Page 85 - 1897-12
P. 85
\
&axeta“ iese în flî-care di.
!s
î! Y m m M Ăbonamente nentri Anstio-Ungaria:
Ifcaşsv, ştEţs »aa* S& SO. Pe un an 12 11.. pe şese ioni
6 fl., pe trei luni 3 fl,
S't’KiBorî a.v'i.'aioRi-'t aa as
iprisiiiSK), — iilwca^aCTjiw sa re,-» N-rii de DumlneoA 2 fl. pe an.
^atţte^S. Pantn România si străinătate:
l4»£tl/iTE se priL'nsao In Ai®!*
slslraţlunjîn BjSiiaor ţi In us- Pe un an 40 franol, pe ţĂse
laiiWroln Birouri <is teaoljiri: Suni 20 fr., pe trei iuni 10 fr.
ît-rii de Dumineca 8 franol.
în Tiena; M. Vuku, jfeixriik
SfhaUh, P.vdol'{ Jfocjrc- <1. Oppeliht Se prenumără la tâte odoiele
iSaehfolgoi; Anton Oppsiik, J. poştale din intrn şi din atară
IHnnsbcr, in Budapesta: /. Y. şi la dd. colectori.
’îteidbtrgerg, Selutitn Rimat; în . AH^amearai nsrni BrasoT
Huonxosai: Agtnct Hatas, 8ae- administraţinnea, piaţa maro,
snseale de .îcoumanio; ia Ham* tfirgul Inului Nr. 30 etagiu
bOE^: Karoiyi A Liabmatm, I.: pe un an 10 fl., pe şSse
Pruţifl liuerţlunilor: o uonâ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 60 cr.
guOTnond po » Goldnă S ac. şi Cu dusul în casă: Pe un au
HOgs. timbtu pontra o pnbii" «ibu IkT TT 3Li 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni
issio. Pablioări med dea® dupi 8 fl. Un esemplar 5 or. v. a.
Imită si Invoiaie.. său 15 bani. Atftt abonamen
Reclame pe padina u B-o o tele cftt şi inserţiunile sunt
sari» 10 or. ndn 80 bani, a se plăti înainte.
Hr. 284. Braşov, Lunî-Marţl 23 Decemvre v. 1897.
odată independenţa ţerei, care ar „Atâta e ou desăvârşire sigur, oă în ou Austria, desvoltarea industriei indigene
trebui se fiă idealul lor, atunci vor privinţa însemnătăţii sale politice noul an îmbunătăţirea oestiunei creditului eto. Bro
N o u a b o n a m e n t bele lui erau întâmpinate cu rîsete nid-decum nu va rimând înăiritul anului şară d-lui Tomicî formâză un studiu serios,
şi cu manifestări pătimaşe de repro 1867. Greaţiunea lui Franoisc Deak trece oare merită a fi oetit.
la bare. AstăZi, când estremii kossu- aoum prin proba cea mare. Se pdte, că se-
Gazeta Transilvaniei thiştî au făcut numai o mica încer paraţiunea economică (de oătră Austria) nu o Felicitările de anul nou ale politi
care spre a reclama în mod consec
vom puţi evita. Dâoă va fi aşa, atunoî tre-
Cu 1 Ianuarie st. v. 1898 vent realisarea principiilor de inde bue să conduoera lucrurile ou moderaţiune cilor unguri.
se deschide nou abonament, la care pendenţă, ce le profesâză partida şi pracauţiuue, ca nu cumva să sguduim Obicinuitele felicitări de anul nou ale
invităm pe toţi amicii şi sprijini lor, deja a cuprins cea mai mare basa, pe oare se razimă economia oetăţe- corifeilor singuraticelor partide politioe
oe
torii f6iei nâstre. nelinişte pe guvern şi pe âmenii sei nilor. De geaba se 4* i îh timpul de ungurescî au fost aşteptate anul acesta ou
conscii de slăbiciunea, de care su trausiţiune vom treoe peste ruinele, oe le vom deosebit interes, din oausă că în actualele
fVeţasS aEsoiraaf33©3a'5iflSaaâs fere Ungaria din pricina asuprirei face, ajungând aouşa la o epooă mai bună, stări ontice de a<jl era mare curiositatea
Pentru Austro-Ungaria: naţionalităţilor. oare va clădi din nou şi va repara ruinele fă- de-a soi, oe enunoiaţiunl se vor faoe ou
pe •u.xl aaa. .................................... 12 flL De-odată ministrul-preşedinte oute. Gine a căcjut ac}î, nu se p6te mân ooasiunea aoâsta.
pe şese 1-u.aaă ...................................... © £1. Banffy este îngrijat de parlamenta gâia cu oonsoiinţa, oă mai târfiiu vor afla Felioitările din sinul partidei „liberale
44
pe trei 1-va.n.î ....................................... 3 £L rismul în Ungaria; se teme se nu alţii căile tericirei. Ungaria e prea săracă, s’au oaraoterisat mai ales prin două mo
Pentru România şi străinătate; sufere cea mai mare scădere „nim deoât oa să pâtă jertfi fiă şi oea mai mică mente: de-o parte laudele şi reounosoinţa
41
pe -u.xt an .................... -40 fra,3xcî bul Ungurilor şi „succesele dobân categoria a existenţelor pentru speranţele esprimată faţă de partida „naţională" a lui
44
pe şese 1-u.aa.i............................ 20 „ dite înaintea streinătăţei . Un lucru unei generaţiunl viitore.
Apponyi. Atât preşedintele partidei Pod-
pe tzei 1-a.aal ............................. IO „ nu Ba spus Banffy, dâr şi-l gândesce, „Trebue aşa-dâră său să susţinem sta maniczky în răspunsul, oe l’a dat la felici
Abonarea se pote face mai uşor că cea mai mare târnă a lor este, rea eoonomioâ de ac}!, său să treoem la o tarea membrilor partidei, pe cari i-a primit
prin mandate postaBe. ca nu cum-va prin nimicirea totală eoonomiă naţională independentă. In oaşul în localul clubului „liberal , oât şi vorbi
44
a legăturilor dualiste se fiă sdrun- dmtâiă trebue să băgăm de sâmă, ca ţâra
Administraţiunea cinată din fundament întrâga struc rea, prin oare Lukaos Bela a felioitat în
„Qazetei Transilvaniei^. să nu fiă împovărată peste puterile sale ; în numele partidei pe ministrul - preşedinte
tură a dominaţiunei actuale ma oaşul de al doilea trebue să îngrijim, ca Banffy în palatal din Buda, aooentuâză ou
ghiare asupra naţionalităţilor. si nu.espunem societatea la crise §i la sur deosebită satisfaoţiă atitudinea partidei „na
Nu ne aşteptăm la vre-o faptă prinderi revoluţionare*. ţionale şi a lui Apponyi, conducătorul
44
Anul critic. mare din partea oposiţiei kossuthiste Din tote reese aşa-dâră, că Un aoesteia, din oausă oă în oestiunea provi-
şi credem, că şi acţiunea de faţă se gurii au mare temere de-o even soriului n’au sprijinit obstruoţia.
Un an critic s’a încheiat şi unul
şi mai critic se începe. Cam acesta va sfîrşi ca cele anteriâre, fără a tuală rupere de cătră Austria, fiă Imprejurărei aoesteia ’i se dă deosebită
produce nicî o sguduitură. Der este chiar şi numai pe terenul economic.
este refrenul contemplărilor de anul deja un merit, ce şi-l’a câştigat acâstă importanţă, deoreoe şi până aoarn era vorba
nou ale pressei germano-maghiare oposiţiă prin faptul, că a împiedecat de-o eventuală fusiuoe a partidei „naţio
din monarchia ndstră. nale" sâu apponyiste cu oea „liberală" sâu
de-ocamdatâ de-a se da o espresiune JBăsbunare în contra Saşilor.
Maghiarii sunt mulţămip! cu legală unei stări de lucruri atât de Mişcarea Saşilor în contra proieotului de guvernamentală. Prin vorbirile amintite însă,
ceea ce au câştigat în cei 80 de ani mult încurcate, şi care nu mai co lege pentru maghiari sarea numelor de co după cum se cfioSj că s’a esprimat un mem
din urmă ai erei dualiste. ;Adeverul respunde întru nimic cerinţelor şi mune şi localităţi a revoltat mult pe des- bru fruntaş al partidei guvernamentale, ces
este, că în acest period destul de necesităţilor practice, nicî ale mo- potii dela putere, car! acum caută ooasiu- tiunea fusionărei s’a pus şi în mod oficial la
lung suprematiştii unguri au avut narchiei, nicî ale părţilor ei, nicî ale nea să-şi răsbune. începutul s’a făcut ou ordinea cţilei.
mare noroc. Tâte împrejurările, con popârelor din cari se compune. primarul oreşului Bistriţa. Fişpanul oomi- Alb moment însemnat este tonul ame
stelaţia internă şi esternă politică, tatului Bistriţa-NâsăUd, oontele Paul Beth- ninţător şi răsboinio, în oare a fost ţinută
G-uvernul cu partida sa şi cu
mersul desvoltărei economice şi co Apponyiştii îşî dau tâte silinţele se len, a suspendat din post pe primarul Bistri vorbirea de felioitare a--lui Lukâos oăcră
merciale din Europa centrală: tote ţină în loc carul, care a început ţei pe motivul, că în contra voinţei declarate Banffy. Se înţelege, vorbirea a fost dina
acestea au fost mai mult său mai deja se pornâscă la vale. Nu vor a Ini a admis a se pune in discuţia cotisiliu- inte ticluită în înţelegere ou Banffy, oul-
puţin în favorul lor. lut comunal gravaminul Saşilor în cestiunea minând în ameninţarea, oă au si înăsprdscă
pute înse se-1 ţină în loc nicî chiar regulamentele camerei. Atât vorbirea lui Lu
Noroc au avut Maghiarii destul- atunci, când estremii ar ceda şi nu mayhiarisărei numelor comunelor. kâos, oât şi răspunsul lui Banffy au făcut
44
Aşa presentă „Bud. Hirl. motivul
Ceea ce a lipsit politicei lor a fost li-ar mai face nicî o dificultate. impresinnea, oă în oaşul, dâoă oposiţiă kos-
prevederea şi tocmai în momentul de Lucrurile au ajuns prea de acestui volnio act de răsbunare. Ya să cjioă suthistă va continua de-a împedeoa luoră-
faţă, când aşa Zisul parlamentarism parte, decât se mai pâtă fi oprite în într’o oestiune atât de vitală, care privesce rile oamerei prin obstrnoţiune, e luată în
unguresc se pregătesce a serba iu- loc cu proiecte de legi ungurescî. răpirea unei părţi a limbei proprii, nu mai plan serios introducerea oloturei.
biieul seu da cincî-cjecî de anî, va Şi acâstă situaţia îşî are sorgintea e iertat nici să disouţl fără consensul şi
avă se se dovedâscă, decă nu cumva de-o potrivă în lipsa de prevedere a învoirea fişpanului! Răspunsul lui Banffy de-altmintrelea
Maghiarilor li-a lipsit ;şi le lipsesce politicei maghiare şi în lipsa de pre Grecjut’pu ore Săşii, că vor ajunge în nu oonţine vre-o descoperire deosebită, cum
44
cu totul dramul de minte indispen vedere a politicei Grermanilor din timp atât de scurt ou „fraţii lor de pftnâ ar fi aşteptat oei din oposiţiă, în ceea ce
sabil pentru carul cu noroc, ce l’au aoum la aoâstă stare de lucruri? privesce viitârea atitudine în oestiunea ra
Austria. porturilor ou Austria.
avut şi-l mai au.
Anul 1897 a fost critic, der mai Partida „naţională“ a felioitat pe Ap
Cetitorii noştri vor fi gâcit-, că critic va fi cel ce urmâză. „Proletariatul ţăranilor în Un ponyi prin rostul lui Ferdinand Eoranssliy,
facem alusiune la raporturile dua garia,Ou t'tiul acesta primim din Neo- care s’a lăudat mai vârtos ou progresele,
liste şi la cestiunea compromisului planta o broşură scrisă în limba germană, oe le-a realisat aoâstă paftidă, fără de-a
economic cu Austria, care după cum îngrijirile Ungurilor. al căreia tutor este d-1 laşa Tomicî, ounos- jertfi nimic din convingerile sale. Este ade
a mărturisit şi Banffy, predomină cu cutal bărbat politic al Sârbilor. Densul se vărat, (fise Horanszky, oă înoă n’am do
desăvârşire situaţiunea. Tot-odată înse Din incidentul anului nou, a- ocupă cu situaţiunea materială a olassei bândit un suooes în aşa măsură, oa să avem
vor fi înţeles cetitorii noştri, că avem prâpe tâte foile ungurescî publică ţăranilor şi traoteză oestiunea sooialismului rolul conduoător în politioa activă, căci mai
în vedere şi fatala politică a Ma articulî meditativi, constatând una între ţărani cu multă cuncscinţă de oausă. ales în împrejurările de ac}l e fârte grea
ghiarilor faţă cu naţionalităţile, care nim, că Ungaria trece aZî prin tim D-1 Tomicî aîuce oestiunea sărăoirei ţăra de-a obţinâ un astfel de suooes fără vul-
fiind condusă cu atâta orbire şi pa puri mai grele şi mai critice ca orî nilor în legătură ou artioulul de lege XYI nerărl morale; piedecile inşi s’au mai uşurat,
timă, a adus lucrurile după trei când şi că un pas greşit uşor ar din 1867, privitor la oonourenţa vamală şi deşi încă n’au înoetat. Succesul trebue si
zeci de anî acolo, ca Maghiarii se putâ aduce în scurt timp fatale urmări comeroială ou Austria. ţ)ioe, oă prin acâstă urmeze.
nu se temă de nimic mai mult de pentru Ungaria. ecnourenţă interesele economice ale Un Din vorbirea aoâsta încă apare, oă
cât de-o rupere de Austria, se nu E caracteristic mai ales arti- gariei au fost aservite cu desăvîrşire Aus aoponyiştii se simt încuragiaţl şi oă se aş-
dorâsca nimic mai mult, decât con culul guvernamentalului „Peşti Na- triei. Fracoieo Deak, c]ioe mai departe To- tâptă să ajungă nu peste mull la putere,
tinuarea legăturilor dualiste cu ea. plo“, care după ce constată, că în mioT, numai pentru aceea a încheiat pac dâoă nu altfel, prin fusionare ou partida
Când le Zicea Mocsary, înainte cursul anului espirat încrederea în tul ou Austria şi politicii maghiari numai guvernamentală.
e'un şir de anî, conaţionalilor sei în constituţionalismul unguresc a su pentru aceea au adus Austriei atâte jertfe Apponyi în răspunsul său lung a ac-
cameră, că prin nenorocita lor po ferit o sdruncinare, se întrâbă, ce ne economioe prin convenţia lor vamală şi co oentuat de altă parte, că partida va con
litică de naţionalitate se fac pe veci va aduce âre anul 1898? meroială, pentru ca si capete deplină liber tinua şi în viitor lupta, fără a jertfi din
robii Austriei şi ai Grermanismului, RespunZând la acâstă întrebare, tate intru a asupri pe naţionalităţile nema principiile ei şi fără a-şl restrînge liberta
44
e
i că astfel nu vor pute elupta nici „Peşti Naplo Zi° între altele; ghiare. Autorul doresoe ruperea convenţiei tea de aoţ’une.
y
