trimis vorbă printr’alt Turc, că pănă au ajuns la gura- lalomiţei.
în timp de pericul îl ascundea în — Ba nu-mi pare rău, Vlade, de nu-i dau calul, unde mă va în­ Când au ajuns aici, îi fiice Vlad:
fundul pământului spre a nu se sci c’ai venit pe la mine, ci tocmai mă tâlni are să mă împusce. Eu de — Ascultă-mă, Constantine; eu
de urma lui. Omoruri încă nu bucur de sosirea ta. atunci, Vlade, nu mai am odihnă în rămân aici, er tu să te duci singur
prea săvîrşia Vlad, făr’ numai atunci, — Ce te face der atât de po- inima şi sufletul meu, temându-mă, în Brăila. Cum vei întră în oraş, să