Page 89 - 1897-12

AteistaîMta,
g ftpOITîJli
■jfesy, plaţs asa?8 Ii ,3î?,.
1
S*tfsosî nefetnaste a» ae
9s*ws0y, -JSAaasKstţn»# »a s»
.sfefeiia!:
l««£lîft f£ ae pfiDsissa la AtliBl-
eiatraţluna în Braşov ţri 3» os-
5năW?ole Slrawr! ie armiiirt:
Sn Vibca: X. Buka, linnrtth
Serialei, Buăaif Xmc, i. Oşjwffis
Jfaohfolse*; Anton Cppsitk, J.
Sa,nwbcr, in Budapesta: .1. 7.
Soldbergsrg, Stkstcin Bsnuxt; în
Buouresoi: Agtnca Havas, Sco«
carnala de Boumanie; lu Ham-
fcai&: Xaroiyt A Liibmunn.
Preţul ImerţluRlIor: o Boxiă
sarmond pa a ooldnii 8 sr. şi
BOoi. timbra pentru o publi­
care. Publicări mai d®sa după
Săriţii, ni învoială.
Eooiame pe pagina a 8-a a
soriă 10 or. bău 80 bani.
Kr. 285.
N o u a b o n a m e n t
la
Gazeta Transilvaniei
Cu 1 Ianuarie st. v. 1898
se deschide nou abonament, la care
invităm pe toţi amicii şi sprijini­
torii Î6iei n6stre.
Pighţul EatBOEiamentsaSsais
Pentru Ausiro-Ungaria:
pe •ujn. a,aa. 1 2 £ L
pe şese 1-uja.î 3 £L.
pe trei 1-u.m.î 3 n.
Pentru România şi străinătate;
pe ■u.n ars. -IO franci
pe şese 1-u.rs.î 20 „
pe trei l-u-aal IO
Abonarea se pote face mai uşor
prin mandate poştale.
Administraţiunea
„Gazetei Transilvaniei**.
8W/A^*MWA*AVAVAMA®VMWAWA®®V/A\WAVA\W^WAVAVA®WWWA\W^WAWA\W caută a justifica obstrucţiunea par­
^YYVVYVVVVYVVVVVVyVYVVVVYVYVVVVK
Obstrucţiunea Kossuthişfilor.
încet încet oposiţia kossuthistă
din dieta ungurăscă a întrat binişor
şi cu tăria în apele obstrucţionismu-
lui, şi acum a ajuns la punctul de-a
elice — ca obstrucţioniştii nemţi din
Austria, faţă cu Badeni, — că nu
se va stîmpei,a pănă ce nu va tace
se cadă guvefnul Banffy.
Cu ocasiunea felicitărilor de
anul nou, Banffy a turnat numai oleu
pe foc prin asprele atacuri, ce le-a
îndreptat în răspunsurile sale contra
stângei estreme. In urma acăata
s
Francisc Kossbth a 4i oătră un co­
laborator al Iţi „Budapesti Hirlap"
următdrele: „Banffy înzadar va aş­
tepta acuma s§ capete recruţi şi în
Maiu budgetul. Căderea iui Banffy
este acum problema ndstră cea din-
tâiu şi cea mai urgentă".
Cumcă cei din partida indepen­
denţei sunt firin hotăriţi a începe
de-acum o nouă luptă pe-o cdrdă
mai vehementă în parlament contra
guvernului Banffy, se vede şi din
articulul cel mai nou al lui Kossuth
din „Egyetertăs de Luni. In acest
1
articul, fiiul marelui agitator se si-
lesce a dovedi, că adevărul este pe
partea oposiţiei, că acesta nu pre­
tinde, decât ca guvernul să-şî îm-
plinăscă promisă, ce a dat’o în 1896, pune la § 3 al proiectului de lege
că îndată ce nu se va pute ajunge privitor la regularea provisorică a
la un comproms cu Austria pe cale
constituţională, Ungaria va trebuise dificaţiune în sensul, ca legea să
facă tot ceea ee prevede §. 68 al aibă putere retroactivă şi va cere
art. de lege XII din 1867, cu alte
cuvinte a ridica bariere vamale deo­
sebite la graniţi Austriei.
Acum Frascisc Kossuth cu ai
săi vin şi cer dela Banffy împlinirea
promisiune! Pictul cu Austria nu
‘'’a re’noit, prin urmare guvernul ar
.ebui se păşes«ă imediat la stabili­
rea teritoriului vamal de sine stă­
tător.
In loc de acesta se susţine status ploata seriositatea situaţiunei în fa­
quo, care nu fâte alta, decât com­
irT xj" Xj LSI.
B r a ş o v , Mercur! 24 Decemvre v.
promis vamal. Se atacă prin urmare merge Kossuth cu ai săi nu se scie,
acele disposiţiunî ale legei, cari cu­ I dăr bine este, că-i mai aduce în tăr-
nosc numai două alternative: pactul băcălă pe îngâmfaţii dela putere. i
vamal şi teritoriul vamal de sine i . ^ iu privinţă mteleo-
stătător; pactul vamal a încetat şi In cestiunea cvotei. tuală şi economică.
totuşi nu se stabilesce teritoriul va­ ]£tă înalta decisiune a Majestăţii tră luorare, întrăga nostră cugetare şi sim­
„Este de sine înţeles, că întrăga nos-
mal de sine stătător. Acesta din
urmă nu pdte fi stabilit în mod teo­ Sale privităre la cvotâ (adecă la par­ ţire va fi şi păte fi numai în sens striot
retic, ci numai prin lege. Guvernul tea ce o contribue Ungaria la chel­ austriac".
comite cea mai flagranta violare a tuielile comune ale monarebiei pe Ca un moment oaraoteristio, „Patria"
legei şi pretinde, ca dieta să voteze , temeiul pactului dualist) despre oare observă, că ou ooasiunea reoepţiunilor ofi­
aeăstă violare, căci la din contră
guvernul va recurge la violarea con­ | am amintit şi pe care, act istoric, ciale, noul president al Bucovinei a între­
este bine să o cundscem în tătă în­
stituţiei. tregimea: bat pe Tumlirs, inspeotorul şcolar dăoă ou-
nosce limbile ţării. Inspeotorul a răspuns,
Dăcă dăr dieta comite numai de Iubite baron B a n f f y ! Deoreoe între oă cunosce ambele limbi ale ţdrei. „Ei bine"
aceea o violare de lege, ca să nu representanţele legale ale tarilor corbnei — cjios „Patria" — „cum rămânem cu se­
se dea ocasiă guvernului de-a co­ ungare şi ale regatelor şi ţârilor represen- riositatea, oare ne credem în drept a pre­
mite o violare de constituţiă, o ast­ tate în Reiohsrath, nu s’a ajuns la o învo­ supune la un inspeotor şcolar? Când în­
fel de dietă nu este mai mult păzi­ trăga ţeră scie, când în dietă şi in camera
ială în sensul §§ 19, 20 şi 21 a art. de
torul legilor şi prin ameninţări pote lege 12 din 1867 (§ 3 al legii dela 21 Deo. imperială s’a relevat, că d-1 inspeotor scol.
fi sedusă [la ori şi ce tel de violare 1867 R. G-. Bl. Nr. 146), privitor la rapor­ nu scie o bobă românesce şi prin urmare e
a lor. Acea partidă prin urmare, care tul, în oare aoeste ţâri vor avă să oontri- incapabil de-a inspecţiona scolele româ­
se ridică în apărarea legei, îşi îm- bue la oheltuelile afacerilor oomune în anul nesc!, când tăte acestea le scie şi băiatul
plinesce a ei datoriă. 1898, aflu de bine a dispune pe basa § 21 de soălă: ere cutezanţa d-l inspeotor Tum-
Ftă cuvintele, cu cari Kossuth a artieulului de lege citat (§ 3 al legii lirz să răspundă presidentului ţării, că soie
amintite), oă raportul, în oare ţările repre- românesoe şi rutenesoe. Acest răspuns al
tidei sale. Dăcă el crede în adevăr, sentate în Reiohsrath au avut a contribui d-lui Tumlirz pote servi drept oinosură şi
că va pute isbuti, nu seim. Un lu­ pe timpul dela 1888—1897 la oheltuelile noului president al ţării pentru modul, cum
cru însă îl va pute ajunge prin per- afaoerilor comune pe basa art. de lege 23 îl inforinăzâ d-nii, cari sunt ohiămaţl a-i
severanţă în luptă: va pută să răs- din 1887 (legea dela 21 din 1887 R. GL fi stetnicl".
tărne cabinetul Banffy şi nu putem, Bl. Nr. 47) rămâne pentru durata anului
decât să-i dorim succes în aeăstă 1898 susţinut în mod neschimbat.
operă. După Banffy va veni Apponyi Dela Asociaţiunea
Te însărcinez a aduce acăsta la ou-
şi în cele din urmă situaţia va ră­ noscinţa publică. meseriaşilor românî din Braşov.
mână aceeaşi. Totuşi nu e în inte­
resul nostru, ca guvernele să dureze Dat în Viena la 30 Deoemvre 1897. Fiind vorba de „Asociaţiunea
prea lung timp. Francisc Iosif m. p. pentru sprijinirea învăţăceilor şi so-
dalilor români din Braşov", cetitorii
In şedinţa de erî, ministrul-pre- Baron Banffy m. p. vor crede, p6te, că-i vom surprinde
şedinte Banffy a arătat, ce disposi-
ţiunî a luat guvernul faţă cu situa­ cu vre-un nou raport îmbucurător.
ţia schimbată pentru de-a susţină Kecepţinni la noul president al Din nenorocire înse, surprinde­
status quo şi după prima Ianuarie rea, ce li-o facem, de astă-dată nu
„în interesul ţărei". Nu se va pută Bucovinei. este nicî-decum îmbucurătdre. Pre­
face guvernului împutarea — (fise NoqI preşident al Bucovinei, d-1 baron şedintele Asociaţiunei d-1 Nicolae Petra-
el, — că ar guverna cu patente, Bourguignon, a primit Joia treoută conduoe- Petrescu, sub a căruia conducere a
cum i-s’ar fi făcut, dăcă ar fi dat rea afacerilor presidiului ţării. prosperat de şepte ani înedee atât
Cu ooasiunea aoă9tac}ice „Patria", i-s’au de frumos acesta Asociaţiune, adl
ordonanţe. Totuşi a aflat de lipsă şi
de-ajuns să notifice guvernului aus­ pesentat toţi funcţionarii subalterni, con­ nu mai e preşedintele ei. D-sa şi-a
trie pe basa unei botărîrx ministe­ duşi de d-1 oons. geb. W. Pompe. Tot Joi dat în mod irevocabil abejicerea dela
presidiu, după cum se pdte vedă din
riale, că guvernul unguresc în aştep­ noul president a făcut visite I. P. S. Sale bărtia, ce-o publicăm mai jos.
tarea reciprocităţii susţine status quo d-lui Mitropolit Arcadie, d-lui căpitan al Soirea acăsta, de sigur, va sur­
cu privire la vamă. Ministrul-preşe- ţării lenea Lupul, d-lui membru în comi­ prinde în modul cel mai neplăcut
ua
dinte austriac a răspuns, că va dis­ tetul ţării br. Mustatsa eto. Iu (ji urmâ- pe toţi, câţi cunosc zelul şi conscien-
pune în aceeaşi direcţiă pe calea tăre, Vineri, s’a presentat în deputaţiune ţiositatea, cu care d-1 Petrescu a
ordonanţelor. Afară de acăsta mi­ la noul president I. P. S. S. Metropolitul condus aeăstă Asociaţiune. Postul,
nistrul de finanţe unguresc a înche­ Ciuperooviol ou vicarul general Dr. V. pe care d-sa l'a ocupat, este împreu­
iat o învoălă provisoriă <^u banca Repta, Consistoriul arohiedieoesan, oăpita- nat cu jertfe şi osteneli, pe cari nu
austro-ungară. nul ţărei I. Lupul, membrii comitetului ţării va fi uşor de-a găsi un al doilea
Guvernul, cfi î fine Banffy, Eugen bar. Stîroea eto. om, care se le suporte cu zelul şi
se
Q
este consciu de răspunderea sa pen­ Din discursul noului president br. devoţiunea d-sale, căci a îngriji de
tru măsurile luate. De aceea va pro­ Bourguignon, rostit ou ooasiunea reoepţia-
nilor de Joi, reproducem după „Patria" crescerea a 336 de băeţl românî, câţi
se află aeji aplicaţi la diverse me­
următorele pasagii marcante:
serii în oraşul nostru, a purta cores­
se
vămei şi a cestiunei băncei o mo- „Datorinţele nostre, <h presidentul,
sunt clar desemnate. La resolvarea aface­ pondenţă cu părinţii şi crescătorii
lor, a aplana numărăsele plângeri
rilor nouă încredinţate trebue să procedem
şi conflicte ivite între ei şi măestrii
pentru măsurile luate într’aceea ab­ strict conform legilor esistente, eonsoienţios la cari sunt aşe4aţî, a-le câştiga lo­
solutoriul camerei. şi just şi tot-odatâ cu bunăvoinţă şi ou cea curi, a-i aşe4a pe la măestrii şi a
mai severă obiectivitate, fără considerare la
Dăcă şi când va primi absolu­ confesiune, naţionalitate, rang şi stare, şi tot- încheia contract pentru ei în numele
părinţilor: tdte acestea va recunăsce
toriul este acjl torte nesigur. Sigur dăuna trebue să ţinem înaintea ochilor, că
ori cine, că nu-i lucru puţin şi că
este numai, că pănă la 1 Ianuarie un popnlaţiimaa este pentru funcţionari, ci
numitul proiect de lege nu s’a pu­ funcţiunile s’au creat pentru populaţiune şi să nu-i uşor de-a afla o persdnă, care
tut vota, că prin urmare acjî se sus­ tragem consecvenţele şi în praesă din acest să se angajeze la o asemenea muncă
şi încă fără remuneraţia.
ţine status quo numai pe basa unei princip.
decisiunî ministeriale. E sigur în fine, „Va fi deol datorinţa năstră deosebită Cunoscute fiind la noi aceste
că Kossutbiştii surit botărîţl ,a es- de a pricepe şi observa lipsele esistente şi greutăţi, e uşor de înţeles, că scirea
dorinţele juste ale populaţiunei şi a da po­ despre demisionarea d-lui Petrescu
vorul politicei lor. Pănă unde va sibilul ajutor întru promovarea şi realisarea a produs în cercurile societăţii nds-