Page 86 - 1897-12
P. 86
Padina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 284—1897.
Felicitările din sînnl Eossuthiştilor an Organul naţional al Românilor buoo adeseori sunt întreţesute şi cusute ou fire dâoă Ugron se va resrage, fraoţiunea ogro-
fost ţinute în tonul amărîoiunilor şi acusa- vinenl „Patria" din Cernăuţi publioă îu de argint şi aur, mustre de-o rară frum- nistă se va împreuna ârăşl ou fra-oţiunea
ţiunilor în oontra guvernului, oare îşi bat9 privinţa aoâsta o corespondenţă, pe oare o seţe. Ştergare şi şervete minunat brodate, kossuthistă.
joo de oonstituţiă şi de legi. In sînul „oar- prime8oe dela un amio al său din Yiena. perdele şi oostumurl întregi pentru femei
Logodnă. Din Lugoş ui-se anunţă lo
u
tidei poporale a oatolioilor s’a aooentuat Corespondenţa o introduce confratele bu- sunt espuse în număr fdrte mare şi bogat;
godna d-lui Aurel Ciupe de Dragavilma, ri«
înoăloarea preceptelor morale şi a dreptu oovinean prin constatarea „însemnătăţii la oonstumari a trebuit să admirăm îndeo
rilor biserioei oatolioe, dându-se însă espre- deosebite, oe o ascrie acestui nou eveni sebi splendidele vălitâre şi delicatele şi oa gorosant în drept, ou d-ra Viora lovanescu.
siune oredinţoi, oă constituţia nu va fi pe ment în manifestarea ndstră naţională". gust luoratele oămeşl. Aceste s’au îotrodus Esplosiune la clinica din Budapesta.
riclitată din oausă oă Majestatea Sa nu va „Reuniunea femeilor române din Deva, în număr mare în unele oraşe din România In sâra de 31 Decemvre n. o esplosiune
lăsa să se perioliteze. — 4ioe — oonsoie de datorinţa ei, şl-a şi între damele inteligente româna din teribilă s’a întâmplat la olinioa din Buda
E de observat, oă de naţiunile nema transpus centrul de aotivitate în inima Transilvania, oa port de vară fârte plăout pesta. Intr’o odaie suterană a rămas ţava
ghiare nu s’a fâout amintire nioî într’o parte, Austriei, pentru a arăta de-o parte direct şi frumos, şi se portă şi în Sinaia, in re-
gazului deschisă. Servitorul, mirosind gazul
oa şi oum aoestea nioî n’ar esista şi ca şi străinilor forţa şi oapaoitatea elementului ro sidenţa de vară a Reginei Oarmen-Sylva.
a oăutat pretutindenea, tote ţăvila însă le-a
cum ele n’ar număra absolut nimic în viâţa mânesc, ou soopul da-a popularisa produo- Lucrările espuse sunt în mare parte da
aflat închise; la urmă merse în pivniţă,
statului. Acâsta e oel puţin forte oaraote- tele industriei oasnioe românesol, âr de vândut şi le recomandăm fârte călduros oa aprinse un ohibrit şi — esplosiunea & fost
ristio. altă parte pentru a oferi şi ţărancei ro o&dourl originale şi frumdsa de Crăciun în gata. In momentul aoesta o detunătură pu-
mâne un folos material. Şi soirile, cari ne atenţiunea publicului nostru". ternioă a sguduit întreg edifioiul clinicei
vin dela persâne partioulare şi cari le ce In modul aosata se esprimă toţi visi şi tot-odată două odăi din pivniţă s’au pre
Ţarul Nicolae I şi Faure. tim prin foile vienese despre noua esposi tatorii străini, oarl în număr destul de mare făcut într’un infern plin de flăcări. T6te
Prilegiul anului nou a fost fo ţiă conţin numai cuvinte de laudă şi admi oeroetâzâ acâstă esposiţiă. Din loo com ferestrila institutului s’au spart. Boltitura
losit de puternicul Ţar al Rusiei Ni- raţia la adresa Românilor din partea aoe- petent aflu, oă esposiţia acâsta va deveni pivniţei a fost sguduită. Bolnavii, cari se
colae I pentru a da o nouă dovadă lora, oarl până erl-alaltăerl nici idee nu permanentă, în oas, că interesul aotual viu aflau în odăile da-asupra, toţi au sărit din
despre legăturile de simpatia şi in aveau despre o oapaoitate atât de rară a va dura mai departe şi în oas, oă lucrurile paturile lor. Un servitor şi un foohist au
timitate, ce esistă între el şi între ţerancelor nostre". espuse se vor putâ vinde. In caşul aoesta fost pârjoliţi şi greu răniţi. Tote obiec
Faure, său mai bine cjis între Rusia In fine organul buoovinean stările, oa comitetul reuniunii femeilor române din tele din pivniţă unde era şi laboratorul cli
şi Francia. şi Reuniunea dâmnelor române din Buco Deva va prooura necontenit din t6te păr nicei, au ars, preoum şi toţi epurii de mare,
Ţarul a adresat din Gracina cu vina să Îmbrăţişeze şi imiteze mişcarea ţile lucrări nouă de ale ţărancelor române, oe se aflau aoolo. Sosind pompierii în
data de 81 Decemvre următărea pornită de surorile lor din Ardeal. pentru a putâ avâ un asortiment oât se grabă, focul a putut fi în curând looalisat.
căldurdsa telegramă de felicitare pre Corespondenţa, pe oare o publică după p6te de bogat din industria casnioă naţio-
şedintelui Faure: aoestă introduoere, este următorea: uală-românâsoă. Hienele dela Hodraezbvâsârhely. pilele
„In ajunul anului nou ţin să-Ţl es- Onorată Redacţiune! Cu o deosebită acestea s’a publicat sentinţa Curiei în în
prim în numele meu şi al Ţarinei oele mai buouriă grăbesc a Vă oomunioa următârea grozitorul proces-monstru dela Hodmezo-
sinoere urări de fericire ale Nostre atât faţă soire, care de sigur va oausa pretutindeuea vâsârhely, în care un număr mare de femei
de propria-ţl personă, cât şi faţă de Fran între Români o surprindere cât se pota de ungurâice au fost aflate, oă şi-au otrăvit
cia amică. D-Ta cunosol sentimentele, de plăoută şi îmbuourătore. Domna Hoszu, — 22 Decemvre v. membrii familiei, părinţi, fii, fraţi eto., pe
oarl suntem noi pătrunşi, şi nu te vei îndoi presidentă Reuniunei femeilor române din Nouă oficii de dare. In deoursul nou cari mai întâifi îi făcură să-şi asigure viâţa,
de impresiile neuitate, oe le-a lăsat în Ru comitatul Hunedârei, în Deva, a arangiat lui an 1898, ministrul unguresc de finanţe âr după aceea i-au omorît pentru a lua
sia visita D-Tale. în Yiena o esposiţiă de lucrări din indus va spori oficiile de da^e de olasa I ou 26, premiul de asigurare, făoând astfel o spe-
Nicolae . tria casnică naţională; numai din ţinutul vor fi adecă ou totul 40. Tot în aoest an oulaţiune din cele mai bestiale. In sala de
u
acesta s’au adunat 26 oovore, 11 scârţe, va înfiinţa 8 ofioii de dare nouă în diferite pertraotare a tribunalului din Seghedin au
La acesta preşedintele Faure a
răspuns prin următbrea telegramă: 28 pistele!, 39 oătrinţl, 23 ştergare, 33 feţe părţi ale ţărei. fost aduse din oelulele înohisârei femeile
de perină, 3 ii, 7 oămeşl bărb. şi fem. 14 ucigaşe, înounjurate de şâse panduri înar
„Urările de bine, oe mi-le-a-ţl espri- Apunerea unui vechiu cţiar unguresc.
feţe de masă, 18 şervete, 6 pâreoht de per maţi. Presenţî erau şi apărătorii lor. întâifi
mat Majestatea Vostră şi Majestatea Sa Piarnl apponyist „Alfdld" dela Arad, oare
dele, 10 opregurl, 2 oiapse, 4 propode de s’a anunţat sentinţa bătrânei vulpe Jager
Ţarina, vor mişca inimele tuturor Francesi- s’a înfimţat înainte de asta ou 37 de ani
boranjio. 2 straiţe, afară de aoestea multe Mari, oare îşi împlântase îu pânteoe un ao
lor. In numele lor Yă mulţămeso din inimă şi era oel mai vechii! între diarele nngu-
materii de pisteloă şi măsăriţă, căiţe, funde, de păr ou soopul să se sinucidă. A suferit
pentru acâsta şi tot-odată mulţămesc Ma- resol din provinoiă, a înoetat de-a mai
pânzăturî, chilimuri, prostiri, tase de lampă, mult, dâr s’a vindeoat ârăşl. Preşed’ntele
jestăţii Vostre pentru urările de bine es- apârâ. „Alfotd" a lucrat cu mare zel la
capete de culme, oămeşl de copii, tablete, îi anunţă, că Tabla a sohimbat sentinţa
primate persânei mele. Din nou asigur pe deşteptarea urai de rassă între Maghiari
brâne şi oingătorl, tote împodobite ou cu tribunalului, osîndindn-o, în loc de morte
Majestatea Vostră de sinoerul meu devo faţă de popârele, nemaghiare şi mai ales
sături frumdse, presentându-ne o iodnă fi prin ştrâng, la 15 ani temniţă. Ea însă a
tament. fată de Români al oărora duşman de mârte
delă a gustului admirabil al ţărancelor ar deolarat, oă nu-i mnlţămită on sentinţa şi
Fâlix Faure". a fost întot-dâuna. Duşmanul a orepat, oum
delene. O iodnă ţesută în oovor înfăţoşând a înaintat reours. De-asemenea s’ou schim
vor mai orepa şi alţii, Românul însă a ră
mama Graohilor şi luorată după clişeu, do- bat osîndele pentru femeile Hodi Pâl şi
mas acela?!, oare a fost întot-dâuna.
Urmărim în causa colectei pcu- oumentâză destoinicia ţărancei române, Szappanos Judit, soţia unui poliţist din Bu
ru monumentul lui Icincu. „Drapelul" oare trebue să umple pe toţi visitatorii de Jubileul Papei. Erl, în 2 Ianuarie n., dapesta, la temniţă pe vidţâ în loo de morte
din Buouresol publică oâte-va date, pănă admiraţiune. Soopul reuiunei este de a po s’a serbat în biserioa catolică aniversarea prin ştrâng; a rămas nesohimbată osînda
aoum neouuoscute de noi, în oestiunea ur pularisa productele industriei casnice ro de 60 de ani dela consaorarea de preot a femeiei Varga L’dia şi Muosi Mihaly la
măririlor în causa colectei pentru monu mânesol între străini, aducând astfel tot-o lui Ioachim-Pecoi, afli Papa Leo al XHI-les. temniţă pe vidţă Horvâth Jânos, oare a
mentul lui Ianou. După informaţiunile oon- dată şi folos material ţăranului român, afară E un adevărat eveniment în viâţa preoţi otrăvit* pe mamă-sa a fost osîndit la tem
fratelui buouresoean, pe lângă Tit Liviu de oel oultural. Sunt multe luorurl aşa de lor, ca oine-va să ajungă a-şî serba jubi niţă pe vidţă. Tabla a aprobat sentinţa
Albini, despre care se scie, oă de vre-o fine şi artistice, încât Vienesii cred, că ar fi leul de 60 de ani al preoţiei şi încă într’o tribunalului- „Eşti mulţămit?" întrâbă pre
două luni e înohis în temniţa dela Alba- eşit din fabrică. stare trnpâsoă şi sufletâscă atât de voinioă, şedintele. — „N u", răspunde sălbaticul
Iulia pe ouvent, că n’a pututut dovedi oe Alăturat vă trim't şi critica din oum se «jioe, oă e starea actualului cap al Horvath. „Aştept ou sete dreptatea curată,
u
s’a fâout ou banii colectaţi pentru monu „Deutsche Zeitung Nr. 9333 din 22 1. o. biserioei oatolioe. El este de 88 de ani. Cu oum şi eu sunt ourat. De-asemenea s’a apro
mentul lui Ianou, a mai fost luat din redac Etă oum se esprimâ cjiarul vienes despre ooasiuuea acestui jubileu, Papa a primit bat şi osînda la 6 ani temniţă a lui Ga-
ţia cţiarului „Revista Orăştiei* şi d-l Ioan esposiţia românâsoă: multe daruri preţiose, între oarl şi o crnoe lyâ9 Kis Sâmuel, oa complice în omor. Toţi
Moţa, care încă a fost depus în temniţa dela „Esposiţiă romândscâ transilvăneană. In da aur dăruită de episoopii din Amerioa. au insinuat reours.
Alba Iulia pentru acelaşi motiv. Ambii ne- tota tăcerea s’a inaugurat în Yiena pentru Cruoea a costat 45,000 dolari, va să cj’oă Rectificare. In Nr. 282, de Sâmbătă,
00
norooiţl, cj’ „Drapelul", sunt trataţi ală timp mai scurt o esposiţiă, oare atât îu ur cam 125,000 fi. al f6iei n6stre, în raportul privitor la con
turi ou toţi criminalii de rând, fiiud supuşi ma ouprinsului ei- bogat, oât şi în urma Redactor persecutat. O telegramă a- gregaţia comitatului Sibiiu, a’a străourat o
unui regim din oele mai aspre. Pe Albiui lucrurilor vrednice de văcjut, e aptă să nunţă, că în oontra redaotorului cjiarului erâre regretabilă. Prima proposiţiă din ali
de două luni, de când este închis, n’au atragă asupra sa atenţiunea celor mai largi „Mali Journal" din Belgrad, ou numele neatul diu urmă, după oum se pote vedâ,
putut să-l visiteze nioî rude, nici prieteni. cercuri vienese şi în deosebi cercurile da Svetolik Saviol, fiind-eă a oriticat aspru e neoompletă, d'n oausă oă din nebăgare
Urmăririle s’au început’ aoum şi in melor. In cunoscutul stabiliment de bro
în cjiarnl său politioa regelui Alexandru, de sâmă s’au omis câteva cuvinte din ma-
contra d-lor 1. Slavici şi Eugeniu Brote, oa deria al d-şorei Glisa Kahlig I. Weihburg-
ba a şi vătămat pers6na regelui, B’a dat nusoris, Proposiţiă completă este a se ceti
complici în acâstă oestiune. Astfel a ur gasse Nr. 18 sunt espuse de erl începând din partea proouraturei ordin de urmărire. astfel: „In aceeaşi şedinţă a fost ales în
mat toum, după oum vedem din „Dra de Reuniunea femeilor române din Deva Pentru oa să nu fiă prins, Saviol a fugit comisia permanentă, în locul răposatului
pelul", că prin oomisiă rogatoria s’a cerut (Transilvania) produote ale industriei de
dela Belgrad la Semlin, treoând Dunărea Dr. Aurel Brote, d-l Dr. L. B. de Le-
tribunalului Ilfov a asculta atât pe Slaviol, casă române transilvănene. Femeile române menyi". Cuvintele subliniate au fost omise
pe-o luntre. Fiind observat de păzitorii
cât şi pe Brote. Comisia rogatoria este re- şi îndeosebi femeile din popor prodno lu- din textul tipărit.
dela graniţa serbâsoă, aoeştia au împuşoat
partisată ia d-l jude de instrucţia Urlă- crâri de tot escelente în brodăriâ şi în ţdsut.
asupra lui, dâr nu l’au nimerit.
ţeanu. Diliginţa şi zelul Româncei în tors şi ţdsut e
dâr proverbial; Ia ori şi oe ooupatiune, Nou capelau în Cluşiu. Aflăm din 0 nouă revistă română.
unde numai e posibil, ohiar şi umblând, „Unirea", oă d-l Nicolau Raţ, oapelanul gr.
Esposiţia românescă din Viena. oat. din Cluşiu, este numit parooh în Tri-
toroe ţăranoa română. Mostrele espuse de D-l Ioan Pop Reteganul, zelosul
tul de sus, âr oa oapelan în locul d-sale
A fost norocos pasul, ce l’a întreprins notă un sentiment şi o pricepere bogată pen şi harnicul nostru scriitor poporal,
„Reuniunea femeilor române din comitatul tru colori şi forme, oarl sunt de origine este numit d-l Laurenţiu Pascu, oanoelist ne surprinde cu următorul anunţ li
metropolitan în Blaşiu.
Hunedârei . Mica esposiţiă de produote ale veritabilă romană-antioă. terar, pe care nu putem se-1 salu
11
industriei naţionale a ţerancelor române, „Reuniunea femeilor române a făout Ugron se retrage. „Peşti Hirlap" spune, tăm, decât cu bucuriă, recomandân-
oe a fost deschisă (ŢI ! trecute în Yiena acuma înoeroare de-a face ounosoută, şi a că Gavril Ugron vrâ să se retragă din po du-1 cu căldură atenţiunei binevoi-
0 0
din partea aoestei reuniuni prin zeldsa şi oăştiga oerourl mai largi ou industria lor litică. Soirea acâsta o confirmă şi „Alkot- t6re a cetitorilor noştri:
mult stăruitârea ei presidentă, d-na Flena de oasâ. Ceea oe au espus este ceva esemplar mâny", adăugând, oă Ugron a avut mai începând din Ianuarie al anului 1898
Pop Hossu-Longin, este întimpinată ou multă şi peste mdsură bogat. In prima liniă amin de mult gândul de-a se retrage, dâr a aş santem decişi a eda o foiă enoiolopedică
u
s’mpatiă nu numai din partea Vienesilor şi tim „câtrinţele espuse, un fel de şorţe de teptat pănă ce Bartha Miklos, preşedintele literară bogat ilustrată sub nume de „Re
a tuturor străinilor, oarl o oercetâză, oi şi regulă de a latul vărgate, dintre cari câte fraoţiunei sale, a înoiripat un mandat oa vista ilustrată", oare va apărâ în broşuri
din partea pressei. două le întrebuinţeză Românca oa fustă; să p6tă intra ârăşl în dietă. E probabil, oă lunare de cât 2V oble ootav mare, hârtiâ
2
