Page 82 - 1897-12
P. 82
Nr. 283—1897. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 6.
ricanii mai teribili! — s’a văcjut ceva şi aducea tăbliţa nescrisă, profesorul o arunca G u r s y l l o s u r i l o r p r i v a t e
MULTE ŞI DE TOATE. mai nostim: un câne, care făcea tot-felul înderăpt; âr de câte-orl o aducea pe oea-
de socoteli, în tocmai ca un diplomat al laltă, căpăta în schimb o bucăţică de pâne. din 30 Decemvre 1897
Legenda lui Decemvre. şcdlei comerciale, său cel puţin ca un ab După o lună de cjile, cânele scia deja bine, oump. vinde.
solvent a 4 clase primare. I se punea dina oă tăbliţa scrisă însemnâză mâncare. Etă Basilica . , . 0.70 7.10
Decemvre era pus în vechia Romă Credit . . . . 2 0 0 201.25 5
2
60.25
59.25
sub protecţia Vestei, deiţa focului, şi a lui inte mai multe tăbliţe cu numere; apoi, deci un început d9 limbă. Clary 40 fl. m, c. 16b.— 170.—
Navig. pe Dunăre .
Saturn, tatăl tuturor Şeilor. dâcâ-1 întreba oiDe-va cât face 38—6-|—7, Neobositul măestru nu se mulţumi cu Insbruek . . . . 3 0 5 31.50 0
se uita forte gânditor şi aştepta ca patro atâta. Comandă tăbliţe cu alte cuvinte ca Krakau . . . . 27.— 28.50
lilcă istoria Vestei: Laibach . . . . 23.25 24.25
nul său să pue mâna rend pe rend pe tote „afară**, „apă** etc. precum şi alte tăbliţe
Ea era fiica lui Saturn şi a Reei, sora Buda . . . . 62.— 63.60
.
Palfly .
82. -
.
lui Jupiter şi era c|eiţa căminului. Tot ea tăbliţele. Şi numai când atingea tăbliţa cu vorbe pe cari animalul nu le putâ în Crucea roşie auatr. . 61.— 20.—
19 20
e şi cjeiţa jocului şi în onorea ei se între corăspuncjătdre — pentru esemplu de faţă, ţelege. Aceste din urmă erau trebuitore dto ung. . , 9 55 10.25
ţinea în temple şi în odaia dintâiâ. a flă aceea cu numărul 39— începea să latre. numai pentru ca elevul să aibă de unde Rudolf . dto ital. . . . 11.50 5 12.— 5 26.50 0
2
cărui cămin domestic un foc ce nu trebuia Nu-i aşa că v’au uimit aceste două alege. Salm . , - . 74 50 75.50
caşuri ? Trecu o vreme. Cânele îşi îmbogăţi Salzburg . . . . 30.10 31.10
să se atingă nici odată. St. G-enois 79.— 80.—
Din fericire, esplicaţia lor e simplă. din ce în ce dicţionarul. In cele din urmă
Cultul Vestei era vechia, de-ore-ce Stanislau . 48.— 52.—
,
In caşul dintâiu — al cânelui musicant şi a ajuns atât de departe, că scia să arete Trieitine 4: /*. /o 100 m. c. 154- 160.-
<i
mama lui Romulus, Rhea Sylvia, era preo- dto 4% 50 76.—
patriot — planul era automat şi cânele de pe tăbliţa, pe care o aducea dâcă-i e fome 72. ~
tâsă a acestei 4®iţ®- Waldstein 57.— 60.—
n’avea altă dresare decât aoeea de a-şî sâu sete, ori dâcă vrea să iasă din casă, dto de 10 franci --.--- 76.-
La Roma focul saoru era întreţinut Banca h. ung. 4% 123 25 124.45
primbla pe clape gentilele lăbuţe; în caşul etc. Firesce că, în acelaşi timp înţelegea
de vestale, cari trebuiau să nu se mărite
al doilea — al cânelui matematic — ono şi ce ’i se spunea prin mijlocirea acestor
timp de 30 de ani. Stingerea focului era
rabilul observa un anume semn al stăpâ cărţi sâu tăbliţe. Cu alte cuvinte onorabilul
privită ca o prevestire rea. Vestala, care Proprietar: Bl'. Aurel Mureşiann.
nului, la care începea să latre. „june** putea sta de vorbă cu orl-cine.
nu se ţinea de jurământul făcut era pe
depsită cu mortea. întâia însă o băteau cu ... Şi totuşi ondrea canină e răsbu- SasrsMl la bursa din Vîena. Redactor responsatlil: ©regoriu Masor.
natâ! — în afară de şarlataniile unor inte
piotri, dâr mai în urmă s’a născocit alt Din 30 D osmvre 1897,
c
resaţi, puţinii cari s’au ocupat serios de in
ceva : după ce o băteau cu nuele, o îmbră-
teligenţa cânelui, dâcâ n’au reuşit să-i afle Renta ung. de aur 4% . . . . 121 40
cau ca pe un cadavru şi o duceau la Cam Renta de corone ung. 4% • • • 99.50
pus sceleratus, unde i-se săpa o grdpă bol gradul de intensitate, au ajuns în tot ca
sul la resultate surprindătore. Lmpr. căii. fer. ung. în aur 4y %. 121.80
2
tită în care se afla un pat, o lampă aprinsă 1
Unul din aceşti puţini este savantul Impr. căii. fer. ung. în argint 4 / °/ 101.— Am onore a aduce la cunosoinţa om
2
0
şi o masă cu ceva de mâncare, şi acolo o public, că rentorcâudu-mă dela Yiena, unde
engles lohn Lubbock. Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 122.—
lăsau să moră de fome. Bonuri rurale nngare’ 4% . . . 97.— am învăţat după metoda cea mai bună spă
Vestalele însă aveau şi avantaje. Ast Pornind dela modul în care se învăţă Boaurl rarele oroate-slavone . . 97.— latul şi curăţitul obiectelor celor mai fine
fel aveau pensiuni, cruţau de morte pe surdo-muţii, Lubbock s’a gândit să aplice tmprum. ung. ou premii . . , 152 50 am deschis dela 1 Ianuarie 1898 y
osîndiţii cu care se întâlneau în cale. acelaşi sistem cânilor. Şi a-ţl crede că a Losnrl pentru reg. Tisei şi Segedin. 139 50 un etablisment de spălat şi cu»
Romanii aveau mai multe serbări în răuşit în acâstă, întreprindere, care face tot Renta de argint austr. . . . . 102 —
atât parte din domeniul sciinţei ca şi din rătit diferite obiecte fine.
Decemvre printre care era Saturnalele. Renta de hârtie austr. . . . . 101.95
acel al petrecerilor? Asemenea văpsirea de dantele şi
La începutul lui Decemvre, Grecii Renta de aur austr..................... 121.45
serbau Eleuteriile, serbările libertăţei şi Să-l ascultăm pe el însuşi: LosurI din 1860 .................................... 143.25 perdele fine, fără a le întinde pe ramă.
„Am luat două tăbliţe. Am p r a o t i s a t în cel dintâiu Sa
amintirea victoriei lui Aristid şi a lui Pau- âoţii de-sle Băcoei austro-ungară, 936 —
„ Pe una am tipărit cu litere mari şi lon de f r i s a t din Yiena, şi mă rog de
sanias asupra lui Mardonius. Aoţii de-ale Bănceiung. de credit. 380.50
negre, cuvântul „ F o o d u (mâncare). Cea Acţii de-ale Băneei austr. de credit. 361.40 on. Dame a me onora ou încrederea dum~
In Decemvre încep nopţile să se mai
laltă am lăsat’o golă. Apoi am luat două Napoleondorî......................................9 53'/ nâlor. Garantes servicii! solid şi prompt.
scurteze, 2
străchini, una având în ea lapte şi pâne, Măroî imperiale germane . . . 58.87V 2 De o cercetare numărosă se râgă
In fine Decemvre se sfersesee; anul London vista...................................... i 20.05
âr cealaltă fiind deşartă. Se înţelege că
plecă să se întâlnâscă cu cei cari au tre Paris vista .... .......................................... 47.60 Maria Khicsera născ. Thalmayer
asupra fie-cărei străchini am pus tăbliţa
cut. In momentul când bate 12 noptea la Rente de corone austr. 4% • • 101.85
corăspundătore. Note italiene. . . . . . , . 45.50 Strada Castelului Ar. 57.
31 Decemvre, un bătrân cocârjat, cu
„Am chiămat cânele şi întâiu l’am
barbă lungă, albă şi cu o cosă în mâna
silit să se uite bine la ambele tăbliţe, âr
stângă, pleacă, âr în urma lui sosesce o
numai după aceea l’am lăsat să le dea jos
fată drăgăstdsă şi iubitdre.
şi să mănânce laptele şi pânea. îndată ce PUBLICARE.
E anul, care începe.
a isprăvit, am reînceput. Adecă am pus
(„F<5ia p. toţI“). li
* âr mâncare în străchinuţa respectivă, le-am în urma concesiunei On. Tribunal reg. ung. din Braşov
acoperit pe amândouă şi am lăsat cânele
Nr. 6781—1897 se face cunoscut din partea subscrisului repre-
Cânii vorbitori. să dea jos capacele, după ce l’am silit să
Unul din cei mai buni prietini ai noş le observe bine. Şi la aeâstă observaţie sentant al masei concursuale G r e o r g e K u n k e l , că dela 13
tri — cânele — a fost pănă adl forte pu animalul să dedea vrând-nevrând, de vreme Decembre a. c. încoce se v i n d e în totă (Jiua după amedî, dela
„Operaţia repetată- de câte-va ori, 1
ţin studiat. Se scie că e un animal inteli ce aştepta nerăbdător să mănânce. 2 ore pănă la 6 ore, marfa de lipscănie, inventată şi aflătore în
gent, der s’au făcut prea puţine cercetări bolta din casele Dlui advocat S i m e o n D a m i a n , vis-a-vis de
E$
pentru a S9 vedea pănă unde merge inte pănă când animalul s’a săturat bine, a re
reduta, în Strada Hirscher, însă numai peste p r e ţ u l s t a t o -
a
ligenţa asta, scrie „Gazeta Săt6mdui . început a doua di şi a continuat mereu de
r i t p r i n j u d e c ă t o r i e . Marfa constă: din postavuri şi mate
Acei cari se ooupă cu dresarea câni câte-orl cânele era flămând *. i
1
lor au avut prilejul să vadă multe minuni, Şi ştiţi cum s’a sfirşiţ esperienţa? ER rii de tot-felul, pentru haine bărbăteşti, femeieşti şi de copii, pân-
dâr şi mai multe au audit. Lubbock ne spune, că după 10 dile cânele zărie, şaluri, rufărie, pantiicl, mufurî, vestminte gata femeieşti şi oj
Aşa, în Erancia, s’a vădut un câne cunoscea deja deosebirea dintre tăbliţa de copii, bumbacurî, aţă, lanică etc. fci
ER
care, la un concert, cânta la pian Marsi- scrisă şi cea nescrisă. Ajuns aci dresorul B r a ş o v , în 10 Decembre 1897.
lieza; patrioţii francezi, nu numai că s’au a pus de-o parte ambele tăbliţe şi porunci ii Sosif Puşcăria
w
entusiasmat, der au ajuns la delir. Şi asta cânelui, care fusese de mult învăţat cu A 1439 8—* representantul masei concursuale.
încă nu-i nimic. In America — tot Ame „aport**, să i-le aducă. De câte-orl „elevul**
nicile îi mâncaseră t6tă carnea de Astfel într’o bună dimineţă aflară a mai petrecut el încă doi ani şi
pe el. Vlad se sculă şi se depărlâ cu călugării, că monahul Varlaam a jumătate, când în vara anului 1838 Concurs.
lacremiie pe obrazî din acest loc părăsit mănăstirea şi nu putea să şi-a dat sufletul.
înfiorător. Consciinţa îl mustra şi-l scie, că în ce parte va fi luat’o. El Se vorbesce, că călugării ve- La institutul de credit şi eco
apăsa astfel, încât înaintea ochilor se aşezase în colţii muntelui Zăganu, 4end, că părintele Varlaam nu se nomii „ZLAGNEANA** din Zlatna,
lui nu mai vedea altceva, decât sche unde într’o peşteră îşi construise o mai abătuse pe la mănăstire nici la este a se o c u p a în mod provi-
letul copilului celui nevinovat. El a chiliuţă, care-1 adăpostea de plbiă serbătârea sfintelor Pascî, precum sor p o s t u l d e c o n t a b i l sub con
aruncat tote armele dela sine şi s’a şi de frig. Peştera acesta părea, că nici la a Rusaliilor, s’au hotărît a-1
tot dus di şi năpte pănă ce a ajuns într’adins era făcută de natură pen vieita la chiliuţă lui. Intrând aici, diţiile:
la mănăstirea Polovraci de sub po- tru casa eremitului Varlaam, unde îl aflară mort pe un pat mâle de a) Salariu anual 300 fi. v. a.
lele cele înalte ale vârfurilor Parân avea să se pocăiescă. O singură uşă muşchi c'o cruce de lemn în mână. solviţi în rate lunare anticipative.
gului. Aici a petrecut Vlad mai mulţi i-a trebuit să-şî aducă şi chiliuţă a Ei au ridicat trupul lui cel uscat şi, b) Cuartir şi pentru încăl4it lem
ani unde s’a şi călugărit, primind fost gata. Din aeâstă chiliuţă mona aducendu-1 la mănăstire l’au îngro nele necesari.
numele de monahul Varlaam. hul Varlaam se cobora forte arare pat cu cinstea cuvenită. Atunci pă c) Cererile provă4ute cu docu
Cât timp a petrecut ei la aeâstă ori pe la mănăstire, numai când rintele stariţ al mănăstirei li-a isto
mănăstire, cji de bucuriă n’a mai lipsa îl silia, ca să-şi ducă cele de risit celorlalţi monachi aventurile pă mentele necesari sunt a se înainta.
avut. Neliniştea sufletescă îi secase lipsă pentru hrană, sâu ca să ia şi rintelui Varlaam chiar după cum ’i Direcţiunei cel mult pănă la 15 Ianu
măduva din bse, ceea ce l făcu se el parte pe la prasnicele cele mari li-a mărturisit densul mai înainte de arie 1898 st. n.
se mute la mănăstirea Cheia din la serviciul dumnecjeesc. a se despărţi de dânşii şi a se aşeeja ci) Unui contabil înzestrat cu
fundul Telâjenului. Aici credea Vlad Chilia lui Varlaam o cunosceau în chiliuţă din colţii Zăganului, când tâte cunoscinţele teoretice şi practi
că, fiind mai aprope de casa şi de numai doi călugări din mănăstire. l’a împărtăşit şi cu sfintele taine. El ce şi de un caracter onorabil.
rudeniile sale, aceste locuri îl vor Aceştia i-au făcut o descriere fârte le 4ise: „In adevăr fraţilor, om pă
face să-şi uite de păcatul, ce-1 muncia. misteriâsă. Ei spuneau, că sub colţii cătos a fost Vlad hoţul, dâr pocâin- Direcţiunea i va vota şi o re
Dâr tocmai din contră, aceste locuri de sub chiliă, la o depărtare de vre-o du-se, Durnne4eu l’a iertat**. muneraţie potrivită împrejurărilor.
îl făceau şi mai mult se-şî reamin- 5 metri ţisnesce apa, de unde pă Din şedinţa Direcţiunei ţinută
Satulung, Decemvre 1897.
tâcă chiar şi de torturile, ce le aplica rintele Varlaam numai cu o âlă, ce în Zlatna la 12 (24) Decern. 1897,
el odiDibră trecătorilor celor ce ’i o slobozia legată c’o sforă, putea Domeţiu Dogar.
1459 2—2
se împotriveau prin aceşti munţi. să-şi ia apă, când avea lipsă. Aici
