Page 81 - 1897-12

I
Nr. 288 —1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 5

Ei văd intrând duşmanul în sfânta-ne ce­ Spun, că vin a se ’nchina Câta colindătorilor se apropie D-lui 1. Vaida, lleanăa mare Pentru
date, — Aur, smirn’, tămâiă-ai da de casă cu un âre-care fremet, ba Molitvelnicul cerut adresaţi-vă la librăria
D6r când eâje li-a dat, — oum s8 ’ndrăs- Lui Isus prunc mititel | mai bine 4is larmă, prin ce din archidiecesană din Blaşiu. Preţul 3 fl. 80
[n6scă-a bate!!.. Craiului cel tinerel. [ bună vreme se atrage atenţiunea cr. „Istoria lumii“ o puteţi avă trimiţând în­
Koevdry. gazdei. Sosită ceta colindătorilor, în­ ainte preţul de 55 or. cu porto ou tot.
Iosif dreptul se mira D-lui 1 Câlţia, Şona. Novele, cari au
cepe a colinda; toţi au bâte şi, cum
De bucurie lăcrima, mai fost publicate, nu primim.
Ne’ncetat el se ’nchina colindă, bat mereu în păment, âr
bis. de este târnaţ la casă le pare mai
N o u a b o n a m e n t Sciindu-1, că-i Mesia. bine, căci acesta sună tare. Ei bat HlG-mtĂT

la Der lui Irod nu-i prea place tară întrerupere, producând prin a-
Vestea mare oe se face; câsta tot atâtea ciocaniturî dese
Gazeta Transilvaniei Gând în minte el şi-a pus; Care din întâmplare n’are bâtă bate O bălă a ţăranilor.
Să ucidă pe Isus. bis. cu piciorul. Gfazda, aucfind aceste
Cu 1 Ianuarie st. V. 1898 De Dr, I. Neagoe.
se deschide nou abonament, la care Veniţi Regi, cjice, ’napoi, bătături, încă capătă voiă şi începe (Urmare.)
şi el în casă a bate, a juca, a sări
Invităm pe toţi amicii şi sprijini­ Să merg a mă ’nchina cu voi. de bucurie, cu deosebire dâcă scie III. Propun înfiinţarea alor patru
torii foiei ndstre. Angerul li-a spus în vis bis. asile pentru pelagroşî, după sistemul oelui
Gata i Irod de ucis. cânta cu ei. Cuprinsul colincfii, pre­ din „Mogliano di Veneto“, adăugând urmă-
Ppeţul abonamentului b cum şi predarea ei, caracterisâză torele modifioaţiunl:
Ei pe alt loc s’o ’nturnat pe colindători, ca şi cum ei ar fi
80
Pentru Austro-Ungaria: Irod rău s’a supărat venit pe „răpuşie“, âr melodia şi Din cele cfi asupra numitului asii
pe "ujn. an. .............................. 3.2 £L Şi-a ucis mii de pruncuţi predarea ei cât se p6te de preten- am vădut, că acesta este ast-fel alcătuit,
pe şese 1-vaja.î ......................................... © fl.. Cari-s la mame dulcuţl. bis. încât de o parte funcţionâză ca pânerie
pe trei 1-u.mă ........................................... 3 fl. ţiâsă, ba chiar poruncitâre. economică şi ca bucătăriă economică, apoi
Pentru România şi străinătate: Pe Isus nu l’au aflat, âtă colinda: prin lăptăria lui combate nascerea pela­
Tatăl sfânt l’a apărat, grei la copiii năsouţl din părinţi pelagroşî,
pe -ulm. an .................... -40 fraxLCÎ I.
Şi în Egipt l’a scutit, âr de altă parte vindecă pelagra în pri­
pe şese luni................................... 20 „ bis. Trei cocoşi negrii-şl oântară
pe trei 1-ojnî .................................. 3.0 „ Păn’ ce Irod a murit. mele ei grade, născută şi deja manifestată
Florile, florile, florile d’albe de mSr (refr)
la copii. Apoi mai are şi cuptorul de uscat
Abonamente la numerele cu data In 4iua primă şi a doua de Pe un mălin de-afară porumbul, care de şi nu este în funcţiune,
de Duminecă: Crăciun, după sfânta slujbă din bi- Trei porumbi din el sburară; totuşi în timp de neapărată trebuinţă va
Pentru Austro - Ungaria: serică,, cântă pe altă melodiă: Şi sburară ’n jos la ţară, aduce serviciile sale.
pe un an 1.................................. 2 fl. O ce veste minunată La fântâna galbSnă de măr
ţpe şese luni ............................................ I fi. Şi impistrită ou inele, Totă [funcţionarea acâsta se întinde,
Tn Viflaim ni-se-arată
Pentru România: Dela fete feciorele, afară de asii, asupra comunelor vecinaşe
Sie un an ........................................ 8 franci C’a născut fiiu Şi cârliguli-i de cârnaţ şi este forte bună şi de mare folos. Ar fi
Din Duhul sânt bis.
pe şese luni..................................... 4 ,, Face-ţl bine şi iertaţi o greşâlă ca să modificăm cevaşî în ea.
Maria curată. s
Abonarea se pote face mai uşor Şi ascultaţi cu sănătate, Influinţa ori mai bine <fi funcţiunea
prin mandate poştale. Mers’au Iosif cu Mărie Că nu-i gata jumătate. internă a numitului asii, stă în vindecarea
In Viflaim să se scrie; pelagrei [confirmate şi anume a pelagrei de
Administraţiunea II.
„Gazetei Transilvaniei *. Intr’un sălaş Nouă gazda ni-i dator! gradul I-iu şi al II-lea.
1
Lâng’un oraş bis. Omenii muncesc la câmpul aparţi­
,
n
n
sry^YY> crrrrcrcnrr*y fY«rrvrr ny ^ A născut pe Christos Cu’n cârnaţ pre cât grinda! nător acestui asii şi primesc o locuinţă
n
N6uă gazda nu ni-a da! igienioă, precum şi un nutrement bun şi
Nu în curte ’mpărătăscă Luăm porcul cu totul igienic pănă ce să vindecă. Der felul mun-
Crăciunul si colindele în Baia-mare. Ci’n esle dobitooâscă, Şi ne-om face cârnaţul! oei este acelaşi ca la câmpul său; alt profit
In peşteră, în pustie Cârnaţ pre cât e grinda
In nâptea Crăciunului la 12 6re bis, nu duce cu sine — când părăsesce asilul
Tot omul să scie Să plătăscă colinda!
se ţine inseratul cu pavicerniţa cea — de cât acela că este vindecat. Mare
mare.jjln fine corul poporului adunat Păstorii vădură zare III. profit într’adevăr; dâr, după modesta mea
-sântă colinda: Din ceriurl lumină mare, N6uă gazdă ni-i dator! părere, încă nu este îndestulător, pentru
Veniţi păstori în Viflaim Angerii cânta, ei fluera, bis. C’un colac mândru de grâu ! că, ca să fiă resultatul şi mai bun, însă-
Lui Christos sS-i versuim, Cu toţii se bucura. N6uă gazda nu ni-a da! nătoşatul trebue să mai ducă cu sine şi un
Care a venit pe păment Luăm sacul cu grâu; profit material, bănesc, care să-i ajute cel
bis, Filosofii daruri duce puţin peste primele greutăţi şi trebuinţe,
întrupat din Duhul sânt! Aur, smirnă şi tămâie Şi ni-om face colacu!
Colacul pe cât rbta ; pe cari le găsesce reîntorcendu-se la vatra
Ca la împărat s’au închinat
Auger ni-a spus bucuria bis. Să plătăscă colinda! lui, apoi altul intelectual.
Cu toţii aşa-au cântat:
C’a născut fiiu sânt’ Maria Aceste greutăţi şi trebuinţe, sunt
Angerii-1 laud’ cântând Intru oei de sus mărire IV. lipsa de parale, pe care o află în casa sa,
bis. N6uă gazda ni-i dator!
Noi să-l mărim fluerând. Pre păment bună voire neavend cine să i-le câştige în timpul cât
Mărire ţie, din vecie Cu o sticlă de horinoă! a fost internat în asii. Lipsa de parale ’l
En să mergem pân’ acolo bis.
Puternice Domne! Nouă gazda nu ni-a da ! aduce ârăşl în rostul alimeutărei de mai
Lăsând turmele ’ncolo. Luam tonul*) cu totul înainte şi fatala urmare este recidivarea
Şi să-i ducem miel şi miele, Intre colindele, ce le cântă colin­ Şi ni-am umple ploscâul!
bis. bolei.
Din turme mai tinerele. dătorii în sera de Crăciun, aflu ca­ Să fii gazdă veselos Inconvenientul acesta se pâte înoon-
racteristică colinda mai jos, însă nu
Cum păstorii ’n loc au întrat, C’ai ajuns Crăciun frumos. giura. Ba cu puţină jertfă mai multă, fiă-
pentru cuprinsul şi torma ei, ci ca pre­
Pe Christos l’au şi aflat, loiui K, I.-eston, care asii de pelagroşî se pâte transforma
dare. O asemenea predare încă nici­
Culcat în esle şi ’n fen învăţător. în o adevărată şcâlă practică de menagiu
bis. odată n’am vecjut şi n’am aucţit. In
Lâng’a Mamei sfinte sen. pentru femei şi de agronomie pentru băr­
genere tace o impresiune plăcută, POSTA REDACŢIUNEI.
baţi ; âr copiii dela 8 ani în sus, cari vor
Pe trei Crai din Persia te atrage şi predispune preste mă­ D lui 1. P. în Cernăuţi. Esemplare fi primiţi în asemenea asile, neapărat că
Stâua încă-i aducea sură. E de însemnat, în9e, că acâsta
disponibile din numărul cerut nu mai avem. vor trebui să fiă instruiţi în timpul relativ
Şi vin în Ierusalim o cântă numai la nemuri prietini, şi
bis. îndelungat al bâlei.
Şi de-acolo’n Viflaim. bine cunoscuţi, uude îndrăsnesc. *) Tonul = butoiaş. (Ya urma).

treci pe lângă casele lui Aga, ca se cevaşî mai îndărăt, observând peri­ rul fără voiă al lui Vlad, de care îl aruncă p’un muşunoiu cu furnici
te vadă cu calul. Nu zăbovi înse colul, o şterge înapoi. Atunci Vlad s’a căit el în tâtă vieţa lui. de cele mari.
mult prin oraş, ci numai pănă mai îşi deslegă âpa dela tufa, ce o legase, Vlad, după cum seim, dela Brăila Intr’acestea sosesce potera*), care
răsuflă puţin calul şi te înapoiâză şi-l urmăresce pănă 1 ajunge şi-l tri­ îşi luase drumul spre Moldova. Aici fu atrasă de ţipetele copilului, şi în-
tot pe lângă Aga, dâr ai grije se mite şi pe acesta la ceriu în sînul îşî îndreptase privirea asupra unui cungiurâ stâna. Vlad, vă4ând, ca sunt
dai pinteni calului, căci Aga are se lui Mohamed. bogătan, despre care aucjise, că ar mulţi poteraşl şi bine armaţi, îşî
te ia la gână şi, ajungându-te îţ! re­ Constantin a scăpat tefăr, âr fi la târlă şi c’ar ave la dânsul şi căută de drum. Poteraşii îl observa
Q
pune capul. Adu-mi*l numai pe Tur­ Vlad, după ce a prins tustrei caii o sumă însemnată de bani câştigaţi şi-l urmăresc astfel, că trei 4il na
cul aici şi apoi lasă-1 pe mâna mea, Turcilor, s’a dus spre munţii Mol­ pe vitele şi produsele vândute. Intr’o i-au dat de loc pace. Pe tovarăşii lui
că îi sunt eu popa lui. dovei, unde era aşteptat de tovarăşii sâră îi şi calcă stâna dimpreună cu i-au prins pe toţi, dâr ei ar fi voit
Constantin s’a dus la Brăila şi iui, fiind mulţumit în sufletul lui, c’a cei un-8pre-cjece tovarăşi ai lui. Din să-l aibă pe Vlad, căci pe capul lui
t6te s’au întâmplat aşa, după cuin putut face un bine prietenului său. întâmplare pe stăpânul nu-1 aflară Vlad era pus premiul de 150 gal-
le-a fost prorocit Vlad; căci Aga, Se vorbesce, că Vodă, aucjind aici. Era numai baciul şi un copi­ bini din partea judeţului din Braşov,
când l’a vecjut pe Constantin îna- despre bravura acâsta a lui Vlad, landru ca de vr’o 15—16 ani, care de când Vlad îl prinsese la o vână-
poindu se, a încălecat dimpreună cu precum şi despre alte bravuri săvâr­ era mănător. Amândoi să aflau la târe pe munţii Codlii şi-l îngenun­
cei doi fraţi ai lui pe câte-un cai şite asupra Gfrecilor, cari apăsau pe foc împrejurul cazanului în care fier­ chease, ca să-i taie capul.
ager şi au pornit după Constantin, Români, într’atâta s’a bucurat, încât bea urda. Pe baciul îl legă fedeleş După ce a simţit Vlad, că po­
pe care era aprâpe se-1 ajungă, dâcă a dat un ordin domnesc prin care-1 şi încep a-l tăvăli, ca să le spună tera s’a retras din acele locuri, a
armăsarul lui cel negru n’ar fi fost iertase pe Vlad de tote faptele sale. unde se află stăpânul lor. Intr’aces- venit ârăşî pe aici, ca să-şî caute
mai sprinten la fugă. Constantin a Der Vlad, teraându-se de vr’o cursă, tea copilandrul se străcâră pe uşă victima, dâr când o văcju îl cuprinse
trecut iute pe la gura Ialomiţiei, când n’a voit să se înfăţişeze prefecturei şi o ia la sănătâsa. Vlad îl observă un fior rece încât că4u la pământ,
âtă că sosesce şi Aga. Atunci se din Ploie8cî spre a-i ceti ordinul de şi alergând după el, îl prinde. Copi­ ca mort. Din trupul copilului nu mai
aude o detunătură de puşcă şi Aga agraţiare. lul începe să ţîpe. Atunci Vlad, ca rămăsese, decât âsele gâle, căci fur-
cade mort. Al doilea Turc încă vine să-l facă să tacă, îl lâgă fedeleş şi
şi cade şi acesta mort lângă fratele * după ce-i pune între dinţi o punte *) Potera era un fel de patrolă înur
seu. Al treilea Turc, care rămăsese Se ne întârcem acum la omo­ de lemn, ca să nu mai potă sbera, mată, oare urmărea pe hoţi.